Tag: bugetul comunitar

  • Politica de coeziune a UE dup​ă​ 2020

    Politica de coeziune a UE dup​ă​ 2020

    Miniştrii reuniţi în Consiliul Afaceri Generale au discutat despre contextul strategic şi priorităţile politicii de coeziune după anul 2020, în special despre investiţii, criteriile de alocare a fondurilor şi modalităţile de îmbunătăţire a eficienţei acestei politici.

    În acest context, comisarul european pentru politică regională Corina Crețu și-a exprimat convingerea că Europa are nevoie de o politică de coeziune pentru toate regiunile, apreciind însă că păstrarea status quo-ului nu reprezintă o opțiune. Înaltul oficial european a subliniat necesitatea de a asigura o mai mare flexibilitate pe viitor, un demers personalizat în funcție de nevoile regionale care să includă, de exemplu, o nouă metodă de alocare și noi indicatori, precum și o legătură mai strânsă între politica de coeziune și reformele structurale.

    Referindu-se la prioritățile de investiții, comisarul Crețu a declarat: Suntem conștienți de impactul tot mai mare pe care procesul de globalizare îl are asupra regiunilor, subliniind apoi necesitatea de a sprijini regiunile pentru ca acestea să realizeze tranziția industrială, să se angajeze pe calea inovării și să investească în propriile comunități prin intermediul specializării inteligente.

    Corina Creţu: Sigur că trebuie să ne modernizăm politicile, trebuie să ne adaptăm, dar este foarte clar că politica de coeziune trebuie să continue să susţină întreprinderile mici şi mijlocii, inovaţia, incluziunea socială, dar şi atenuarea schimbărilor climatice, energia sustenabilă şi transportul, sănătatea şi infrastructura digitală. Şi trebuie, de asemenea, să ajute regiunile să facă faţă impactului tot mai mare al globalizării, al noilor tehnologii. Trebuie să ajutăm şi cetăţenii regiunilor să gestioneze impactul pe termen lung al migraţiei. Subliniez, de asemenea, că doar produsul intern brut pe cap de locuitor nu mai este un indicator suficient pentru a decide alocările, dar acum analizăm şi alţi indicatori care să reflecte situaţia specifică fiecărei regiuni, calitatea vieţii şi provocările cu care se confruntă cetăţenii.


    Între concluziile adoptate de Consiliu se numără norme mai simple de aplicare a politicii de coeziune la nivelul Uniunii şi la nivel naţional; împărțirea responsabilităților între instituțiile europene și statele membre, în conformitate cu principiul subsidiarității și al proporționalității; pregătirea din timp pentru noile programe pentru a asigura punerea în aplicare mai rapidă; transferul de responsabilități mai sporite pentru punerea în aplicare operațională a politicii de coeziune către țările Uniunii Europene.

    Această reuniune a fost ultima pe teme de coeziune, înainte de prezentarea de către Comisia Europeană a propunerii pentru viitorul buget comunitar, ce va avea loc în data de 2 mai.


  • Majorarea contribuţiilor la bugetul comunitar după Brexit

    Majorarea contribuţiilor la bugetul comunitar după Brexit

    Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să ajungă, cât mai curând, la un consens în ceea ce priveşte contribuţiile la bugetul comunitar după Brexit, întrucât în 2020 va începe un nou Cadru Financiar Multianual. Preşedintele Consiliului, Donald Tusk, a precizat după o reuniune informală a liderilor celor 27 de state membre, că 15 dintre acestea şi-au exprimat deja acordul pentru majorarea contribuţiilor.


    Vrem ca Uniunea Europeană să cheltuie mai mulți bani pentru migrație, apărare, educație, Erasmus, dar reiterăm importanța politicilor clasice precum cea de coeziune, Politica Agricolă Comună, cea pentru infrastructură. Este clar că prioritățile sunt legate de mărimea bugetului și în acest context trebuie să rezolvăm diferenţa de venit provocată de Brexit. Multe state și-au exprimat deja intenția de a contribui mai mult la bugetul post-2020.


    Donald Tusk a mai subliniat că la summitul din această lună va prezenta liniile directoare pe care le propune Uniunea pentru viitoarea relaţie cu Marea Britanie, după ieşirea acesteia din blocul comunitar, indiferent dacă Regatul Unit şi-a finalizat sau nu propria viziune asupra acestui viitor.

    La aceeaşi reuniune, liderii celor 27 de state membre au aprobat reducerea numărului membrilor Parlamentului European post-Brexit, de la 751 la 705.

