Preşedintele României, Klaus Iohannis a declarat că, în viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene (UE), doreşte o sumă considerabil mai mare pentru România
În actualul exerciţiu bugetar, România a avut dreptul la 44 de miliarde de euro. Eu şi întreaga echipă a României ne luptăm ca să obţinem o sumă considerabil mai mare pentru următorul exerciţiu bugetar şi, de asemenea, ne luptăm ca să obţinem condiţii de implementare favorabile pentru România. Asta înseamnă bani pentru dezvoltare economică, pentru mediul de sănătate, pentru autostrăzi şi pentru căi ferate, pentru apă şi canalizare, pentru educaţie, pentru energie regenerabilă şi multe alte lucruri.
Cred că este evident că România are nevoie de bani europeni pentru a ajunge din urmă media ţărilor din Uniunea Europeană. Aceasta este ambiţia noastră şi în continuare ne vom întâlni într-un format fizic în Consiliul European, probabil la mijlocul lunii iulie, când voi continua să mă implic pentru a obţine cât mai mult pentru România, a spus preşedintele Klaus Iohannis, vineri, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
Iohannis a declarat că, în urma Consiliului, reprezentanţii statelor membre s-au înţeles să discute bugetul multianual şi fondul de recuperare, în contextul pandemiei de COVID-19, la pachet, adăugând că este nevoie de mai multe discuții.
Pe de altă parte, s-a văzut astăzi în videoconferinţă că încă este nevoie de destul de multe discuţii pentru a pune toate lucrurile la punct. Încă nu toată lumea este lămurită cum trebuie abordată suma finală pentru fondul de recuperare şi de asemenea trebuie să mai discutăm anumite condiţii în care se pot acorda aceste sume, a mai precizat șeful statului.
Preşedintele a participat, vineri, la reuniunea Consiliului European, în format de videoconferinţă. În acest context, șeful statului a insistat pentru alocări cât mai mari pentru România pentru Politica de coeziune şi dezvoltare rurală în viitorul buget al Uniunii Europene.
La reuniune s-a discutat, în principal, despre Planul de relansare economică a Uniunii şi Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 revizuit, propuse recent de către Comisia Europeană. Au fost abordate, de asemenea, procesul de negociere a relaţiilor viitoare dintre UE şi Regatul Unit al Marii Britanii, precum şi subiecte de politică externă.
Liderii europeni au avut discuţii aprofundate cu privire la elementele incluse în pachetul de măsuri de relansare economică propus de către Comisia Europeană şi despre viitorul buget al UE.
Preşedintele Iohannis a subliniat faptul că propunerile Comisiei Europene reprezintă o bună bază pentru ajungerea la un acord în vederea asigurării resurselor pentru acoperirea nevoilor financiare substanţiale din perioada post-criză COVID-19.
Şeful statului a reafirmat sprijinul României pentru avansarea negocierilor privind obţinerea, cât mai curând posibil, a unui acord final privind viitorul buget multianual al Uniunii, subliniind că acesta ar trebui să fie substanţial, echilibrat şi capabil să răspundă preocupărilor statelor membre.
El a reliefat faptul că, în actualul context pe care Uniunea îl traversează, necesitatea unui buget european mai ambiţios şi mai consistent devine mai presantă şi pe deplin justificată.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că obiectivul principal al României este obţinerea unor alocări naţionale cât mai mari atât pentru Politica de coeziune, cât şi pentru agricultură, în măsură să asigure îndeplinirea principalelor noastre obiective de dezvoltare. Preşedintele României a reafirmat importanţa acestor două politici în cadrul viitorului buget european. Politica de coeziune şi Politica Agricolă Comună sunt cele mai importante instrumente de investiţii ale Uniunii care pot oferi soluţii rapide şi eficiente pentru actuala situaţie de criză, arată Administraţia Prezidenţială.
Referitor la Politica de coeziune, şeful statului a insistat pentru alocări cât mai importante pentru România şi pentru asigurarea unui cadru mai flexibil şi simplificat pentru punerea în aplicare a acesteia pentru adaptarea priorităţilor de investiţii la nevoile ţării noastre.
Referitor la Politica Agricolă Comună, preşedintele României a susţinut creşterea alocărilor pentru dezvoltarea rurală, având în vedere nevoia de investiţii pe termen lung pentru zonele rurale. El a pledat şi pentru continuarea procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, astfel încât sumele primite de fermierii români de la bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din Europa de Vest. Șeful statului s-a pronunţat pentru eliminarea caracterului obligatoriu al mecanismului de plafonare a plăţilor directe.
Iohannis a salutat propunerea Comisiei Europene privind înfiinţarea unui program nou şi independent dedicat domeniului sănătăţii – EU4Health, precum şi propunerea de majorare a bugetului Uniunii Europene pentru instrumentul RescEU, care în timpul crizei COVID-19 şi-a dovedit pe deplin utilitatea.
Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut că este necesar să se asigure un acces rapid şi eficient la finanţare pentru toate ţările din Uniune, pentru a le permite acestora să diminueze daunele importante produse de această criză. În acest context, preşedintele României a subliniat că, pentru ţara noastră, este foarte importantă prevalenţa componentei de granturi în cadrul alocării totale pentru relansare economică, precum şi o perioadă extinsă în ceea ce priveşte implementarea noului instrument de relansare economică, arată Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, urmează să prezinte, ulterior acestei reuniuni, varianta revizuită a pachetului de negociere pentru viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2021-2027 şi pentru Planul de relansare economică, urmând ca, în cursul lunii iulie, să fie organizată, la Bruxelles, o reuniune a Consiliului European pentru negocierea acestui pachet.
sursa: agerpres
