Radio România Internațional

Tag: bugetari

  • Planuri de restructurare și proteste

    Planuri de restructurare și proteste

    Un deficit uriaș și o Comisie Europeană asemenea unei săbii a lui Damocles, intransigentă în a cere Bucureștiului constant să ia măsuri pentru a-l reduce, determină Guvernul român de coaliție PSD-PNL-UDMR rezultat în urma alegerilor parlamentare de acum mai puțin de două luni să ia, deja, decizii foarte nepopulare. După ce, la început de 2025, multor bugetari le-a fost înghețată, prin ordonanță guvernamentală, orice indexare sau majorare salarială, iar seniorilor nu le-au mai fost indexate pensiile cu rata inflației, așa cum li se promisese, zilele acestea a venit vestea reorganizării instituţiilor publice centrale şi a companiilor de stat.

    Miercuri, conducerea Parlamentului a anunţat că vor fi diminuate posturile de funcţionari cu aproximativ 400, ceea ce a dus la un protest spontan al angajaților pe holurile instituției. Liberalul Ilie Bolojan a precizat că la Senat, pe care îl conduce, circa 180 de posturi de funcţionari din totalul celor aproape 800 vor fi reduse, dar și că flota auto sau cota de combustibil vor fi micşorate.

    Ilie Bolojan: ʺDe la 796 de posturi în total, vom avea aproximativ 618 posturi. Colegii care vor pleca nu vor fi demişi de nimeni. Peste tot unde numărul de posturi de execuţie va fi mai mic decât cel actual, conform legii, se vor organiza concursuri. Vă garantez că nu va fi nicio influenţă politică.ʺ

    Şi la Camera Deputaţilor vor fi tăiate peste 200 de posturi dintr-un total de circa 1100 – a precizat preşedintele social-democrat al Camerei, Ciprian Şerban. USR le-a solicitat liderilor din coaliţia de guvernare să prezinte public toate măsurile de reducere a cheltuielilor la Stat, dar şi criteriile de selecție a angajaţilor, ʺpentru a ne asigura – a spus formațiunea de opoziție – că oamenii care rămân sunt cei competenţi, nu doar pilele de partid.ʺ

    Iar mai multe federaţii sindicale şi-au arătat susţinerea pentru acei angajaţi din Parlament în pericol să rămână fără serviciu. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie consideră abuzivă şi opacă metoda prin care sunt adoptate şi comunicate măsurile de restructurare, iar liderii Sindicatului Funcţionarilor Publici Parlamentari și ai Sindicatului Personalului Contractual susţin că reorganizarea este lipsită de corectitudine.

    Și printre românii de rând, părerile privind măsurile Guvernului sunt împărțite. În timp ce unii le aplaudă, alții le contestă – reiterează că reducerea numărului de posturi în Parlament ar trebui să înceapă chiar cu senatorii și deputații, în baza unui referendum din 2009, consultativ, privind trecerea la un Legislativ unicameral cu 300 de fotolii. În ultimii patru ani, numărul bugetarilor ar fi crescut cu 56.000 – clamează cei care susțin acțiunile guvernamentale. În schimb, alții amintesc că printre bugetari se numără, de pildă, angajații din Educație, Sănătate, Armată ori Poliție – sectoare în care, ani la rând, s-a vorbit de lipsă de personal.

     

  • Salarii majorate pentru medici şi profesori

    Salarii majorate pentru medici şi profesori

    Începând
    cu 1 martie, în România, au intrat în vigoare noile majorări salariale în
    sistemul public de sănătate    . Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat
    că vor beneficia de aceste creşteri atât medicii cât şi asistentele, iar salariile
    acestora     vor urca la maximul prevăzut pe grilă pentru anul 2022. Lia Olguţa Vasilescu: Un
    medic primar de exemplu de la 4 mii ajunge la 15 mii de lei la care se adaugă
    în mod evident vechimea şi celelalte sporuri de care beneficiază. În sistemul
    de sănătate salariile chiar vor fi foarte mari şi ne-am bucurat să constatăm că
    încă de anul trecut s-a redus exodul medicilor cu 40% doar pe promisiunea că
    vor creşte salariile. Noi sperăm ca începând din acest an să stopăm în
    totalitate exodul medicilor pentru că avem nevoie de ei, sunt foarte multe
    unităţi sanitare în care se scot posturi de medici la concurs şi nu se mai
    prezintă nimeni.


    Conform
    Legii salarizării, un medic rezident anul I, în unităţi clinice, va avea un
    salariu de bază de 5.700 lei (1200 euro), faţă de 2.631 de lei (560 euro), iar
    un asistent medical principal, cu studii superioare, va avea, acum, un salariu
    de bază de 4.345 lei (930 euro), față de 3.450 de lei (740 euro) în ianuarie.

    Luna martie aduce
    majorări salariale şi pentru
    cadrele didactice. Astfel, în învăţământul preuniversitar, pentru un profesor
    cu studii superioare, gradul I, salariul de bază va ajunge până la 5.922 de lei
    (1270 euro), de la 4.935 de lei (1060 euro) în ianuarie, în timp ce în domeniul universitar, un
    profesor cu peste 40 de ani vechime poate ajunge până la un salariu de bază de
    11.103 lei ( 2380 euro) de la 9.252 de lei (1985 euro) în ianuarie.

    Pe
    de altă parte, Lia Olguţa Vasilescu a mai spus că Guvernul din
    care face parte va aduce o serie de amendamente la ordonanţa de urgenţă
    adoptată în luna decembrie care modifică şi completează legea salarizării
    astfel încât să existe majorări salariale pentru anumite categorii de bugetari.
    Ministrul muncii a vorbit de cazul şefilor de centre ale direcţiilor de
    asistenţă socială şi protecţia copilului. Lia Olguţa Vasilescu: Eu am dat un singur exemplu public – este
    vorba de şefii de centre de la DGASPC care au avut scăderi salariale, nu foarte
    mari, de 300 de lei, dar ne gândim să le ridicăm un pic coeficientul ca să nu
    mai aibă aceste scăderi salariale, pentru că totuşi este vorba de şefi de
    instituţii care au în subordine câteva zeci dacă nu chiar sute de angajaţi.

    Ordonanţa a ajuns la parlament şi va intra, săptămâna viitoare, în
    dezbaterea Comisiei de Muncă a Camerei Deputatilor.

  • Vouchere de vacanţă pentru bugetari

    Vouchere de vacanţă pentru bugetari

    Senatul de la Bucureşti a adoptat ordonanţa de urgenţă a Guvernului prin care sunt acordate bugetarilor vouchere de vacanţă, impactul bugetar al adoptării acestui act normativ ridicându-se la 1,73 miliarde de lei (circa 384 milioane de euro). Actul normativ va intra, acum, în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. Conform documentului, până pe 30 noiembrie 2018, unui salariat i-ar putea fi acordată o singură indemnizaţie sub formă de voucher în valoare de 1.450 de lei (circa 322 euro). La Senat, ordonanţa a fost criticată de opoziţie, PNL votând împotriva documentului.



    Senatorul liberal Florin Câţu a explicat: “Salariaţii din sectorul public care au salarii mai mari, în medie, decât cei din sectorul privat, prin această ordonanţă de guvern primesc şi vouchere de vacanţă. Cine plăteşte pentru aceste vouchere de vacanţă? Cei din sectorul privat. Ceea ce mi se pare cel mai grav este că vorbim de vouchere de vacanţă într-un an în care, prin rectificarea bugetară, am tăiat 10,6 miliarde de lei de la investiţii.”



