Radio România Internațional

Tag: buget UE

  • Cartea albă privind viitorul apărării europene

    Cartea albă privind viitorul apărării europene

    Ursula von der Leyen a anunţat în plenul Parlamentului European că prima inițiativă majoră a noii Comisii, care a preluat ieri mandatul, va fi o „Busolă pentru Competitivitate”, construită pe baza celor trei piloni ai raportului Draghi: reducerea decalajului în materie de inovare față de SUA și China, un plan comun pentru decarbonizare și competitivitate și creșterea securității și reducerea dependențelor.

    Făcând referire la ultimul pilon al „busolei competitivității”, von der Leyen a avertizat că dependențele excesive se pot transforma rapid în vulnerabilități.

    Mai mult, ea a avertizat că războiul face ravagii la granițele Europei și a precizat că securitatea Uniunii va fi întotdeauna prioritatea Comisiei.

    Ursula von der Leyen a insistat asupra necesităţii de a face mai mult pentru a concura cu cheltuielile militare ale Rusiei, în plin război în Ucraina şi într-un moment în care revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ridică temeri în legătură cu angajamentul Statelor Unite.

    ‘Cheltuielile noastre trebuie să crească’, a spus ea. ‘Rusia cheltuieşte până la 9% din PIB-ul său pentru apărare. Europa cheltuieşte în medie 1,9%. Este ceva în neregulă cu această ecuaţie’, a adăugat politiciana germană. Avem nevoie de o piață unică pentru apărare. Trebuie să consolidăm baza industrială de apărare. Trebuie să ne îmbunătățim mobilitatea militară. Și avem nevoie de proiecte europene comune în domeniul apărării, a mai spus preşedinta Comisiei.

    Şefa executivului UE a menţionat ‘războaiele, conflictele şi suferinţa’ din Ucraina, Orientul Mijlociu şi unele părţi din Africa, menţionând că ‘Europa trebuie să joace un rol mai important în toate aceste zone’, a subliniat ea.

    ‘Nu avem timp de pierdut’ pentru că ‘ameninţările sunt grave’, a continuat ea, reiterând intenţia de a prezenta o Cartă Albă privind viitorul apărării europene în primele 100 de zile ale acestui nou mandat de cinci ani.

    În finalul discursului său, președinta Comisiei Europene a menționat că „această luptă pentru libertate” nu se aplică doar celor 27 de state membre ale UE, subliniind că „visul Europei se extinde la Balcanii de Vest, la Ucraina, la Republica Moldova și dincolo de acestea”.

  • Bugetul UE pentru anul viitor a fost majorat la aproape 200 de miliarde de euro

    Bugetul UE pentru anul viitor a fost majorat la aproape 200 de miliarde de euro

    Noul buget al Uniunii Europene prevede majorări pentru educație, sănătate, cercetare, agricultură, dar și pentru protecție civilă sau securitatea frontierelor. Trei miliarde de euro din fondul de coeziune vor merge către țările din Europa Centrală și de Est afectate de inundații, inclusiv România și Spania.

    Eurodeputații au reușit să mențină și bugetul pentru sprijinul Ucrainei.

    Acest buget va contracara provocări urgente, inclusiv agresiunea rusă împotriva Ucrainei, presiunile continue ale migraţiei, criza tot mai profundă din Orientul Mijlociu, impactul dezastrelor naturale şi competitivitatea economiilor naționale, a explicat preşedintele Comisiei pentru bugete a Parlamentului European.

    De asemenea, a fost asigurată finanţarea costurilor de rambursare pentru Instrumentul European de Redresare, care sunt aproape duble faţă de suma prognozată iniţial pentru 2025, protejând totodată finanţarea pentru programe esenţiale, precum Erasmus+ sau cercetare.

    Bugetul UE pentru 2025 se ridică la aproximativ 200 de miliarde de euro sub formă de angajamente totale și 155 de miliarde de euro sub formă de plăți totale.

    Angajamentele sunt promisiuni cu caracter juridic obligatoriu de a cheltui bani pentru activități care sunt puse în aplicare pe durata mai multor exerciții financiare.

    Plățile acoperă cheltuieli care decurg din angajamente înscrise în bugetul UE în cursul exercițiului financiar curent sau al exercițiilor financiare anterioare.

    După ce Parlamentul European a adoptat amendamentele sale la proiectul de buget, Consiliul și-a exprimat dezacordul față de propunerile legislativului comunitar. Prin urmare, a fost convocată o reuniune a Comitetului de conciliere. Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la bugetul anual al UE pentru 2025 pe 16 noiembrie 2024.

    Bugetul pentru 2025 este completat de acțiuni de sprijinire a redresării în urma pandemiei de COVID-19 în cadrul NextGenerationEU, planul UE de redresare în urma pandemiei.

     

  • Ce buget pentru UE?

    Ce buget pentru UE?

    Parlamentul European a votat, miercuri, propunerea sa pentru bugetul de anul viitor al Uniunii. Este vorba de 201 miliarde de euro. Nu e, însă, varianta finală, pentru că Parlamentul comunitar trebuie să ajungă la o înţelegere cu Consiliul. Aceasta, în condițiile în care Consiliul, reprezentat de șefii de Stat și de Guvern, ar vrea ca Uniunea Europeană să investească cu circa 10 miliarde mai puțin. De părere contrară, parlamentarii spun că este nevoie de bani mai mulți, dată fiind situaţia uşor fragilă din punct de vedere economic.

    De partea cealaltă, Consiliul vrea prudenţă şi spune că nu dorește să pună presiune pe bugetele naţionale sau asupra populaţiei. Parlamentul European pune accent pe politicile comune ale blocului comunitar, pe când Consiliul se concentrează mai mult pe problemele la nivel naţional.

