Radio România Internațional

Tag: bugetul Romaniei

  • Bugetul 2025, în Parlament

    Bugetul 2025, în Parlament

    Guvernul de la București a aprobat proiectul de buget al României pentru acest an, construit pe o creştere economică de 2,5%, o inflație medie de 4,4% și un deficit de 7% din PIB. După adoptare, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, declara că este un buget cumpătat şi echilibrat, bazat pe o prognoză prudentă, care pune accent pe investiţii cu alocări record de 150 de miliarde de lei.

    Oficialul dădea, totodată, asigurări că există bani suficienţi pentru salarii, pensii şi ajutoare sociale, dar la nivelul anului 2024, după ce Executivul le înghețase, deja, la început de ianuarie, multor bugetari, prin ordonanță guvernamentală, orice indexare sau majorare salarială, iar pensiile nu au mai fost indexate cu rata inflației. În egală măsură, a fost anunțată reorganizarea instituţiilor publice centrale şi a companiilor de stat, care să-şi reducă cheltuielile, dar să ofere, totodată, servicii de calitate. Este esenţial ca echilibrul bugetar să se păstreze și în următorii şapte ani, până la revenirea la un deficit de 3%, pentru a putea fi gestionate vulnerabilităţile structurale ale economiei naţionale, mai spunea ministrul Tanczos Barna.

    Transporturile primesc bani în plus pentru continuarea proiectelor de infrastructură începute, dar şi Ministerele Energiei, Muncii, Educaţiei, Sănătăţii şi Fondurilor Europene. La Apărare vor fi alocate 2,5 procente din Produsul Intern Brut pentru modernizarea echipamentelor militare. Şi bugetele serviciilor de informaţii vor fi mai mari în acest an, cea mai mare creştere fiind la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, pentru modernizarea infrastructurii IT şi pregătirea alegerilor prezidenţiale şi a celor locale parţiale. Printre instituţiile care vor primi mai puţini bani se află, în schimb, Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, precum și Ministerele Agriculturii, Dezvoltării şi Culturii.

    În ceea ce priveşte datoria publică, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a explicat că aceasta intră pe o pantă descendentă, însă efectele împrumuturilor anterioare se vor observa multă vreme la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. În opinia sa, România ar trebui să producă mai mult şi să se împrumute mai puţin.

    Or, pe fondul, pe de o parte, al protestelor unor categorii importante de români nemulțumiți de plafonarea veniturilor lor, iar, pe de alta, al cerinței imperative a Comisiei Europene de reducere a deficitului, proiectul de buget pe 2025 a ajuns, acum, în Parlament, pentru a fi dezbătut, săptămâna aceasta, în procedură de urgenţă, chiar la început de sesiune parlamentară. Dezbaterile şi votul se anunță fără emoții, existând o mobilizare a parlamentarilor formațiunilor din coaliția de guvernare, oricum majoritari.

     

     

     

  • Decizii privind banii europeni

    Decizii privind banii europeni

    Banii europeni așteaptă să fie folosiți, după ce Guvernul de la București a aprobat ordonanţa de urgenţă care va permite accesarea unui împrumut în valoare de aproape circa 15 miliarde de euro acordat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Mai mult de 29 de miliarde de euro, din care peste 14 miliarde grant și circa 15 miliarde împrumut, vor fi la dispoziția României prin Planul Național de Redresare și Reziliență.



    În recenta vizită pe care a făcut-o la Bruxelles, premierul Nicolae Ciucă a a discutat cu oficialii europeni despre modul practic în care acest plan naţional susţinut din fonduri europene va deveni realitate. Nicolae Ciucă a anunţat, la Bruxelles, că guvernul va crea, în scurt timp, o structură care să monitorizeze, să coordoneze şi să verifice modul în care se va lucra cu acest instrument european. Potrivit Ministerului Finanțelor, împrumutul de la Comisia Europeană are trei destinaţii majore. Este vorba de finanţarea reformelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare, acoperirea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale.



    Sumele se virează în 10 rate, până la 31 decembrie 2026, pe măsura îndeplinirii obiectivelor asumate de România şi a derulării investiţiilor asociate împrumutului. Fiecare virament, inclusiv prefinanţarea, se acordă în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Rambursarea împrumutului se va face în următorii 30 de ani, în rate egale, cu o perioadă de graţie de 10 de ani.



    Vreau ca românii să ştie ce se întâmplă cu împrumuturile pe care le luăm; găsesc că au acest drept măcar şi pentru faptul ei vor susţine rambursarea lor. Eu voi face tot ce depinde de mine ca fiecare euro luat împrumut să fie pus la treabă şi să contribuie la dezvoltarea ţării şi îmbunătăţirea vieţii oamenilorˮ, a subliniat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.