    În replică, senatorul PSD, Lavinia Craioveanu, spune că măsura este prevăzută în programul de guvernare al social-democraţilor: “Faptul că mulţi români vor avea posibilitatea să-şi petreacă un concediu, pe care în alte condiţii nu ar fi putut să-l petreacă undeva la munte sau la mare sau în orice alt loc îşi doresc ei, este o măsură care va impulsiona, evident, turismul din România.”



    Voucherele de vacanţă emise pe suport electronic pot fi utilizate doar pentru achiziţionarea de servicii turistice în unităţile afiliate, fiind considerată contravenţie dacă voucherul este acceptat de la alte persoane decât titularul. Actul normativ mai prevede, între altele, că sunt interzise comercializarea voucherelor, diminuarea valorii nominale a acestora şi vânzarea de către agenţiile de turism la un preţ mai mare a aceluiaşi pachet de servicii achiziţionat cu vouchere de vacanţă, faţă de cel achitat cu alte mijloace de plată.



    ANAT, asociaţia patronală a agenţiilor de turism din România, anunţa, recent, că valoarea sejururilor vândute pe vouchere de vacanţă este sub aşteptări, până la finalul lunii iulie fiind de numai 10,3 milioane de euro, în condiţiile în care, în acest an, voucherele au fost acordate numai în sistemul privat. ANAT se aştepta ca şi angajaţii din sistemul public – 1,2 milioane de persoane – să primească vouchere de vacanţă în acest an şi, astfel, piaţa să crească de la 10 milioane de euro, în 2016, la 380 de milioane de euro în acest an. Totuşi, agenţiile de turism recunosc că acordarea de vouchere, chiar şi numai în sistemul privat, a dus la creşterea turismului în România.

  • Retrospectiva săptămânii 05.03-11.03.2017

    Retrospectiva săptămânii 05.03-11.03.2017

    România la Consiliul European de primăvară de la Bruxelles



    Prezent la Bruxelles la Consiliul European de primăvară, preşedintele Klaus Iohannis, a declarat că România nu este de acord cu o Europă cu două sau mai multe viteze. Noi credem într-o Uniune Europeană puternică, unită, solidară, iar această consolidare trebuie s-o realizăm împreună toţi cei 27 – a mai spus Iohannis. În opinia şefului statului, ar fi total contraproductiv dacă UE ar accepta proiecte care sunt accesibile doar unora dintre membri. El a subliniat că discuţiile privind viitorul UE sunt abia la început şi pe parcurs pot apărea şi alte variante. Iohannis a precizat că primele concluzii ale acestui proces de reflecţie, lansat la Consiliul de primăvară, va fi formalizat printr-o declaraţie la summitul aniversar de la Roma, pe 25 martie. Şi Guvernul de la Bucureşti are acelaşi punct de vedere, a subliniat premierul Sorin Grindeanu, prezent la Bruxelles, la reuniunea Partidului Socialiştilor Europeni. El a precizat că pentru România sunt importante politicile privind fondurile de coeziune şi politica agricolă comună. Vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a declarat pentru Radio România că orice stat UE, inclusiv România, dacă va vrea, va putea intra în aşa-numitele grupuri de cooperare mai strânsă. El a adăugat că România va avea în continuare la dispoziţie fonduri structurale, dar a atras atenţia că, dacă într-o ţară din Uniune există probleme cu statul de drept sau corupţia, Comisia nu poate fi sigură că fondurile comunitare sunt corect cheltuite şi atunci nu le mai acordă.



    Plan operaţional în misiunile de apărare şi securitate comună a UE



    Miniştrii de Externe şi ai Apărării, inclusiv din România, reuniţi la Bruxelles, au pus, luni, bazele unui cartier general militar al Uniunii Europene, printre atribuţiile căruia se numără planificarea şi gestionarea operaţională a misiunilor necombatante, cum ar fi cele din Republica Congo, Mali şi Somalia. Totodată, miniştrii de Externe au discutat despre relaţia Uniunii cu Egiptul. Pe lângă subiecte legate de economia şi dezvoltarea politică a acestei ţări, au fost abordate obiectivele la care atât Bruxelles-ul, cât şi Cairo s-au angajat în procesul de pace din Orientul Mijlociu, precum şi situaţiile din Libia şi Siria. Cu acest prilej, ministrul Apărării de la Bucureşti, Gabriel Leş, a reconfirmat angajamentele ferme ale României faţă de consolidarea proiectului european pe dimensiunea de securitate si apărare.



    Discuţii guvern – sindicate privind legii salarizării unitare



    La Ministerul Muncii de la Bucureşti au avut loc, în această săptămână, discuţii separate cu reprezentanţii instituţiilor din ordine publică, educaţie, sănătate şi cultură pe marginea legii salarizării unitare. Ministrul de resort, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat că documentul ar urma să fie adoptat până la 1 iulie pentru a putea produce primele efecte de la 1 ianuarie 2018. Potrivit ministrului muncii, salariile bugetarilor vor fi mărite, în etape, până în anul 2021, singurii care vor beneficia de majorarea integrală în 2018 fiind lucrătorii din sănătate. Lia Olguţa Vasilescu a anunţat că toţi angajaţii din sectorul public vor beneficia de norme de hrană şi un voucher de vacanţă. Ea a precizat, totuşi, că nivelul total al acestor sporuri va fi de maxim 30 la sută pentru instituţiile care nu au venituri proprii, pentru a nu crea probleme la bugetul de stat. Sindicaliştii din Sănătate susţin că legea salarizării unitare este una bună, iar sumele prevăzute pentru creşterile salariale în domeniu îi mulţumesc. Majorările aplicate anul viitor pentru cea mai mare parte a personalului medical vor ajunge până la 60%. Şi preşedintele Federaţiei Spiru Haret, Marius Nistor, a afirmat că salariile din Educaţie vor creşte, în medie cu 57%, fondul de premiere va fi de 5 procente, iar acesta va fi distribuit pe criterii de performanţă.



    Fonduri UE pentru construcţia şi modernizarea unor spitale din România



    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat , marţi, într-un interviu la Radio România, că trei spitale regionale care vor fi construite din fonduri europene la Cluj (nord-vest), Iaşi (nord-est) şi Craiova (sud) au stabilite amplasamentele, iar Banca Europeană de Investiţii va întocmi studiile de fezabilitate. Oficialul de la Bruxelles şi-a exprimat speranţa ca până la începutul lui 2018 să înceapă construcţia acestora. Pe lângă aceşti bani, mai există fonduri europene pentru modernizarea a încă 280 de unităţi spitaliceşti din România, a mai spus comisarul Corina Creţu. Ea a făcut un nou apel către autorităţile de la Bucureşti să atragă fonduri comunitare, mai ales acum, când statele cu economii puternice pledează pentru o reducere a ajutorului oferit ţarilor mai puţin dezvoltate. Ea a amintit că România a pierdut în perioda 2007-2013 două miliarde de euro de la UE, deşi exerciţiul bugetar a fost prelungit cu mai mult de trei ani, urmând să se încheie luna aceasta.