    Europarlamentarul român Victor Negrescu este unul dintre cei doi negociatori ai Legislativului în relația cu Consiliul. Iată care e viziunea lui: ʺVersiunea Parlamentului European oferă mai multe oportunităţi pentru statele membre, pentru că noi am încercat să integrăm acele măsuri care au un efect imediat în viaţa cetăţenilor. Fie că vorbim de Erasmus sau de Mecanismul pentru Protecţie Civilă, sunt mecanisme directe de intervenţie. Că vorbim de agricultură şi sprijinul pentru tineri fermieri sau că vorbim de îmbunătăţirea infrastructurii de transport, din nou, vedem că aceste programe au un efect imediat în creşterea nivelului de trai.ʺ

    În plus, varianta de buget propusă de Parlamentul European avantajează toate statele cu contribuţii mai mici la bugetul european, care au de câştigat, apoi, de pe urma distribuţiei banilor prin programele şi politicile comunitare. Care sunt avantajele pentru România?

    Din nou, Victor Negrescu: ʺM-aş referi aici, în mod special, la sprijinul oferit de Parlamentul European pentru programul dedicat protecţiei frontierelor, în care menţionăm sprijinul pentru aderarea completă a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. M-aş referi aici la coordonarea sistemului de securităţi sociale, care ar permite diasporei europene, inclusiv cea românească, să îşi transfere mai uşor drepturile şi beneficiile sociale, inclusiv pensiile, dintr-un stat în celălalt. Mă refer aici la sprijinul consistent pentru zona de agricultură sau mă refer la sprijinul consistent pentru Republica Moldova, care este mai mare decât cel propus de Consiliu.ʺ

    Parlamentul şi Consiliul vor începe negocierile la care va participa, desigur, și Comisia Europeană. Și ea are propria variantă de buget, a treia, dar foarte apropiată de cea a Parlamentului. Bugetul Uniunii ar trebui adoptat în a doua jumătate a lui noiembrie.

     

  • Starea regiunilor şi oraşelor din UE

    Starea regiunilor şi oraşelor din UE

    Un eveniment anual, ce setează Calendarul European, s-a desfăşurat de curând la Bruxelles. Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor, ajunsă la a 22-a ediţie, este cel mai mare eveniment dedicat politicii de coeziune. Sub motto-ul „Empowering Communities”, (în traducere: să dăm forţă comunităţilor), ediția din acest an a avut aproximativ 5.000 de participanți în aproape 200 de sesiuni, pentru a discuta despre provocările comune pentru regiunile și orașele Europei.

    Şi cum alegerile europarlamentare s-au desfăşurat cu numai câteva luni în urmă şi membrii nou aleşi îşi propun să intre în ritm, a 22-a Săptămână a regiunilor şi oraşelor Europene s-a deschis cu o serie de conştientizări: trebuie să colaborăm la nivelul întregii UE şi dincolo de graniţele actuale ale Uniunii pentru a avea comunităţi tot mai puternice, pentru că regiunile pot fi iniţiatoare ale schimbărilor şi ale prosperităţii.

    Regiunile europene trebuie privite drept Hub-uri ale dezvoltării democraţiei, sunt locul unde comunităţile pun bazele societăţii europene, sunt locul unde viaţa europeană începe şi unde au impact politicile UE, au spus participanţii la nivel înalt.

    Politicile de coeziune nu sunt impotante doar pentru solidaritatea europeană, ci şi pentru progresul comun, a afirmat Elisa Ferreira, comisar european pe probleme de Coeziune si Reforme şi a completat:

    “Instrumente specifice au fost create pentru provocări specifice. Vă amintiți că v-am împărtășit un raport despre ceea ce numim de obicei exodul creierelor, care este o problemă. Așa că încercăm să o rezolvăm și am înfiinţat ceea ce numim mecanismul de stimulare a talentelor, de fapt, valorificând talentul a 82 de regiuni din Europa care își pierd energia, oamenii cei mai calificați, tinerii lor, încercând de fapt să implementeze ceea ce raportul numea dreptul de a rămâne, nu doar dreptul de a se muta.

    Ne-am angajat, de asemenea, și acesta este un al doilea element, într-un parteneriat reînnoit cu regiunile noastre ultraperiferice și, desigur, știți că am alocat sume specifice și am ajustat reglementările pentru a ajuta dezvoltarea în acele regiuni. Au fost 16 miliarde de euro investiți în perioada 2021-2027.

    De asemenea, am abordat aspecte foarte interesante precum încercarea de a introduce calitatea în investițiile susținute de politica de coeziune.”

    În 2025 va fi prezentată propunerea pentru bugetul multianual al Comisiei Europene, urmată de un plan de reformare a Politicii de Coeziune, astfel încât regiunile şi oraşele să gestioneze 50% din investiţiile publice, şi să răspundă pentru 30% din cheltuielile publice. Astfel amplificarea coeziunii economice şi teritoriale este crucială în acest moment.

  • Siegfried Mureşan, desemnat negociator-şef privind bugetul UE după 2027

    Siegfried Mureşan, desemnat negociator-şef privind bugetul UE după 2027

     

    Eurodeputatul Siegfried Mureşan (PNL), membru al grupului Popularilor, a fost desemnat de grupurile politice ale Parlamentului European negociator-şef privind viitorul Buget multianual al Uniunii Europene post-2027.