    Pe de altă parte, Comisia Europeană a propus trei noi taxe în blocul comunitar. Acestea ar urma, pe parcursul următoarelor decenii, să permită rambursarea fondurilor colectate de UE pentru a finanţa componenta de granturi a NextGenerationEU, pachet de redresare economică a Uniunii destinat sprijinirii statelor membre afectate de pandemia de coronavirus. Prima taxă se bazează pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii. Cea de-a doua măsură are la bază resursele generate de mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia propune alocarea către bugetul UE a 75% din veniturile generate de acest mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon.



    A treia taxă se sprijină pe cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaţionale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE privind realocarea drepturilor de impozitare. În perioada 2026-2030, se estimează că aceste noi surse de venituri vor genera un total de până la 17 miliarde euro anual pentru bugetul UE.







  • Retrospectiva săptămânii 06.11 – 11.12.2021

    Retrospectiva săptămânii 06.11 – 11.12.2021

    În România a fost prelungită starea de alertă, dar au fost relaxate măsurile sanitare în perioada Sărbătorilor de iarnă


    In România, starea de alertă instituită în contextul epidemiei de coronavirus a fost prelungită, din 9 decembrie, cu încă 30 de zile, dar, pe fondul continuarii trendului descendent al infectarilor, guvernul a eliminat o serie de restricţii. Astfel, se va putea renunţa la masca de protecţie în spaţiile deschise neaglomerate, iar accesul în spaţii închise va fi permis şi celor nevaccinati care au un test Covid negativ. De asemenea, a fost eliminata interdicţia persoanelor de a circula noaptea după ora 23:00. De Crăciun şi de Revelion restaurantele vor fi deschise la jumătate din capacitate, însă doar pentru cei vaccinaţi, trecuţi prin boală sau cu test negativ. Pe de alta parte, ritmul de vaccinare se menţine scăzut.De la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, din 27 decembrie 2020, au fost vaccinate peste 7,8 milioane de persoane, dintre care aproape 7,6 milioane cu schema completa.



    Noi reguli la intrarea în România pentru a preveni răspândirea noii variante Omicron a coronavirusului


    Autorităţile de la Bucureşti au adoptat reguli mai stricte pentru cei care intră în România, ca o primă măsură de prevenire a răspândirii noii variante Omicron a coronavirusului în Europa. Din 10 decembrie, toate persoanele care vin în România din afara UE trebuie să prezinte un test PCR negativ nu mai vechi de 48 de ore. Cei care nu s-au imunizat anti-COVID sau nu au trecut prin boală, dar au un test negativ, vor intra în carantină 10 zile, iar dacă nu prezintă testul, carantina va fi mai lungă, respectiv 14 zile. Regulile sunt diferite pentru persoanele care vin din spaţiul UE. Acestea trebuie, ca şi până acum, sa prezinte certificatul verde care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau rezultatul negativ al unui test PCR obţinut cu cel mult 72 de ore înaintea călătoriei. Aceste reguli li se aplică atât cetăţenilor români, cât şi celor străini. Măsurile vor fi aplicate până la data de 8 ianuarie, ora 24:00.



    Bugetul României pe 2022, în pregâtire


    Bugetul de stat al României pe anul viitor va fi construit fără a introduce taxe noi, iar orice modificare a regimului fiscal va fi făcută în mod predictibil pe baza unui dialog cu mediul privat, a anunţat ministrul de finanţe, Adrian Cârciu. La rândul său,ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat că a semnat şi trimis spre avizare două ordonanţe de urgenţă, care ar urma să fie aprobate, în curând, de Guvernul PNL-PSD-UDMR. Una vizează majorarea alocaţiilor pentru copii, iar cea de-a doua mărirea punctului de pensie şi a pensiei minime, care va creşte de la 800 de lei la 1.000 de lei( circa 200 de euro). Coaliţia de guvernare şi-a propus ca termen pentru trecerea bugetului de stat pe 2022 prin Parlament data de 24 decembrie.



    NATO şi flancul estic


    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel, la Forumul Aspen, de la Bucureşti, ca aliaţii să investească în infrastructurile critice şi să diminueze dependenţa de resursele din state care sunt potenţiali adversari. Jens Stoltenberg a numit Rusia şi China drept principalii actori globali care subminează ordinea mondială bazată pe reguli şi care acţionează ambele în zone care au devenit esenţiale pentru securitatea spaţiului democratic. Preşedintele roman Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru creşterea prezenţei militare NATO pe flancul estic şi echiparea pe deplin a Alianţei pentru a răspunde provocărilor Rusiei. Seful statului roman şi ceilalţi lideri europeni care fac parte din aşa-numitul format “Bucureşti 9” au avut consultări cu preşedintele american, Joe Biden, care a prezentat rezultatele discuţiei sale recente cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Klaus Iohannis consideră că este nevoie de creşterea prezenţei militare a NATO şi a Statelor Unite în România şi în zona Mării Negre. La randul sau, liderul de la Casa Alba le-a promis membrilor NATO din Europa Centrală capacităţii militare suplimentare şi a afirmat clar angajamentul faţă de Articolul 5 din Tratatul Alianţei care prevede că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor.