    Reprezentanţii României la concursul Eurovision 2017



    Piesa Yodel it!, interpretată de Ilinca & Alex Florea, va reprezenta România la Eurovision 2017, fiind câştigătoarea selecţiei naţionale. Cea de-a 62-a ediţie a cunoscutei şi popularei competiţii muzicale va avea loc la Kiev, în Ucraina, iar România va cânta în a doua semifinală, pe 11 mai, prima fiind programată pe 9 mai. Finala va avea loc pe 13 mai. Anul acesta, la Eurovision va mai urca pe scenă o românca – Miruna Mănescu, care va reprezenta, însă, Elveţia, cu piesa Apollo“. România participă la acest concurs din 1993. Cele mai bune performanţe ale sale au fost de două ori locul al treilea şi o dată locul al patrulea.

  • Discuţii privind Legea salarizării unitare

    Discuţii privind Legea salarizării unitare

    Legea salarizării unitare va fi adoptată până la 1 iulie, iar creşterile salariale se vor face gradual până în 2021 – a anunţat ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, după discuţiile purtate cu sindicatele din Sănătate. Ea a precizat că primele majorări vor fi aplicate de la 1 ianuarie anul viitor, aşa cum este prevăzut în programul de guvernare al Cabinetului PSD-ALDE. Ea a precizat că este mulţumită de cum au decurs negocierile şi a subliniat că pentru această perioadă de patru ani cele 31 de miliarde de lei (circa 7 miliarde de euro), bani care sunt alocaţi pentru creşterile salariale, sunt disponibili în buget.



    Lia Olguţa Vasilescu: A crescut tot timpul salariul minim pe economie şi s-a ajuns în situaţia în care persoane fără studii superioare şi debutante care intră direct cu salariul minim pe economie să aibă acelaşi grad de salarizare cu cei care erau de mai mult timp angajaţi şi care aveau studii superioare.



    La rândul lor, sindicaliştii din Sănătate susţin că legea salarizării unitare este una bună, iar sumele prevăzute acolo pentru creşterile salariale îi mulţumesc. Majorările aplicate anul viitor pentru cea mai mare parte a personalului medical vor ajunge până la 60%. La începutul săptămânii, la Bucureşti au avut loc discuţii între miniştrii muncii, de interne şi de finanţe şi reprezentanţii instituţiilor din ordine publică pe marginea legii salarizării unitare.



    Liderii sindicali ai poliţiştilor sunt nemulţumiţi de rezultatul negocierilor şi ameninţă cu proteste. Ei spun că sunt peste 80.000 de angajati ai Ministerului de Interne care nu câştigă nici salariul minim pe economie, care este de 1.450 de lei. Ei sunt nemulţumiţi că sporurile lor se calculează în funcţie de salariul de bază din 2009, fără să se ţină cont de majorarea salariului minim brut. Ministrul muncii a spus că guvernul va lua o decizie după analiza ministerului de Finanţe privind impactul bugetar pentru cerinţele poliţiştilor. Sunt ultimele corecţii de acest fel – a explicat ea – pentru că legea salarizării unitare va repara posibilele inechităţi existente.



    Şi premierul Sorin Grindeanu a declarat, la Radio România, că legea, aflată în dezbatere publică, are drept scop o mai bună aşezare a grilei de salarizare, care să reflecte responsabilitatea pe care o au bugetarii. Lia Olguţa Vasilescu declara, recent, că, până în 2020, salariile de până la 4.000 de lei (circa 890 de euro) se vor dubla, iar cele care depăşesc acest prag vor fi majorate cu 45%. Ea a mai spus că, de la 1 iulie, va creşte şi punctul de pensie la o mie de lei (aproximativ 225 euro). Negocieri similare vor avea loc joi, când la minister sunt aşteptaţi să discute pe legea salarizării unitare reprezentanţii personalului din educaţie, iar vineri, cei din cultură.

  • Creşterile salariale şi perioada electorală

    Creşterile salariale şi perioada electorală

    Dacă România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de ce sunteţi împotriva creşterii salariilor? Cu această întrebare au atacat o parte din politicienii de la centru Guvernul de la Bucureşti, care se opune unora din deciziile – criticabile – pe care Parlamentul le-a luat, în ultima vreme, în perspectiva legislativelor din 11 decembrie. Mai precis, a devenit o practică ca, în prag de alegeri, oamenii politici să recurgă la ceea ce comentatorii numesc ‘pomeni electorale’.



    Dacă în primii ani după Revoluţia anti-comunistă, ele constau în ulei, faină, găleţi sau şorţuri de bucătărie, treptat, locul lor a fost luat de iniţiative legislative menite să aducă voturi. În prima parte a acestei săptămâni, Comisiile reunite de Buget şi Muncă din Camera Deputaţilor au aprobat mărirea salariilor din Educaţie cu 15% de la 1 ianuarie 2017 şi tot cu 15%, dar de la 1 decembrie anul acesta, ale celor din Sănătate. S-a mai stabilit ca sporurile personalului administrativ din Sănătate să fie calculate în funcţie de salariile din 2016 şi nu din 2009, ca acum. Şi salariile angajaţilor de la casele de asigurări de sănătate au fost majorate cu 25%.



    În contextul în care plenul Camerei se va pronunţa luni asupra acestor propuneri, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a avertizat că majorările salariale ar putea afecta economia ţării. El spune că printr-o ordonanţă guvernamentală s-au prevăzut, deja, majorări salariale în medie de 15% pentru angajaţii din Sănătate şi Educaţie, la care s-ar adăuga alţi 15%. Or, din punctul său de vedere, creşterile salariale ar trebui să se facă etapizat până în 2021.



    Dragoş Pîslaru: “În orice ţară normală, suma de masă salarială pentru personal nu trebuie să depăşească un anumit procent din buget, pentru că în momentul în care investeşti în salarii şi nu investeşti în infrastructură, când ignori practic orice avertisment, trebuie să-ţi asumi suspiciunea, şi de data asta, cred eu, întemeiată, că este vorba de pomană electorală. Noi am pus, încă din vară, un plan pe masă: creşterea întregii mase salariale din sectorul public, până în 2021, cu 30% în medie.”



    Dacă va trece în forma dorită de Parlament, Guvernul va ataca la Curtea Constituţională legea salarizării, după cum a anunţat şi vice prim-ministrul Costin Borc, ministru al Economiei. Potrivit Executivului, impactul bugetar al legilor cu iz electoral votate în ultimele luni se ridică la 9 miliarde de lei (2 miliarde de euro), ceea ce înseamnă că se va ajunge fie la creşterea deficitului, fie la o reducere a fondurilor alocate investiţiilor. În plus, dezechilibrele între diverse categorii de bugetari ar urma să crească.



    Din punct de vedere economic, România este într-o situaţie bună. Ce sens are să o distrugi doar pentru a lua, pe ultima sută de metri, câteva voturi în plus? Majorarea, din nou, a salariilor medicilor şi profesorilor riscă să întoarcă România în anul electoral 2008, când Parlamentul le-a dat românilor “cu o mână”, pentru ca apoi, pe fondul crizei economice, acestora să li se ia “cu două”.

  • Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08

    Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08

    Moartea Reginei Ana


    1 august 2016 va rămâne o zi tristă
    în istoria îndelung zbuciumată a poporului, dar şi a Casei Regale din România!
    Ana, soţia Regelui Mihai I, s-a stins din viaţă într-un spital din Elveţia, la vârsta de
    92 de ani. Dacă în 1948 societatea românească nu ar fi trăit tragedia
    sovietizării, căsătoria sa cu suveranul român ar fi avut loc la Bucureşti şi ar
    fi fost celebrată cu bucurie de întreaga naţiune. Abdicarea forţată a Regelui
    şi exilul ulterior au făcut, însă, ca nunta să aibă loc în Grecia. Din cei
    aproape 70 de ani de căsnicie a celor doi, peste 40 au fost petrecuţi departe
    de ţară. În România, familia regală a revenit – nu fără turbulenţe – după
    Revoluţia anticomunistă din 1989. Cu precizări, istoricul Adrian Niculescu: Rolul Reginei Ana a fost acela de a fi soţia unui rege în exil, de a-i
    împărtăşi soarta, în primul rând, de a-i crea o familie. A avut un rol
    instituţional, dar a fost o persoană care a avut o înrâurire fundamentală de
    susţinere morală a Regelui Mihai.     Marţi, 9 august,
    trupul neînsufleţit al Reginei Ana va fi repatriat din Elveţia. Va rămâne
    pentru totdeauna la Mânăstirea Curtea de Argeş, necropolă a capetelor
    încoronate ale ţării, Regina urmând să fie înmormântată acolo sâmbătă, 13
    august. În ziua
    funeraliilor, în România va fi doliu naţional. Românii deplâng trecerea în
    nefiinţă a Reginei Ana, cea mai longevivă soţie de suveran din istoria
    României. A fost unul dintre cele mai importante simboluri de înţelepciune,
    demnitate şi reper de conduită – a afirmat preşedintele Klaus Iohannis. Iar
    premierul Dacian Cioloş spune că Regina rămâne un simbol al nobleţii,
    discreţiei şi demnităţii. Mesaje de condoleanţe au transmis şi Patriarhul
    Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, lideri ai clasei politice sau ai vieţii
    publice.


    Măsuri sociale pentru
    bugetarii români


    Salariile a peste 650 de mii de bugetari români au crescut, din prima
    zi a acestei luni, cu 10%, potrivit unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului,
    care vizează eliminarea inechităţilor din sistem. Vor primi bani mai mulţi
    angajaţii din sănătate, profesorii, funcţionarii din ministere şi din Apărare.
    Cuantumul salariilor diferă în funcţie de specializare, grad şi vechime şi este
    completat de diferite sporuri. Tot de la 1 august au intrat în plată noile
    indemnizaţii neplafonate pentru creşterea copilului. Limita minimă este de
    1.063 de lei (echivalentul a aproximativ 250 de euro), iar cea maximă a fost
    eliminată. Pot beneficia de această indemnizaţie părinţii care stau acasă cu
    bebeluşul, cu condiţia să fi avut venituri impozabile timp de minimum 12 luni
    în ultimii doi ani. Ei vor primi 85% din media veniturilor nete realizate în
    aceste 12 luni.


    Transportatori români nemulţumiţi


    Transportatorii români ameninţă cu proteste
    la nivel naţional la jumătatea lunii viitoare, dacă nu se rezolvă problema
    creşterii tarifelor la poliţele RCA. Ei au solicitat, săptămâna aceasta,
    Guvernului să îngheţe preţurile acestor poliţe la valorile din vara anului
    trecut. Constantin Isac, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a
    Transportatorilor Rutieri, explică: Au fost promisiuni, au trecut lunile. Ce
    constatăm? Faţă de luna iunie a anului trecut, creşterea medie a fost de 80%,
    iar vârfurile s-au dus între 300-400 şi chiar 500%. La un TIR, aşa cum cunoaşte
    toată lumea, în urmă cu 12-15 luni, plăteam poliţa RCA cu 4.000-4.500 de lei -
    1.000 de euro. Acum, ofertele de la asiguratori şi poliţele sunt cumpărate la
    preţ de 5.000 de euro pe poliţă. Diferenţa trebuie să o transferăm în tarif.
    Tarifele în acest moment nu suportă această creştere. Nesuportând această
    creştere, transportatorii români sunt scoşi din piaţă.     O nouă rundă de
    negocieri este programată la Guvern peste două săptămâni.



    Dispecerat unic pentru ambulanţă, pompieri şi SMURD


    Şeful Departamentului pentru
    Situaţii de Urgenţă din România, doctorul Raed Arafat, a anunţat, joi, că se
    lucrează la construirea unui dispecerat unic pentru Ambulanţă, pompieri şi
    serviciul de salvare de urgenţă SMURD, dar şi la crearea unui ‘registru’ al
    ONG-urilor care ar putea oferi asistenţă în cazul unui incident cu victime
    multiple. Totodată, Raed Arafat a amintit că proprietarii construcţiilor şi
    amenajărilor fără autorizaţie de securitate la incendiu sunt obligaţi să intre
    în legalitate până cel târziu pe 31 decembrie 2016. Până atunci răspunderea le
    revine exclusiv beneficiarilor investiţiilor. De la 1 ianuarie 2017
    sancţiuniile pentru funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu vor
    fi cuprinse între 20.000 şi 50.000 de lei (echivalentul a 4.500 până la 11 mii
    de euro). Măsurile se impun după incendiul din toamna trecută, dintr-un club
    bucureştean, soldat cu zeci de morţi.



    Unităţile de transfuzii sanguine sub lupa Ministerului sănătăţii


    Ministerul Sănătăţii de la Bucureşti a
    identificat, la nivelul ţării, 142 de unităţi de transfuzii sanguine
    neautorizate, majoritatea chiar în spitalele din sistemul public. Potrivit unui
    comunicat, în următoarea perioadă vor fi investigate cauzele şi vor fi
    stabilite planuri de rezolvare a problemelor. Dacă până la 1 noiembrie situaţia
    se menţine, unităţile respective nu vor mai primi sânge şi produse sanguine de
    la Institutul Naţional de hematologie. Recent, o femeie a murit şi o alta s-a
    aflat în stare gravă din cauza unor transfuzii greşite efectuate în astfel de
    unităţi.



    A 31-a ediţie a Jocurilor Olimpice, la Rio de Janeiro, în Brazilia


    Peste 100 de sportivi reprezintă
    România, în perioada 5-21 august, la a 31-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară
    de la Rio de Janeiro – primul oraş sud-american care găzduieşte un astfel de
    eveniment. În total, 10.000 de sportivi din peste 200 ţări se vor
    lupta pentru medaliile puse în joc. Pentru întâia dată în istorie Kosovo şi
    Sudanul de Sud participă la întrecerile olimpice. Şi tot în premieră, o echipă
    a refugiaţilor concurează sub steagul olimpic. Jocurile de vară nu sunt lipsite
    de probleme şi controverse atât la nivel naţional în Brazilia, cât şi la nivel
    mondial. Ţara sud-americană se confruntă cu mari probleme de ordin politic,
    financiar şi economic. Totodată, Jocurile Olimpice pornesc la drum după cel mai
    mare scandal de dopaj din istorie. O altă chestiune sensibilă a acestei ediţii este
    virusul Zika.

  • Măsuri sociale în România

    Măsuri sociale în România

    Peste 650 de mii de bugetari din România au, de la 1 august, salarii mai mari cu 10%, în baza ordonanţei aprobate de Guvern la începutul lunii iunie. Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, declara, atunci, că Ordonanţa elimină inechităţile din sistemul salarizării bugetarilor, prevederile acesteia aplicându-se în două etape, astfel încât o parte intră în vigoare la 1 august 2016, iar întreaga grilă de salarizare va fi aplicată din decembrie 2017.