    ”Bugetul multianual al UE, întins pe 7 ani, are o valoare totală de aproximativ 1,3 trilioane de euro şi este instrumentul din care România primeşte cea mai mare parte a fondurilor europene nerambursabile pentru investiţii şi pentru subvenţiile agricole. Din actualul exerciţiu financiar multianual, 2021 – 2027, România beneficiază de aproximativ 46 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă 16,5% din produsul intern brut al ţării”, precizează eurodeputatul într-un comunicat oficial.

    Siegfried Mureşan arată că este primul europarlamentar din România care îndeplineşte acest rol: ”Elaborarea bugetului multianual al Uniunii Europene pe următorii 7 ani va fi cea mai importantă decizie pe care o va lua actuala legislatură a Parlamentului European. De aceea, mă bucur că am primit acest rol important şi le mulţumesc colegilor pentru desemnare. În această muncă legislativă importantă, voi folosi toată experienţa pe care am dobândit-o ca negociator-şef al bugetelor anuale ale Uniunii Europene din 2018 şi 2024, precum şi ca negociator-şef al Mecanismului European de Redresare şi Rezilienţă în valoare de 800 de miliarde de euro, din care este finanţat şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.”

    El menţionează că, în calitate de europarlamentar român, obiectivul său principal va fi să apere interesele României şi să obţină în negocieri cel mai mare nivel posibil de fonduri europene pentru ţara noastră.

    ”În acelaşi timp, există aşteptări foarte mari de la acest buget multianual din partea oamenilor din toate ţările membre, precum şi din partea întreprinderilor europene şi a guvernelor statelor membre. Pe de-o parte, oamenii au aşteptări clare de la Uniunea Europeană să gestioneze mai bine noile provocări ale continentului, precum digitalizarea, combaterea schimbărilor climatice, siguranţa şi migraţia. Pe de altă parte, este important să oferim o finanţare adecvată şi priorităţilor tradiţionale ale Uniunii Europene, precum agricultura şi coeziunea. Finanţarea adecvată a agriculturii este necesară pentru a garanta siguranţa alimentară a Europei. Coeziunea este principalul instrument prin care reducem decalajul economic dintre ţările membre. Avem în continuare nevoie în Europa de aceste două politici. Sunt politici foarte importante mai ales pentru România şi le voi apăra în negocieri”, menţionează Mureşan.

    Siegfried Mureşan mai spune că în paralel, trebuie să ne asigurăm că viitorul buget multianual este mai bine pregătit pentru a finanţa crize neprevăzute, cum a fost cazul declanşării războiului din Ucraina. ”Nu în ultimul rând, în contextul noilor obiective privind politica de extindere a Uniunii Europene, trebuie să ne asigurăm că avem resurse adecvate pentru a sprijini noile state candidate la Uniunea Europeană, precum Republica Moldova şi Ucraina. Vreau, aşadar, ca viitorul buget să fie unul mai modern, mai flexibil, care să poată răspunde la toate aceste provocări, un buget prin care alocăm într-un mod mai eficient banii oamenilor şi reducem risipa”,  eurodeputatul român.

    Următorul pas este ca, sub coordonarea lui Siegfried Mureşan, Parlamentului European să îşi seteze priorităţile privind bugetul multianual al Uniunii Europene. Acestea vor fi transmise Comisiei Europene pentru a fi incluse în proiectul de buget.

  • Bugetul UE pentru 2025

    Bugetul UE pentru 2025

    Comisia Europeană a propus săptămâna aceasta un buget anual al UE în valoare de 199,7 miliarde de euro pentru 2025. Bugetul va fi completat de plăţi în valoare de 72 de miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU, fondurile de redresare acordate statelor membre.

    „Proiectul de buget pentru 2025 direcționează fondurile către sectoarele în care acestea pot avea impactul cel mai pozitiv, precum și în funcție de nevoile statelor membre ale UE și ale partenerilor noștri din întreaga lume, pentru a face Europa mai rezilientă și mai bine pregătită pentru viitor, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din UE”, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

    Peste 50 de miliarde pentru agricultură

    Proiectul de buget pentru 2025 este defalcat, ca de obicei, pe mai multe domenii și priorități. Astfel, Comisia propune alocarea a 53,8 miliarde de euro pentru politica agricolă comună şi 0,9 miliarde de euro pentru Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, pentru fermierii şi pescarii din Europa, dar şi pentru consolidarea rezilienţei sectorului agroalimentar şi a sectorului pescuitului şi pentru asigurarea anvergurii necesare a măsurilor de gestionare a crizelor.

     

    Alte 49,2 miliarde de euro ar merge către dezvoltare regională şi coeziune, cu scopul de a promova coeziunea economică, socială şi teritorială, precum şi infrastructura care sprijină tranziţia verde şi proiectele prioritare ale Uniunii.

    16,3 miliarde de euro sunt pentru sprijinirea partenerilor şi a intereselor UE pe mapamond. Propunerea Comisiei include 10,9 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională – Europa globală, 2,2 miliarde de euro pentru Instrumentul de asistenţă pentru preaderare, 0,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de reformă şi creştere pentru Balcanii de Vest şi 1,9 miliarde de euro pentru ajutor umanitar.

    De asemenea, granturi de 4,3 miliarde de euro vor fi disponibile în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, completată cu 10,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

     

    Ce sume primesc cercetarea, digitalizarea și Erasmus+

     

    Comisia mai propune alocarea a 13,5 miliarde de euro pentru cercetare şi inovare şi, în principal, 12,7 miliarde de euro, pentru programul emblematic al Uniunii în domeniul cercetării – Orizont Europa. Proiectul de buget include, de asemenea, finanţarea Actului european privind cipurile în cadrul programului Orizont Europa şi prin redistribuire de la alte programe.

