Proiectul de lege
privind includerea nomazilor digitali în categoria străinilor care pot
beneficia de viză de lungă şedere a fost adoptat de Camera Deputaţilor.
Legea pentru nomazii digitali este o lege care aduce România în secolul
21 (…) şi prevede posibilitatea străinilor de a veni să locuiască sau să
călătorească în România pentru o perioadă mai lungă de timp. În acest timp, ei
pot să lucreze pentru un angajator din străinătate sau pentru o companie pe
care ei o au înregistrată în străinătate, a spus deputatul USR Diana
Buzoianu. Potrivit acesteia, legea reprezintă un instrument care a adus deja
resurse financiare substanţiale în Germania, Estonia şi Croaţia. Începând
din momentul publicării în Monitorul Oficial, va putea să aducă aceste resurse
şi pentru România. Este un instrument prin care putem să promovăm ţara noastră
şi ne alăturăm astfel practic avangardei statelor care au reuşit să folosească
viza pentru nomazii digitali pentru a-şi promova ţara, a mai spus Buzoianu.
Conform actului normativ, prin nomad digital se înţelege străinul care este
angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi
care prestează servicii de la distanţă, sau care deţine o companie înregistrată
în afara României, în cadrul căreia prestează servicii de la distanţă prin
folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
Vicepreşedintele
Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională din Camera
Deputaţilor, Mihai Fifor, solicită Guvernului să ia măsuri pentru a facilita
trecerea frontierei de către românii stabiliţi în Ungaria care lucrează în
continuare în România, şi care, dar din cauza aglomeraţiei de la graniţă,
întâmpină dificultăţi în a ajunge la locul de muncă. Într-o scrisoare deschisă
adresată ministrului de Interne, Lucian Bode, deputatul PSD arată că în
localitatea Batonya, de pe teritoriul Ungariei, locuiesc circa 380 de români
mutaţi în ultimii ani din Arad, iar majoritatea îşi desfăşoară activitatea pe
teritoriul României.
Din cauza aglomeraţiei create în vămile din zonă în
aceste zile premergătoare Sărbătorii Crăciunului, precum şi datorită numărului
mare de cetăţeni care se întorc în ţară şi în contextul măsurilor antipandemice
sporite de la frontieră, timpii de aşteptare sunt de câteva ore, se arată
în scrisoare. Fifor atrage atenţia că locuitorii din vecinătatea frontierei
îşi văd astfel îngrădită posibilitatea de a-şi mai exercita un drept
fundamental garantat de Constituţia României, dreptul la muncă şi indică
drept o posibilă soluţie deschiderea zilnică, în anumite intervale orare, a
Vămii Variaşu Mic-Dombegyhaza, vamă destinată micului trafic şi deschisă acum
doar în zilele de sâmbătă. Frontiera cu Ungaria este cea mai aglomerată graniţă
a României în această perioadă din cauza sutelor de mii de români care revin
din ţările occidentale pentru a petrece acasă Crăciunul şi Anul Nou.
Comisiile
parlamentare de buget-finanţe au avizat favorabil cu 24 voturi
‘pentru şi 9 împotrivă, bugetul Secretariatului General
al Guvernului pentru anul 2022. Instituţia va avea alocate 2,85
de miliarde de lei credite de angajament, cu 5,62% mai mult decât anul acesta,
şi 2,82 de miliarde de lei credite bugetare, în creştere cu 1,0t procente. Secretarul
general al Guvernului, Marian Neacşu, a apreciat că bugetul este
echilibrat, dar evident insuficient, şi a subliniat că
va fi luat din nou în discuţie la rectificarea bugetară. În coordonarea
Secretariatului General al Guvernului se află 13 institute, agenţii,
autorităţi, departamente şi comisii, între care Departamentul pentru românii de
pretutindeni şi Departamentul pentru relaţia cu Republica Moldova.
Ambasada României
în Republica Moldova și Biroul Atașatului Apărării l-au omagiat pe veteranul de
război Ignat Săndulescu cu ocazia împlinirii a 103 ani, transmite Radio
Chişinău. Potrivit unui mesaj publicat pe pagina de Facebook a reprezentanţei
diplomatice, veteranul de război din localitatea Cruglic, raionul Criuleni, a
primit un coș cu produse alimentare, o plachetă de onoare și un buchet de
flori. Ignat Săndulescu s-a remarcat ca o persoană foarte harnică și
devotată activităților pe care le-a desfășurat în cadrul IAR Brașov, motiv
pentru care conducerea fabricii i-a propus, după încheierea celui de-al Doilea
Război Mondial, să se stabilească la Brașov. Acesta
a refuzat, motivul fiind legat de dorința sa de a se reîntoarce la soție, în
Basarabia, se arată în mesajul publicat de Ambasadă. Săndulescu s-a
născut la 20 decembrie 1918 în județul Orhei. În 1940 a fost înrolat în
Regimentul 89 Infanterie din Brașov alături de care a luptat în perioada
1942-1943.