    De la 1 august, în sistemul sanitar, creşterile sunt cuprinse între 300 şi 900 de lei. De creşterile din sistemul sanitar vor beneficia 163 de mii de persoane. Şi în educaţie s-a stabilit o grilă de salarizare în vederea eliminării inechităţilor existente. Astfel, pentru un profesor cu studii superioare de lungă durată, cu o vechime între unu şi şase ani, salariul de bază va fi ajunge până la 2.300 de lei, iar pentru un profesor debutant, până la 2.100 lei. Pentru un profesor universitar cu vechime în învăţământ între şase şi zece ani salariul de bază va fi între 3.000 de lei şi 3.500 de lei şi va creşte gradual, ajugând în cazul persoanelor cu peste 40 de ani vechime la 7.000 de lei.



    Potrivit Ministerului Muncii, şi în cazul învăţământului, intră în vigoare 50% din beneficiile prevăzute de noua grilă de salarizare, urmând ca restul să se aplice anul viitor. Tot de luni, guvernul a introdus un sistem de premiere în sănătate, prin care debutanţii vor primi un bonus de două procente. Cuantumul salariilor diferă, la fel ca şi în educaţie, în funcţie de specializare, grad şi vechime şi este completat de diferite sporuri.



    Salariul de încadrare al unui medic din unităţi clinice va fi între 2.400 de lei şi 3.000 de lei, în funcţie de vechime, iar a unui asistent medical între 1.900 şi 2.400 de lei. Salariul unui medic primar din serviciul de ambulanţă sau primiri urgenţe va ajunge până la 5.400 de lei.



    Tot de la 1 august mai intră în plată noile indemnizaţii neplafonate pentru creşterea copilului. Limita minimă este de 1.000 de lei, iar cea maximă a fost eliminată, de la 1 iulie. Pot beneficia de această indemnizaţie părinţii care stau acasă cu bebeluşul, cu condiţia să fi avut venituri impozabile de minimum 12 luni în ultimii doi ani.



    Ei vor primi 85% din media veniturilor nete realizate în aceste luni. Şi tot de luna aceasta, TVA scade la 9% pentru mai multe produse şi servicii din agricultură, precum livrarea de pesticide, seminţe şi îngrăşăminte. Potrivit statisticilor, mai mult de 3 milioane de salariaţi, reprezentând 65% din totalul de 4,7 milioane, au, în prezent, salarii nete de sub 2.000 de lei pe lună (circa 440 euro), ceea ce înseamnă că sunt plătiţi sub nivelul actual al salariului mediu pe economie.


  • Retrospectiva săptămânii 15.05- 21.05.2016

    Retrospectiva săptămânii 15.05- 21.05.2016

    Scandalul dezinfectanţilor diluaţi din
    spitalele româneşti se extinde



    Cel mai recent scandal
    din sistemul sanitar românesc, cel al dezinfectanţilor diluaţi din spitale, a
    adus subiectul sănătăţii pe agenda viitoarei şedinţe a Consiliului Suprem de
    Apărare a Ţării, din 27 mai. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, joi, într
    -o conferinţă de presă, că a luat decizia după ce acest scandal a arătat ce pagube
    imense pot apărea din cauza nepăsării şi a corupţiei din sistemul de sănătate
    publică.
    Şeful statului a mai spus că trebuie găsiţi vinovaţii şi predaţi justiţiei. Scandalul a izbucnit dupa ce o
    investigaţie jurnalistică dezvăluia, cu ceva timp în urmă, că substanţele
    dezinfectante furnizate de compania Hexi Pharma unităţilor sanitare ar avea o
    concentraţie chiar şi de zeci de ori mai mică decât normele. Controalele
    efectuate în zeci de spitale au confirmat concluziile investigaţiei
    jurnalistice. Gravitatea situaţiei a dus chiar la sistarea operaţiilor, pentru
    câteva zile, în unele spitale. Depăşit de situaţie, ministrul Sănătăţii Patriciu Achimaş Cadariu a demisionat. El a fost inlocuit de economistul Vlad Voiculescu, fost director de
    cabinet în ministerul Finanţelor. Acesta a fost implicat, de-a lungul timpului,
    în activităţi caritabile în domeniul sănătăţii din Romania. Intre timp, Parchetul General a
    început urmărirea penală împotriva companiei Hexi Pharma, acuzată de
    zădărnicirea combaterii bolilor şi falsificarea de produse. Parchetul trebuie
    să stabilească, între altele, de cât timp sunt folosiţi dezinfectanţii, în
    condiţiile în care
    Serviciul Român de Informatii susţine că, în ultimii cinci ani, a trimis
    informări, în mod constant, despre calitatea proastă a acestora beneficiarilor
    direcţi – spitalele, dar şi preşedintelui României, primului ministru, miniştrilor,
    prefecţilor, consiliilor judeţene.



    Proiectul OUG privind salarizarea bugetară
    din România în dezbatere publică



    Proiectul de ordonanţă de urgenţă
    privind salarizarea bugetarilor din România a fost lansat marţi spre dezbatere
    publică. Principalele modificări se referă la
    restructurarea completă a sistemului de salarizare în Sănătate şi Educaţie şi
    introducerea unui sistem de premiere bazat pe criterii de performanţă pentru
    angajaţii din cele două domenii, care ar urma să beneficieze de bonusuri de la 1 ianuarie 2017. Proiectul mai prevede eliminarea diferenţelor de
    salarizare pentru funcţii egale şi muncă egală în cadrul aceleiaşi unităţi. Premierul Dacian Cioloş a precizat că proiectul va corecta unele
    disfuncţionalităţi din sistem, dar nu pe toate. Potrivit
    Ministrului muncii,
    Dragoş Pîslaru, în urma aplicării acestor măsuri, peste 1, 2 milioane de
    angajaţi la stat vor avea salarii mai
    mari şi nimănui nu i se va reduce retribuţia. In replică, preşedintele Blocului
    Naţional Sindical, Dumitru Costin, spune că doar 400.000 de bugetari din cei 1,
    2 milioane vor beneficia de creşteri salariale. Sindicatele sunt nemulţumite de
    proiect şi ameninţă cu proteste. Sindicaliştii din
    învăţământ au anunţat că vor organiza, pe 1 iunie, un marş de protest,
    iar cei din administraţia publică locală ameninţă cu declanşarea conflictului
    de muncă şi boicotarea alegerilor locale.



    Vizita oficială a preşedintelui României, Klaus
    Iohannis, în
    Lituania



    Preşedintele Romaniei,
    Klaus Iohannis, a facut o vizită oficială de două zile în Lituania, unde a
    discutat cu oficialii de la Vilnius despre relaţiile bilaterale, migraţie, securitatea regională şi poziţia
    comună pe care cele două ţări o vor avea la summitul NATO de la Varşovia din
    luna iulie. După convorbirile cu omoloaga sa, Dalia Grybauskaite, Klaus
    Iohannis a afirmat că Bucureştiul şi Vilniusul au un parteneriat puternic, au
    interese, viziuni şi valori commune. România şi Lituania au poziţii similare
    referitoare la migraţie, în sensul că Europa trebuie să-şi protejeze graniţele,
    prin întărirea controlului la frontierele externe, a mai spus Iohannis. El a
    subliniat că abordarea prin sancţiuni pentru statele membre UE care se opun relocării
    migranţilor nu rezolvă nimic.Şeful statului
    român a declarat, pe de altă parte, că
    este importantă o ‘abordare echilibrată’ în ceea ce priveşte consolidarea
    flancului estic al NATO.