    2,8 miliarde de euro pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătăţirii infrastructurii transfrontaliere, 1,1 miliarde de euro pentru programul Europa digitală, 378 de milioane de euro pentru InvestEU, iar 2,1 miliarde de euro pentru cheltuieli destinate spaţiului, în special pentru Programul spaţial european.

    În propunerea de buget pentru anul 2025 se mai regăsesc următoarele finanțări:  4 miliarde de euro pentru Erasmus+, 2,4e miliarde de euro vor fi alocaţi pentru mediu şi politici climatice, 2,7 miliarde de euro va fi alocată pentru protejarea frontierelor UE, și 1,8 miliarde de euro pentru abordarea provocărilor în materie de apărare.

     

    Iată pașii pe care instituțiile UE îi fac până la adoptarea bugetului:

    © Uniunea Euopeană, 2022 / Sursa: Consiliul Uniunii Europene

  • Bugetul UE, insuficient pentru obiectivele asumate

    Bugetul UE, insuficient pentru obiectivele asumate


    Cadrul financiar multianual al Uniunii Europene are nevoie urgentă de revizuire, consideră eurodeputații europeni. Victor Negrescu, responsabil pentru bugetul european din partea grupului social-democrat din Parlamentul European, consideră că bugetul UE, în forma actuală, numai poate susține finanțarea necesară pentru obiectivele asumate.



    Bugetul european pe termen lung nu mai corespunde nevoilor noastre actuale. Nu avem suficiente fonduri pentru obiectivele noastre comune. Bugetul UE trebuie să fie un motor de creștere economică ce trebuie să genereze un nivel de trai mai bun și să conducă la dezvoltarea sustenabilă a tuturor regiunilor europene. Este inacceptabil că în prezent cheltuim mai mult pe dobânzi la bănci decât alocăm pentru programul nostru emblematic Erasmus”, consideră Victor Negrescu.



    Fonduri pentru țările care primesc mulți refugiați



    Comisia Europeană a înaintat din luna iunie propunerea sa pentru revizuirea cadrului financiar multianual. Executivul european consideră necesară stabilirea unui Mecanism care să asigure finanțarea pentru nevoile imediate ale Ucrainei, dar care să susțină și redresarea și modernizarea pe termen lung a acestei țări. Astfel, alte 50 de miliarde de euro vor fi direcționate către ajutorarea Kievului.



    Totodată, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat luna trecută că instituția pe care o conduce propune suplimentarea bugetului comunitar cu 15 miliarde de euro ce vor ajunge în țările membre care primesc un număr mare de refugiați, inclusiv din Ucraina.



    Executivul comunitar a mai anunțat un nou proiect, Platforma Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) menită să promoveze competitivitatea pe termen lung a UE în domeniul mai multe sectoare esențiale precum sunt sănătatea, materiile prime și spațiu. Proiectul va beneficia de finanțare din programele deja derulate, însă va avea la dispoziție o suplimentare de 10 miliarde de euro.



    Problemele legate de migrație, fenomen aflat din nou într-o creștere alarmantă, vor beneficia de 15 miliarde euro peste suma deja alocată. Totodată, Comisia propune un nou instrument bugetar al cărui scop este să acopere costurile crescute cu împrumuturile din cadrul planului de redresare a UE.



    Parlamentul European cere o suplimentare a sumelor propuse de Comisie



    Eurodeputații și-au exprimat punctul de vederea asupra rectificărilor bugetare printr-un raport adoptat la începutul lunii octombrie. În acest document, forul legislativ european cere ca bugetul să fie suplimentat cu alte 10 miliarde de euro. Jumătate din această sumă (5 mld. euro) vor fi direcționate către instrumente ce ar ajuta răspunsul blocului comunitar la evenimente neprevăzute. Eurodeputații cer ca STEP să beneficieze de alte 3 miliarde de euro pe lângă finanțarea propusă de către Comisie.



    Celelalte două miliarde sunt prevăzute tot ca suplimentări ale sumelor regăsite în propunerea Executivului european. Astfel, eurodeputații doresc încă un miliard ca ajutor umanitar pentru Ucraina, dar și pentru statele afectate de invazia rusească, inclusiv Republica Moldova. Aceeași suplimentară ar urma să fie acordată pentru gestionarea frontierelor și politicile legate de migrațiune.




  • Rezoluție a PE privind bugetul UE

    Rezoluție a PE privind bugetul UE

    Parlamentul European a votat o rezoluție privind bugetul Uniunii Europene pentru 2023. Eurodeputaţii au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu care însumau peste 1,6 miliarde de euro pentru un buget care să abordeze mai eficient consecinţele războiului din Ucraina şi procesul de redresare în urma pandemiei, informează Agerepres care citează un comunicat al PE.



    Una dintre modificările aduse bugetului este adăugarea unei sume de 853 milioane de euro pentru finanţarea iniţiativelor care sprijină tinerii refugiaţi și cercetătorii din Ucraina, prin intermediul programelor europene. Eurodeputații susțin alocarea a 250 de milioane de euro pentru ajutorul umanitar, Fondul pentru azil, migraţie şi integrare ar urma să primească 100 de milioane de euro, Instrumentul pentru gestionarea frontierelor şi vizelor este suplimentat cu 25 milioane EUR , iar alte 162 milioane de euro ar merge către Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (IVCDCI – Europa globală) pentru vecinătatea sudică şi estică a UE.