    În ceea ce priveşte alegerea preşedintelui Comisiei Europene, care urmează să aibă loc anul viitor, ei au respins propunerea ca acesta să fie ales în mod automat din rândul capilor de listă selecţionaţi de către partidele politice europene pentru alegerile europarlamentare. Potrivit acestui sistem, membrii grupurilor politice europene din cadrul Parlamentului European își aleg candidați care desfășoară apoi campanii electorale, provocându-se reciproc în cadrul unor dezbateri. Unul dintre candidații numiți, cel mai probabil cel care este ales de grupul europarlamentar care a reușit să obțină cele mai multe voturi în urma alegerilor europene, va trebui ales de către Consiliu pentru a deveni președinte al Executivului european.

    În opinia actualului preşedinte al Consiliului, Donald Tusk, la numirea viitorului şef al Executivului comunitar, liderii statelor membre vor trebui să ţină cont de rezultatele alegerilor europarlamentare, aşa cum prevede Tratatul Uniunii, dar alegerea nu ar trebui să fie automat limitată la capii de listă.

    A existat un acord conform căruia Consiliul European nu poate garanta în avans că va propune unul dintre candidaţii capi de listă drept preşedinte al Comisiei Europene. În acest proces nu există un mecanism automat.


    Jean-Claude Juncker a propus chiar fuzionarea celor două funcţii, cea de preşedinte al Consiliului cu cea de preşedinte al Comisiei, însă această idee nu a fost acceptată, mai ales pentru că ar reduce substanţial rolul statelor membre în Uniune.


  • Comisia propune introducerea unei taxe asupra plasticelor, pentru alimentarea bugetului UE

    Comisia propune introducerea unei taxe asupra plasticelor, pentru alimentarea bugetului UE

    Uniunea Europeană nu mai poate funcţiona cu un buget construit ca cel din prezent. Următorul său buget pe 7 ani, de după 2020, va trebui să fie mai mare decât actualul, în pofida ieşirii Marii Britanii, care era un contributor foarte important. Societatea europeană şi priorităţile sale s-au schimbat în ultimii ani, iar oficialii de la Bruxelles sunt presaţi să majoreze cheltuielile pentru numeroase domenii, inclusiv pentru protecţia frontierelor şi gestionarea fluxurilor de migranţi. De sume consistente va fi nevoie şi pentru finanţarea apărării, securităţii, schimbărilor climatice, protecţiei sociale şi agriculturii. Uniunea trebuie să dispună de rezerve pentru a face faţă neprevăzutului. Aşa că, se caută în continuare, surse de finanţare.

    Comisarul european pentru Buget, Guenther Oettinger, a anunţat deja că ţările membre vor trebui să participe cu mai mulţi bani la bugetul comunitar. Astfel, contribuţiile naţionale vor creşte de la 1 la sută din produsul intern brut, cât este în prezent, la 1,1 – 1,2 la sută. O altă sursă de finanţare va fi o taxă pe plastic. Aceasta va avea un dublu efect, pentru că va contribui şi la protejarea mediului. Comisarul european, Guenther Oettinger: Ideea este că producem şi folosim prea mult plastic. Şi, chiar dacă o parte merge la reciclare, mai devreme sau mai târziu, tot deşeu devine. Nu avem unde să-l mai exportăm pe piaţa mondială: China nu mai primeşte deşeuri de la noi, aşa cum o făcea până acum. Aşa că trebuie să reducem cantitatea de plastic. N-am decis deocamdată cum o să procedăm cu această taxă: dacă intervenim la nivelul producătorului de pungi de plastic sau o să acţionăm la sfârşitul lanţului de consum, la consumatorul final. Vom evalua, de asemenea, dacă va fi nevoie să introducem unelee excepţii. De exemplu, dacă folosirea plasticului este de utilitate şi de interes public, cum este cazul recipientelor pentru lapte. Discutăm toate aceste lucruie în perioada următoare, pentru a vedea cum este mai bine să procedăm.


    Comisia Europeană urmează să prezinte în luna mai propunerea sa pentru bugetul UE pe 7 ani, 2021-2027, în ideea de a ajunge la un acord înaintea alegerilor europarlamentare din 2019. Decizia finală trebuie convenită între statele membre, care cer constant reducerea cheltuielilor, şi Parlamentul European, care solicită tot mai multe fonduri. De data aceasta, discuţiile vor fi complicate de Brexit, având în vedere că Uniunea va rămâne fără banii pe care britanicii îi vărsau, până acum, la bugetul comunitar. Şefii de stat şi de guvern din ţările membre vor avea putea face o primă evaluare a bugetelor post-Brexit la summit-ul neoficial din 23 februarie, de la Bruxelles.