    Muzeul Satului din Bucureşti a
    împlinit 80 de ani de existenţă



    Muzeului Satului
    din Bucureşti,
    unul din cele mai vechi spaţii de
    expunere în aer liber din Europa şi unul dintre cele mai vizitate locuri din
    România, a aniversat, marţi, 80 de ani de existenţă, prin inaugurarea unei noi
    aripi. Sociologul Dimitrie Gusti a
    avut ideea, în perioada interbelică, de a aduce în Capitală zeci de gospodării
    din toate regiunile României. În prezent, muzeul adăposteşte 370 de monumente şi 60 de mii
    de obiecte de patrimoniu. Conceput
    ca un muzeu sociologic, misiunea lui este de a înfăţişa vizitatorilor
    realitatea vieţii satului, aşa cum era sau este ea trăită de ţăranul român. Aproximativ 500.000 de turişti români şi străini
    vizitează anual acest muzeu.



    CFR Cluj a câştigat ediţia 2016 a
    Cupei României la fotbal



    CFR Cluj a câştigat ediţia a 78-a a Cupei României la
    fotbal, marţi, pe Arena Naţională din Bucureşti, după ce a învins-o pe Dinamo
    Bucureşti cu scorul de 5-4 la loviturile de departajare. CFR şi-a trecut în palmares a patra cupă,
    în timp ce Dinamo rămâne cu 13
    astfel de trofee. Meciul a avut o semnificaţie aparte pentru Dinamo, în
    condiţiile în care, recent, fostul său jucător camerunez Patrick Ekeng şi-a
    pierdut viaţa pe gazon, din cauza unor probleme cardiace. Cupa României este al
    doilea trofeu decernat în acest sezon, după ce Astra Giurgiu a câştigat titlul
    de campioană.

  • Jurnal românesc – 20.05.2016

    Jurnal românesc – 20.05.2016

    Preşedintele Klaus
    Iohannis a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, că pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care va avea loc pe
    27 mai a fost inclus şi un punct legat de domeniul sănătăţii. Şeful
    statului a spus că a luat această decizie în contextul actualului scandal al dezinfectanţilor diluaţi, care a demonstrat ce
    pagube imense pot apărea din cauza nepăsării şi a corupţiei în sistemul de
    sănătate publică. Klaus Iohannis a amintit
    că sănătatea a fost inclusă în Strategia naţională de
    apărare a ţării.




    România este a treia ţară din Europa care are, de joi, o
    Unitate de Informaţii pentru Pasageri, înfiinţată la nivelul Poliţiei de
    Frontieră, prin care datele sunt folosite astfel încât să poată fi depistate posibile
    acte de terorism şi ameninţări la siguranţa naţională. Potrivit Poliţiei de
    Frontieră, lucrătorii de la această unitate au posibilitatea legală să
    colecteze datele venite de la companiile aeriene, să le stocheze, să le
    proceseze şi să le transmită autorităţilor competente pentru prevenirea,
    detectarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism şi
    ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale. Unitatea, devenită operaţională,
    va coopera cu Serviciul Român de Informaţii, Inspectoratul General al Poliţiei
    Române şi cu Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul
    Ministerului de Interne.




    Salariile mai mari
    ale angajaţilor din sectorul public decât cele din sectorul privat, precum şi
    siguranţa locului de muncă oferită de instituţia publică angajatoare au făcut
    mai atractive locurile de muncă de la stat. În prezent, unu din patru angajaţi
    din economie lucrează pentru o instituţie publică, iar creşterile salariale
    succesive din acest sector, mai accelerate decât cele din privat, îi determină
    pe tineri să opteze mai degrabă pentru o carieră la stat. Discuţiile despre
    modificarea legii salarizării şi documentele publicate de Ministerul Muncii au
    adus în prim-plan o statistică privind structura angajaţilor bugetari pe sectoare
    de activitate. Astfel, datele arată că, din totalul celor 1,2 milioane de
    angajaţi plătiţi din fonduri publice, 28% (adică peste 330.000 de oameni) sunt
    birocraţi, adică lucrează în administraţia publică centrală şi locală, 24%
    (adică 290.000) sunt profesori sau non-didactici din şcoli, 21% (260.000)
    lucrează în apărare şi ordine publică (poliţişti, jandarmi, angajaţi din
    structurile de apărare etc.) şi doar 13% (adică 162.000 de oameni) activează în
    sectorul sănătăţii – informează Ziarul Financiar online.




    În perioada 23-27
    mai, Patriarhia Română în parteneriat cu Jandarmeria Română, cu sprijinul
    Institutului şi Centrului de Transfuzie Sanguină Bucureşti, organizează un amplu
    program naţional de donare de sânge. Această acţiune face parte din campania naţională,
    ajunsă, acum, la a 11-a ediţie, ‘Donează sânge! Salvează o viaţă!’, iniţiată de
    Patriarhia Română.Timp de o săptămână,
    reprezentanţii Jandarmeriei Române vor dona sânge pe bază de voluntariat în
    Bucureşti şi în toate centrele de transfuzie sanguină din ţară. Campania
    ‘Donează sânge! Salvează o viaţă!’ a Patriarhiei Române are ca scop informarea şi
    conştientizarea cu privire la nevoia reală de sânge pentru transfuzii din
    spitalele româneşti, creşterea numărului donatorilor de sânge din România şi îmbunătăţirea
    stocurilor sanguine naţionale. Până în prezent, prin această acţiune umanitară
    au fost recoltaţi peste 8 mii de litri de sânge.

  • Salarizarea personalului bugetar

    Salarizarea personalului bugetar

    O noua ordonanţă de urgenţă privind salariile bugetarilor ar putea fi elaborată, împreună cu partenerii sociali, până pe 15 mai, a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru. Proiectul se va afla timp de două săptămâni în dezbatere publică după care ar putea fi adoptat de Executiv, la 1 iunie. Aceasta este data limită, şase luni înainte de alegerile generale din România, până la care, potrivit legii, poate fi adoptată o ordonanţă de urgenţă.



    Ministrul muncii a precizat că va fi vorba de o ordonanţă de corecţie adusă salariului de baza al personalului din zona bugetară Guvernul vrea să obţină şi acordul partenerilor sociali, în contextul în care resursele bugetare sunt limitate şi vor putea fi majorate doar salariile cele mai mici din sectorul public. De creşteri salariale ar putea beneficia între 300.000 şi 500.000 de bugetari.



    Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a afirmat că promovarea ordonanţei depinde de felul în care textul acesteia va fi acceptat de către partenerii sociali şi dacă nemulţumirile legate de proiect vor fi mai mari decât beneficiile, ordonanţa va fi stopată. Liderii federaţiilor sindicale din România au declarat, deja că sunt nemulţumiţi de noul proiect şi au avertizat că inechităţile se vor muta din zona de foarte jos a salariilor într-o zonă ceva mai sus, la un alt nivel. Pentru aceste majorări guvernul are la dispoziţie două miliarde de lei, sumă considerată prea mică de sindicate, care au avertizat că ar putea relua protestele.