    Jumătate de miliard pentru facturi și independență energetică



    Parlamentul European a mai propus fonduri suplimentare de peste 500 de milioane de euro, menite să sporească independenţa energetică a statelor membre şi să sprijine cetăţenii şi IMM-urile care vor avea de plătit facturi ridicate la energie, cu accent pe tranziţia verde şi biodiversitate.



    Totodată, forul legislativ european a reintrodus în bugetul UE pentru anul următor cele 200 de milioane de euro pentru programul EU4Health reduse anterior de către Consiliu şi a adăugat alte 25 de milioane de euro cu scopul de a face sistemele naţionale mai reziliente, atâta timp cât pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat, după cum se arată în textul rezoluţiei.



    În forma votată de forul legislativ european, angajamente de plată pentru anul viitor ajung la 187,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creştere de 1,7 miliarde de euro faţă de proiectul de Comisia Europeană. De asemenea, PE a stabilt un nivel global al creditelor de plată de 167,6 miliarde de euro.





    Nicolae Ștefănuță: Bugetul multianual trebuie revizuit urgent



    Eurodeputatul Nicolae Ştefănuţă (Renew Europe), raportor general pentru bugetul UE pe 2023 a declarat: “Astăzi am votat în Parlament un buget care acordă prioritate păcii, securităţii energetice şi unei redresări economice mai rapide. Când Rusia se comportă în mod josnic, noi ridicăm ştacheta. Parlamentul a solicitat fonduri suplimentare în bugetul UE din 2023 pentru a-i ajuta pe cetăţenii noştri în timpul crizei energetice, pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina şi pentru a contribui la relansarea economiei noastre. (…) Doar bugetul UE nu va fi suficient pentru a gestiona amploarea crizelor, acesta este motivul pentru care avem nevoie urgentă de o revizuire a Cadrului Financiar Multianual”



    La rândul său, Victor Negrescu, eurodeputat S&D și raportor alternativ pentru bugetul pentru 2023 a cerut includrea unor fonduri suplimentare pentru aderarea României la spaţiul: “Un aspect important este creşterea fondurilor pentru managementul frontierelor externe ale Uniunii şi faptul că, din nou, la cererea grupului social-democrat, Parlamentul European solicită şi include sume suplimentare pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”.






  • Ce buget ar putea avea Uniunea Europeană în 2022

    Ce buget ar putea avea Uniunea Europeană în 2022


    Cele 27 de state membre UE vor avea un buget total de peste 300 de miliarde de euro în 2022. Comisia Europeană a propus un buget anual în valoare de 167,8 miliarde de euro, la care se adaugă granturi cu o valoare de circa 143,5 miliarde de euro din cadrul instrumentului NextGenerationEU.


    Propunerea Executivului comunitar reprezintă un “sprijin financiar fără precedent pentru a consolida redresarea Europei”, spune comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul UE. Oficialul european a subliniat că depășirea dificultăților întâmpinate din cauza crizei sanitare și modernizarea Europei prin intermediul tranziției verzi și digitale sunt prioritățile acestui buget.



    Peste 50 de miliarde de euro pentru agricultura UE



    În forma propusă de către Comisia European, bugetul comunitar pentru anul următor ar putea fi alocat în felul următor:


    118,4 miliarde de euro sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și a face economiile și societățile din UE mai durabile;


    53,0 miliarde de euro politicii agricole comune și 972 de milioane EUR Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului. Alte 5,7 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU ar putea fi direcționate către Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);


    36,5 miliarde de euro pentru dezvoltare regională și coeziune, la care se adaugă 10,8 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU în cadrul REACT-EU pentru a sprijini răspunsul în situații de criză și repararea daunelor provocate de criză;



    14,8 miliarde de euro pentru sprijinirea partenerilor și a intereselor UE în lume, din care 12,5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională — Europa în lume (IVCDCI — Europa în lume) și 1,6 miliarde EUR pentru ajutor umanitar (HUMA);


    13,1 miliarde de euro pentru cercetare și inovare, din care 12,2 miliarde de euro pentru programul emblematic de cercetare al Uniunii — Orizont Europa. Acesta ar putea primi încă 1,8 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;


    5,5 miliarde de euro pentru investiții strategice europene, din care 1,2 miliarde de euro pentru InvestEU în vederea realizării priorităților-cheie (cercetarea și inovarea, dubla tranziție verde și digitală, sectorul sănătății și tehnologiile strategice), 2,8 miliarde EUR pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere și 1,2 miliarde de euro pentru programul Europa digitală în vederea conturării viitorului digital al Uniunii. InvestEU ar putea primi încă 1,8 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;


    4,7 miliarde de euro pentru componenta Capitalul uman, coeziune socială și valori”, din care 3,4 miliarde de euro pentru Erasmus+ în vederea creării de oportunități de educație și mobilitate pentru cetățeni, 401 milioane de euro pentru sprijinirea artiștilor și a creatorilor din întreaga Europă și 250 de milioane de euro pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor;


    2,1 miliarde de euro pentru cheltuieli destinate spațiului, în special pentru Programul spațial european, în cadrul căruia vor fi reunite acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic;



    Fonduri de circa 2 mld. euro pentru mediu



    1,9 miliarde de euro pentru mediu și politici climatice, din care 708 milioane EUR pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, și 1,2 miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziție justă în vederea asigurării faptului că tranziția verde aduce beneficii tuturor. Fondul pentru o tranziție justă ar putea primi încă 4,3 miliarde de euro din instrumentul NextGenerationEU;


    1,9 miliarde EUR pentru protejarea frontierelor, din care 780 de milioane EUR pentru Fondul de gestionare integrată a frontierelor (FGIF) și 758 de milioane EUR pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);