    Marius Sepi, prim-vicepreşedinte al Sanitas, consideră că nu se poate accepta o abordare pe bucăţi, în condiţiile în care doar pentru unii se vor face corecţii. El a afirmat că trebuie căutate soluţii de finanţare, în aşa fel încât, pe această ordonanţă de urgenţă, să intre toate categoriile de personal. Vineri, la Guvern, a avut loc o nouă şedinţă a Consiliului Naţional Tripartit (guvern-patronat-sindicate) in care s-au discutat principiile care vor sta la baza noii Ordonanţe. Întâlnirile vor continua, ţinta lor principală fiind armonizarea punctelor de vedere asupra viitoarei ordonanţe de urgenţă.



    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în România sunt aproape 1,2 milioane de bugetari la o populaţie activă de 9 milioane de persoane. Analiştii economici apreciază că o creştere a cheltuielilor de personal ar putea mări deficitul bugetar al statului şi, în contextul altor creşteri de cheltuieli bugetare promovate de Parlament, va majora riscul implementării unei noi perioade de consolidare fiscală. În consecinţă, va fi nevoie, în viitorul apropiat, fie de reduceri de cheltuieli, fie de concedieri de personal, pentru a echilibra balanţa.

  • Jurnal românesc – 25.04.2016

    Jurnal românesc – 25.04.2016

    Premierul român, Dacian Cioloş, a anunţat că Guvernul intenţionează să “reseteze” cadrul de lucru şi să “redemareze” procesul de elaborare a unei ordonanţe de urgenţă care să nu vizeze atât o schimbare a legii salarizării actuale, cât o corectare a ei, cu accent pe baza grilei, dar numai în limitele bugetului. Cioloş a discutat, la Bucureşti, alături de noul ministru al muncii, Dragoş Pâslaru, cu sindicatele şi patronatele despre legea salarizării bugetarilor. Potrivit lui Pâslaru, Guvernul a pregătit o nouă variantă a ordonanţei privind salarizarea unitară, care ar putea să fie adoptată la 1 iunie şi aplicată din toamnă. Salariile mici vor creşte primele, spune ministrul, urmând ca apoi să fie eliminate inechităţile din sistem şi pentru cei care au salarii medii șţi mari. Liderii de sindicate spun că nu susţin această iniţiativă.



    Românii care doresc să călătorească în SUA să nu se aştepte la ridicarea vizelor mai devreme de 2017, declară ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, potrivit căruia există posibilitatea modificării legii în acest sens şi după alegerile din SUA. Hans Klemm a declarat că România îndeplineşte toate condiţiile, mai puţin rata de refuz, dar ambasada americană la Bucureşti face eforturi pentru a-i ajuta pe cei care doresc să călătorească în SUA. Potrivit oficialului, imigraţia este un subiect sensibil, dar unul dintre subiectele principale discutate în campania prezidenţială în SUA din acest an.



    40 de elevi şi profesori etnici români din regiunea Vidin, Bulgaria, au vizitat în perioada 23-24 aprilie 2016, mai multe obiective turistice din România, în cadrul proiectului Drumeţ în ţara mea, derulat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. Vizitele la Muzeul Olteniei şi Muzeul de Etnografie din Craiova, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii de la Târgu Jiu, Mănăstirea din Tismana, Mănăstirea Sf. Ana din Orşova şi oraşul Drobeta Turnu Severin au fost instructive şi interesante – au fost cuvintele celor prezenţi în această excursie tematică. Aceasta a fost cea de-a patra serie de participanţi din regiunea Vidin în cadrul acestui proiect. În total, 160 de tineri etnici români din Bulgaria au avut oportunitatea să viziteze România în luna aprilie în cadrul programului Drumeţ în Ţara mea.



    Creditele ipotecare ar putea fi obţinute mai greu după ce România va adopta noua legislaţie europeană. BNR a anunţat că este foarte aproape să modifice regulamentul de creditare şi spune că unii clienţi nu vor mai fi eligibili pentru un împrumut garantat cu o locuinţă. Directiva europeană privind creditarea ipotecară le cere bancherilor să fie mai atenţi atunci când aprobă sau resping dosarele de credit. Însă fiecare ţară poate interpreta diferit directiva europeană. În unele state condiţiile de creditare au fost înăsprite de noile reguli, în altele au fost relaxate. În România, dezbaterile privind directiva europeană a creditelor s-au concentrat până acum pe impactul pe care ar putea să îl aibă asupra celor care deja au luat un împrumut. Însă directiva o să influenţeze şi condiţiile în care vor fi acordate creditele ipotecare noi.



    În imobiliare, boomul din 2007 începe să fie depăşit. Dezvoltatorii din Bucureşti susţin că în 2016 se vor finaliza cele mai mai multe apartamente. În capitală vor fi date în folosinţă peste 14.000 de locuinţe în acest an, cu un sfert mai multe decât anul trecut şi nu se construiesc doar locuinţe multe ci şi locuinţe scumpe – potrivit consultanţilor de la Coldwell Banker. Recorduri sunt şi pe piaţa de birouri. În primele trei luni ale acestui an cererea a fost de două ori mai mare decât la începutul anului trecut.

  • Demisia ministrului Muncii

    Demisia ministrului Muncii

    Ministrul român
    al Muncii, Ana Costea, şi-a înaintat demisia, iar
    premierul Dacian Cioloş i-a acceptat-o. Gestul survine în contextul în care
    sindicatele din sistemul bugetar şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu
    proiectul de ordonanţă privind salarizarea din sector, iar Ana Costea şi-a
    retras susţinerea faţă de document.

    Sindicaliştii spun despre acest proiect că
    măreşte diferenţa între cei cu venituri mari şi cei cu venituri mici. Potrivit
    proiectului, dascălii ar pierde bani, în timp ce în sănătate majorările
    salariilor vor fi de doar câţiva lei, au acuzat sindicaliştii.

    Preşedintele
    Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat că Ana Costea ar fi
    putut să facă multe lucruri la Ministerul Muncii, dar nu a fost lăsată. Dumitru
    Costin: ‘Aşteptam lucruri bune din poziţia de ministru al muncii. Am constatat
    însă că, uşor-uşor, i s-au luat, din mandat, lucruri importante, cum ar fi
    acest demers de scriere a unui proiect de lege a salarizării în sectorul
    bugetar. Am aflat că, de aproape două luni, răspunderea aceasta fusese mutată
    la Secretariatul General al Guvernului, iar pe de altă parte, când eu i-am
    cerut doamnei ministru să retragă acest proiect, domnia sa a condiţionat
    retragerea proiectului de demisia domniei sale. Pentru mine a fost mai mult
    decât evident că proiectul respectiv nu era al ei. A fost obligată să şi-l
    asume. Până la urmă, a făcut bine că a plecat, ar fi putut să facă lucruri
    bune, dar n-a fost lăsată’.

    Un fost ministru al muncii, vicepreşedintele
    PSD, Rovana Plumb, a declarat că demisia Anei Costea amână rezolvarea
    dezechilibrelor din sistemul de salarizare a bugetarilor. În schimb,
    copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, spune că gestul este firesc pentru că prin
    acţiunile sale ministrul demisionar ar fi prejudiciat imaginea guvernului.

    Între timp, premierul Dacian Cioloş a anunţat că executivul va continua
    săptămâna viitoare discuţiile cu partenerii sociali despre salarizarea
    bugetarilor, pentru a găsi o soluţie acceptabilă şi fezabilă din punct de
    vedere bugetar şi legal.

    Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, a
    precizat că discuţiile despre majorarea salariilor din sistemul bugetar trebuie
    să ţină cont şi de resursele financiare existente. Dan Suciu: ‘Acest guvern a preluat un buget deja făcut pentru 2016 de fostul
    guvern. În bugetul deja făcut, nu există elemente care să susţină majorări
    salariale. Ceea ce vom încerca să facem, dacă ajungem la un acord cu partea
    sindicală, este să găsim surse suplimentare. După ce vom revedea structura
    bugetului, vom vedea dacă găsim şi ce surse suplimentare de finanţare găsim
    pentru eventualele modificări pe care le facem în buget’.

    Într-un comunicat de presă, ministerul Muncii
    a precizat că, în total, a elaborat cel puţin zece variante ale legii
    salarizării. Din lipsă de fonduri s-a ales, însă, varianta unei ordonanţe de
    urgenţă care trebuia să uşureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării.

  • Creşteri bugetare pentru salariaţi

    Creşteri bugetare pentru salariaţi

    Salariul mediu
    net în România a fost de 2 mii de lei în luna februarie, potrivit datelor
    Institutului Naţional de Statistică. Este echivalentul a aproximativ 450 de
    euro, venit indecent de mic faţă de cele similare ale cetăţenilor din
    alte ţări ale Uniunii Europene, în special din Vest. Este ştiut că România este
    devansată doar de Bulgaria într-un clasament al salarilor mici. Cele mai
    scăzute salarii medii nete sunt câştigate de salariaţii din hoteluri şi
    restaurante, care obţin în jur de 1.150 de lei. La polul opus, cu peste 5.100
    de lei, se află angajaţii din domeniul tehnologiei informaţiei.

    În cazul
    marilor grupe de bugetari români, cele mai mari salarii medii au fost în
    administraţie şi ordine publică, iar cele mai mici în sănătate şi învăţământ.
    Dacă în sănătate, salariul mediu net se situează în jurul mediei naţionale, fiind de 2 mii de lei, în învăţământacesta este inferior
    – 1.880 de lei. Or, potrivit purtătorului de cuvânt al actualului Guvern
    tehnocrat de la Bucureşti, Dan Suciu, bugetarii cu salarii mici ar putea
    beneficia, din luna august, cu plata de la 1 septembrie, de majorări salariale
    de până la 20%, potrivit unui proiect de ordonanţă discutat în şedinţa de
    miercuri. Documentul urmează să fie adoptat săptămâna viitoare. Atât îşi poate
    permite Executivului în acest an, a punctat Dan Suciu: Prin
    ordonanţa aceasta vor apărea modificări în jumătatea inferioară a grilei de
    salarizare, pentru că la nivelul salariilor mai mici apar aceste disfuncţionalităţi.
    Majorările sunt până la 20%, de exemplu, la asistenţi sociali; sigur, la alte
    categorii sunt mult mai reduse, sunt mai degrabă modice – 1%.     Dar avem majorări pe toate clasele salariale. În medie, vorbim de o creştere salarială de aproximativ
    5%. Să nu uităm, însă, că ea vine după o creştere salarială pe tot sectorul
    public de 10% şi să nu uităm că, de la 1 mai, vorbim de un nou salariu minim pe
    economie.

    Preşedintele Confederaţiei Naţionale
    Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, este de părere, în schimb, că
    măsura va duce la creşterea numărului de clase de salarizare care se suprapun,
    ceea ce va crea noi probleme. Bogdan Hossu: De la 1
    mai, va creşte salariul minim pe economie la 1.250 de lei, deci de la 26 de
    clase suprapuse astăzi, se va ajunge, probabil, pe la 30 de clase suprapuse,
    ceea ce va crea, evident, disfuncţionalităti în sistem şi oricum, conform
    legislaţiei în vigoare, Guvernul, ordonatorii de credite în principal, vor
    trebui pentru salariaţii din sectorul bugetar, aflaţi sub noul salariu minim, să
    facă creşterile respective.

    Impactul financiar al creşterii dorite de
    Guvern cu până 20% a salariilor mici va fi în jur de 500 de milioane de lei net
    pentru acest an şi de aproximativ 1,5 miliarde de lei net anul viitor. O parte din banii pentru aceste majorări vor veni din
    dividendele pe care companiile de stat le virează la buget.

  • Noul guvern confirmă creşterile salariale

    Noul guvern confirmă creşterile salariale

    Preşedintele
    român, Klaus Iohannis, a promulgat legea prin care salariile angajaţilor din
    sistemul sanitar cresc cu 25% de la 1 octombrie, iar ale celorlalţi bugetari cu
    10% de la 1 decembrie. Potrivit
    şefului statului, bugetul de stat pe anul viitor
    trebuie să aibă o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea României, astfel
    încât în următoarele luni să poată fi puse bazele reformelor în cele mai
    importante domenii. Or, premierul
    Dacian Cioloş a dat asigurări că majorarea
    salariilor bugetarilor nu va afecta ţinta de deficit pentru 2016 şi a precizat
    că, pentru a nu fi reduse sumele destinate investiţiilor, se va miza pe
    atragerea de fonduri europene. Premierul
    a mai punctat că, dincolo de aceste creşteri
    salariale, care sunt importante şi justificate, România trebuie să aibă şi un
    pachet de investiţii, astfel încât creşterea economică să nu se bazeze doar pe
    consum.

    Dacian Cioloş: Nu o să tăiem. In schimb, o să mergem pe partea de investiţii. Unde am
    rezervat fonduri şi pentru investiţii, atât la Ministerul Dezvoltării, cât şi
    la Ministerul Transporturilor, o să facem un efort prin absorţia fondurilor
    europene, ca să avem şi investiţii, aşa cum ne-am propus. Reuşim în calculele
    noastre să ne menţinem în ţinta de deficit de sub 3%.

    În prima jumătate a lunii, Camera Deputaţilor a adoptat cu 319
    voturi pentru, 7 abţineri şi doar 1 vot împotrivă, proiectul de lege prin care
    salariile bugetarilor români se măresc. Deputaţii spun că este normal ca toţi angajaţii de la stat să aibă salarii
    mărite, nu doar cei din educaţie şi sănătate. Proiectul a fost înaintat Parlamentului de către
    social-democraţi. Iniţiatorul documentului, deputatul Adrian Solomon, a
    explicat că a fost necesar ca legea să
    fie aprobată în procedură de urgenţă pentru că 2016 este an electoral, iar
    Legea responsabilităţii fiscale interzice orice mărire de salariu.

    Deşi s-au
    opus iniţial majorării, liberalii au acceptat legea. Ei au cerut, în schimb, un
    studiu de impact care să arate dacă
    bugetul are suficiente resurse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

    Potrivit noului executiv de la Bucureşti, principiile
    care vor sta la baza guvernării sale vor fi transparenţa în actul decizional,
    responsabilitatea şi deschiderea către dialog. Programul său de guvernare include, între altele,
    revizuirea marilor proiecte de investiţii, reforme în educaţie şi sănătate,
    consolidarea statului de drept şi organizarea, în condiţii care să nu ridice
    suspiciuni, a legislativelor şi localelor de anul viitor.