    1,9 miliarde EUR pentru a sprijini țările candidate și potențial candidate să îndeplinească cerințele procesului de aderare la Uniune, în principal prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III);


    1,3 miliarde EUR pentru cheltuielile legate de migrație, din care 1,1 miliarde EUR pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil în conformitate cu valorile și prioritățile noastre;


    1,2 miliarde EUR pentru abordarea provocărilor în materie de apărare și securitate comună, din care 950 de milioane EUR pentru sprijinirea dezvoltării capabilităților și a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA) și 232 de milioane EUR pentru sprijinirea mobilității militare;


    905 milioane EUR pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 584 de milioane EUR pentru Programul privind piața unică și aproape 200 de milioane EUR pentru activități legate de combaterea fraudei, fiscalitate și vamă;


    789 de milioane EUR pentru Programul UE pentru sănătate” în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetățenilor, precum și 95 de milioane EUR pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată trimite rapid asistență operațională în caz de criză. RescEU ar putea primi încă 680 de milioane EUR din instrumentul NextGenerationEU;


    600 de milioane EUR pentru securitate, din care 227 de milioane EUR pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.



  • Programul Europa digitală, adoptat de Consiliul UE

    Programul Europa digitală, adoptat de Consiliul UE


    Consiliul UE a adoptat săptămâna aceasta programul program Europa digitală al UE, un pilon principal al digitalizării spațiului comunitar. Programul are un buget de 7,58 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, și va fi derulat retroactiv, începând de la 1 ianuarie, după adoptarea actului legislativ de către Parlamentul European în a doua lectură înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.



    “Ne va ajuta să construim servicii digitale de ultimă generație, sigure și de înaltă performanță, pentru toți cetățenii și toate întreprinderile din întreaga Uniune”, a declarat Pedro Nuno Santos, președintele Consiliului despre noul program.



    Cum se împarte bugetul programului



    Europa digitală va finanța proiecte în cinci domenii, fiecare cu propriul buget orientativ. Cei mai puțini bani vor merge către sectorul competențelor digitale avansate pentru care sunt acordate 577 de milioane de euro. Calculul de înaltă performanță primește 2,22 miliarde de euro, către proiectele ce vizează inteligența artificială sunt orientate 2,06 miliarde de euro. Bugetul pentru securitate cibernetică este de 1,64 miliarde de euro în timp ce implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea primește 1,07 miliarde de euro.




    Europa digitală completează o serie de alte programe care sprijină transformarea digitală, precum Orizont Europa, care se concentrează pe cercetare și dezvoltare tehnologică. În plus, în temeiul noului regulament privind Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), planurile naționale de redresare și reziliență trebuie să aloce cel puțin 20 % din cheltuieli tranziției digitale.



    Orizont Europa, adoptat de Comisia Europeană



    Noul program de cercetare și inovare al UE, Orizont Europa, cu un buget total de 95,5 miliarde de euro, a primit deja undă verde din partea Comisiei Europeană, tot în această săptămână.



    Două dintre orientările strategice ale programului Orizont Europa pentru următorii patru ani sunt:


    Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;


    Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.


    Celelalte două priorități ale programului sunt:


    Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;


    Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;



    Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: Acest plan oferă un cadru pentru cercetarea și inovarea de înaltă calitate, bazate pe excelență, care urmează să fie realizate prin programul de lucru Orizont Europa. Prin această orientare strategică, ne asigurăm că investițiile în cercetare și inovare pot contribui la un proces de redresare bazat pe dubla tranziție verde și digitală, pe reziliență și pe autonomia strategică deschisă.”

  • Acordul pentru bugetul multianual al UE, contestat de Parlamentul European

    Acordul pentru bugetul multianual al UE, contestat de Parlamentul European

    Considerat de liderii europeni un succes, acordul obținut pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene nu este bine primit în Parlamentul European. Mai mulți membrii ai forului legislativ european au declarat că noul Cadru Financiar Multianual nu va fi aprobat în forma actuală.



    Parlamentul European va trebui să valideze în lunile următoare prin vot bugetul pentru perioada 2021-2027, convenit de liderii europeni pentru un total de 1.074 miliarde de euro, dar şi crearea fondului de redresare de 750 de miliarde de euro.



    Însă, eurodeputații sunt nemulțumiți de nestabilirea unei legături clare între fondurile europene şi statul de drept şi de reducerea sumelor alocate unor capitole cum ar fi sănătatea, educația, cercetarea şi dezvoltarea.



    Siegrfied Mureșan: O pilulă amară pe care nu vrem să o înghițim, ci să o îmbunătățim



    Preşedintele grupului popularilor europeni (PPE), Manfred Weber, consideră reducerea sumelor alocate sănătăţii în viitorul buget al UE pe termen lung, în vreme de pandemie un lucru incredibil. Considerăm că bugetul nu dă răspunsuri potrivite pentru provocările următorilor şapte ani. Acesta trebuie să fie mai orientat către viitor, a spus liderul PPE.



    Poziția sa este suținută și de vicepreședintele popularilor, Siegrfied Mureșan, care i-a transmis un mesaj președintei Comisiei Europene: Doamnă președinte von der Leyen, spuneați că bugetul este o pilulă amară pe care trebuie să o înghițim. Nu, nu vrem să o înghițim, vrem să o îmbunătățim, să începem negocierile cât mai rapid, să le finalizăm rapid și să avem și votul pe măsură, pentru că dumneavoastră știți că ultimul cuvânt îl are Parlamentul. Deci trebuie să avem negocieri rapid, să transmitem un mesaj clar cetățenilor ca avem un buget ambițios pentru următorii șapte ani.”



    Dacian Cioloș: Este nevoie de un buget suficient de bine dotat pentru viitor



    Și liderul Renew Europe, Dacian Cioloș a criticat reducerile bugetare prevăzute în acordul liderilor europeni.


    “Ca să se ajungă la un acord, este nevoie de un Cadru Financiar Multianual suficient de bine dotat pentru viitor: digitalizare, tineret, Erasmus, cercetare, sănătatea în timp de criză nu sunt lucruri care pot fi sacrificate pe altarul dobânzilor sau, mai bine zis, al randamentelor unor state membre”, a spus eurodeputatul român.



    Dacian Cioloș a subliniat faptul că grupul Renew dorește ca accesul la banii europeni să fie condiționat de respectarea statului de drept: “Grupul nostru va accepta acordul final numai dacă avem garanții suficiente că fondurile europene sunt legate strâns de principiile statului de drept. Nu declarativ, ci concret în cadrul implementării. Numai așa vom putea să avem un mecanism real. Avem nevoie de un dispozitiv cu reguli clare. Ele nu sunt împotriva unui stat sau altul, ci vorbim de un mecanism care să ne asigure că nu finanțăm cu bani europeni un politician sau altul care subminează zilnic valorile europene.”



  • Naștere grea, dar istorică a acordului de relansare a economiei UE

    Naștere grea, dar istorică a acordului de relansare a economiei UE


    Liderii celor 27 de state europene au ajuns la un acord privind planul de relansare economică a UE, dar și asupra viitorului Cadru Financiar Multianual, valabil pentru perioada 2021-2027.



    Propunerea Comisiei Europene de dinaintea summitului prevedea un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, împărţit în 500 de miliarde în granturi nerambursabile și 250 de miliarde împrumuturi.



    Principalii oponenți au fost liderii Austriei, Suediei, Olandei și Danemarcei, țările din grupul Frugal Four cărora li s-a alăturat Finlanda, care și-au exprimat de la început nemulțumirea față de sumele propuse.



    Granturile nerambursabile mai mici cu 110 miliarde de euro



    A fost nevoie de patru zile de negocieri intense, chiar tensionate, pentru ca cele de state să bată palma pe un acord ce presupune un fond total de 750 de de miliarde de euro. Din această sumă, 390 de miliarde de euro vor fi acordate sub formă de granturi nerambursabile, iar alte 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.



    ”Această înțelegere transmite un semnal concret că Europa este o forță în acțiune. Nu este vorba doar de bani. Este despre muncitori și familiile lor, despre locurile lor de muncă, sănătatea și bunăstarea lor. Consider că acest acord va fi văzut ca un moment crucial în parcursul Europei, dar care ne va lansa și către viitor”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel la finalul negocierilor.


    Aşa epuizaţi cum suntem toţi acum, știm că este un moment istoric pentru Europa, a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen



    80 de miliarde de euro pentru România



    Înțelegerea de marți aduce României aproape 80 de miliarde de euro, fonduri ce vor putea fi folosite pentru marile proiecte ce țin de dezvolatarea infrastructurii, construcția de spitale și modernizarea sistemului public, după cum a declarat președintele Klaus Iohannis:



    “După discuţii foarte complicate, după negocieri foarte complicate, am obţinut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare. Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Este, de asemenea, foarte important de ştiut că o parte semnificativă din aceşti bani vor fi folosiţi pentru relansare, pentru revigorare economică”, a declarat Iohannis, la Bruxelles, la finalul reuniunii extraordinare a Consiliului European.



    Respectarea statului de drept, o condiție pentru accesarea fondurilor



    În cadrul summitului de la Bruxelles, liderii europeni au mai decis condiţionarea acordării fondurilor europene de respectarea principiilor democratice şi a statului de drept.


    Comisia Europeană a propus un instrument pentru a lua măsuri cu majoritate calificată în cazul încălcării statului de drept. A fost luat un angajament foarte clar pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii şi a controla mai strict fondurile europene, a explicat Ursula von der Leyen.



    Ungaria și Polonia sunt direct vizate de noile condiții deoarece fac obiectul procedurii prevăzute de articolul 7 al Tratatului privind Uniunea Europeană, care oferă UE posibilitatea de a sancţiona un stat membru care nu respectă valorile fundamentale europene.


  • Provocări: Redresare economică. Buget UE. Relația UE – Marea Britanie

    Provocări: Redresare economică. Buget UE. Relația UE – Marea Britanie

    Redresarea economică post pandemie. Bugetul UE pentru următorii 7 ani. Relația dintre UE și Marea Britanie post Brexit. Sunt marile teme ale Uniunii, de rezolvat în lunile rămase până la sfârșitul anului.

    În săptămâna care se încheie au avut loc două reuniuni la nivel înalt pe aceste teme. Pe 15 iunie, liderii europeni și premierul britanic Boris Johnson au evaluat stadiul negocierilor cu privire la relațiile UE – Marea Britanie după încheierea perioadei de tranziție, adică începând de la 1 ianuarie 2021. Concluzia reuniunii: Este necesar un nou impuls.


    Săptămâna s-a încheiat cu videoconferința membrilor Consiliului European. Șefii de stat sau de guvern din UE s-au reunit pentru a da startul negocierilor la nivel înalt privind planul de 1.850 de miliarde de euro, destinat redresării economice europene după perioada de pandemie. A fost prima întâlnire a liderilor europeni, după prezentarea de către Comisie a planului de redresare.

    Sunt total angajat să începem imediat negocieri reale cu statele membre. Intenționăm să organizăm, pe la mijlocul lunii iulie, un summit cu participare în persoană, la Bruxelles, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel.


  • Comisia Europeană va propune un nou buget multianual

    Comisia Europeană va propune un nou buget multianual

    Proiectul bugetului european pentru următorii 7 ani a fost dezbătut intens în ultimul an și jumătate. A fost și tema principală a reuniunii liderilor europeni din 21 februarie de la Bruxelles. Au fost discuții lungi atunci, iar șefii de stat și de guvern nu au reușit să ajungă la o înţelegere referitoare la valoarea totală a bugetului și la repartiţia cheltuielilor pe diferite domenii de activitate ( agricultură, domeniul digital, apărare sau migraţie).

    Negocierile ar fi trebuit să continue, dar între timp pandemia de coronavirus s-a răspândit în Europa și a bulversat priorităţile tuturor statelor membre.

    ‘Comisia va propune schimbări în proiectul de buget multianual pentru a asigura relansarea economică și pentru a face faţă consecinţelor crizei provocate de coronavirus’, a anunțat șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Ea a ținut să precizeze că proiectul va include un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii în cadrul Uniunii prin solidaritate şi responsabilitate.

    Între timp tot mai multe voci atrag atenția asupra consecințelor pe care le-ar putea avea diviziunile dintre statele membre.

    Uniunea Europeană va întâmpina probleme ”existenţiale” , crede secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Amélie de Montchalin. Trebuie să pregătim împreună ieşirea din criză, relansarea, şi să arătăm că suntem eficienţi pentru că suntem împreună”, a spus Amélie de Montchalin. Și tot ea a atras atenția că partidele populiste vor avea de câștigat dacă liderii europeni nu vor reuși să acționeze unitar și coordonat.

    La rândul său, un fost preşedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, a avertizat că lipsa solidarităţii ar putea duce la ”un pericol mortal pentru Uniunea Europeană”.

    Și premierul spaniol Pedro Sanchez a cerut din partea Bruxelles-ului un răspuns economic şi social comun în faţa pandemiei de coronavirus care, spune el, este o ”catastrofă care ne afectează pe toţi”.

    Pandemia de coronavirus pune în pericolul ‘proiectul european, care riscă să se scufunde’ din cauza divizărilor interne din Uniune, a avertizat și comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, fost premier al Italiei.

    Dacă Europa nu se ridică la înălţimea acestei provocări fără precedent, întregul edificiu european riscă să-şi piardă, în ochii propriilor cetăţeni, raţiunea de a fi’, a avertizat şi actualul premier al Italiei, Giuseppe Conte.


  • Negocieri privind bugetul european

    Negocieri privind bugetul european

    Reprezentanţi ai ţărilor membre ale Uniunii Europene, inclusiv din România, s-au reunit, luni, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Afaceri Generale, pentru discuţii despre bugetul pe perioada 2021-2027 al spaţiului comunitar. Interesul este maxim în perspectiva apropiatului summit special al liderilor celor 27, care se vor întâlni joi pentru a se pune de acord asupra felului în care vor fi împărţiţi banii Europei timp de şapte ani.



    Contrar uzanţelor, să începem prin a spune cum s-a încheiat reuniunea CAE: printr-un sfat. “Va fi, cel mai probabil, nevoie ca liderii şi delegaţiile la summit să-şi aducă mai multe rânduri de cămăşi, pentru că reuniunea are toate şansele să dureze mai multe zile!” – a transmis comisarul pentru Buget, austriacul Johannes Hahn.



    Intrând în miezul lucrurilor, discuţiile în comun ale reprezentanţilor statelor membre pe marginea cadrului de negociere propus de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, sunt jalonate de multe divergenţe. Fostul premier belgian, care în ultimele săptămâni s-a consultat cu toţi liderii europeni, a convocat summitul extraordinar din 20 februarie în încercarea de a se ajunge la un acord. Lucru dificil, dat fiind că discuţiile privind cadrul financiar 2021-2027 sunt complicate şi de ieşirea Marii Britanii, un contribuitor net al Uniunii.



    Pe scurt, Charles Michel a propus o creştere a bugetului şi o contribuţie naţională la buget de 1,07% din produsul intern brut, în timp ce ţările bogate refuză să aloce mai mult de un procent. Totodată, Charles Michel a propus un echilibru între politicile tradiţionale şi cele noi, bani suplimentari pentru fondul de tranziţie spre o economie verde, noi resurse financiare proprii, dar şi o recalibrare a politicii de coeziune, astfel încât aceasta să ajute ţările şi zonele cel mai puţin dezvoltate.



    Propunerea de buget a lui Charles Michel a fost interpretată, însă, ca fiind mai degrabă în favoarea statelor membre din Est, care au spus că nu vor accepta nicio tăiere a fondurilor pentru dezvoltare. Cât despre statele care susţin mecanismul pentru condiţionarea fondurilor europene de statul de drept, acestea consideră că preşedintele



    Consiliului European a îmblânzit considerabil criteriile pentru acest mecanism. În plus, Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia vor să fie menţinut sistemul de reducere ori bonificaţii pentru statele membre net contribuitoare, adică pentru cele care dau mai mulţi bani decât iau din bugetul comun. Potrivit Austriei, în lipsa bonificaţiilor, cele patru ţări plus Germania vor ajunge să acopere 75% din plăţile nete către bugetul comun.



    Cât despre România, din grupul esticilor, aceasta a promis să negocieze la sânge menţinerea finanţării, cel puţin la nivelul actual, pentru politica agriculturii comune şi cea de coeziune, care constituie principalele instrumente de reducere a disparităţilor dintre Est şi Vest.