    Vizita premierului Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, în România


    Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţă a facut, joi o vizita la Bucureşti, unde a fost primită de preşedintele român, Klaus Iohannis. Acesta a reconfirmat angajamentul Bucureştiului de a acorda întreaga susţinere Rep.Moldova în procesele de transformare, modernizare şi de implementare a reformelor în domenii precum energie, transporturi, societate informaţională, tranziţie verde, justiţie, educaţie, în spiritul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană. Anterior, premierul de la Chişinau a avut o întrevedere cu omologul său român, Nicolae Ciucă, care a anunţat că părţile doresc să încheie cat mai curand un nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova, dupa ce vechiul acord a expirat anul acesta. Sefa guvernului de la Chisinau considera ca o mai bună integrare economică, comercială şi în domeniul infrastructurii a României şi Rep. Moldova este garanţia unei integrări accelerate a acesteia din urma în UE.



    Cea mai titrată scrimeră din România, Ana-Maria Popescu, şi-a anunţat retragerea din activitate


    Scrimera română Ana-Maria Popescu, vicecampioană olimpică la Tokyo, şi-a anunţat retragerea din activitate, după o carieră de 20 de ani. În vârstă de 37 de ani, Ana-Maria Popescu a fost aleasă la sfârşitul lunii noiembrie de Federaţia Internaţională de Scrimă cea mai bună spadasină a lumii pentru a cincea oară, stabilind, astfel, un record. Ea a primit acest titlu în sezoanele 2007-2008, 2008-2009, 2012-2013, 2019-2020 şi 2020-2021. Ana-Maria Popescu are în palmares trei medalii olimpice (una de aur şi două de argint), șapte mondiale (2-2-3) şi 13 europene (7-4-2), alături de numeroase Cupe Mondiale câştigate, ea fiind cea mai titrată scrimeră din România.






  • Controverse privind Bugetul

    Controverse privind Bugetul

    Aprobarea de catre Guvernul român a proiectului de buget pe 2019, prevăzută, pentru marţi, a fost, din nou amânată. Pus în dezbatere pe site-ul Ministerului de Finanţe, documentul este criticat atat de partidele de la putere, cât şi din opoziţie. Liderii coaliţiei de guvernare PSD-ALDE s-au reunit, luni seară, pentru a discuta pe aceasta temă, în special despre bugetele locale, după ce mai mulţi primari s-au declarat nemulţumiţi de proiect. Cum nu s-a ajuns la niciun rezultat, discuţiile vor continua în zilele următoare.



    Proiectul a fost criticat chiar de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a solicitat premierului şi ministrului Finanţelor să analizeze posibilitatea ca o parte din sumele alocate în plus serviicilor secrete să fie redirecţionate către domenii importante, precum sănătatea.



    Liviu Dragnea: “Cred că sume importante de aici pot fi realocate către sănătate, de exemplu. Eu mă gândesc că un program de acordare gratuită pentru toţi copiii din România de vitamina D, este tot un program de sigurantă naţională, program pentru diabet. Şi doamna prim-ministru împreună cu domnul ministru au spus că vor reanaliza. Dacă pot face în Guvern această modificare, dacă nu, eu sigur o să o fac la Parlament”.



    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că forma actuală a proiectului de buget pe 2019 are nişte probleme serioase, mai ales în zona administraţiei locale, adăugând că, după o discuţie cu premierul Viorica Dăncilă, va anunţa dacă îl va susţine sau nu.



    Kelemen Hunor: “Nu putem pleca la drum cu un deficit uriaş la nivelul autorităţilor locale. Noi am făcut calcule în câteva judeţe şi de la 60 de milioane în minus, până la 11, 7 milioane, fiindcă tot ce înseamnă protecţia copilului, banii pentru persoane cu handicap, plus personalul neclerical înseamnă mult mai mult ca şi sume ce trebuie plătite decât sumele care rămân la nivel local, inclusiv, dacă se poate, să revenim în ceea ce priveşte alocaţiile pentru copii şi celelalte cheltuieli la nivel central. Sunt multe probleme care trebuie rediscutate”.



    Proiectul de buget a fost criticat şi de partide din opoziţie PNL si USR, care au anunţat că vor depune amendamente. Bugetul pe 2019 nu răspunde problemelor de dezvoltare ale României – a spus luni prim vicepreşedintele PNL, Raluca Turcan: “Era necesar ca acest proiect pentru anul 2019 să fie adoptat de guvern mai demult, să intre într-o dezbatere publică şi după minim zece zile să putem să dezbatem bugetul în parlament. Nu putem tolera ca munca extrem de serioasă pe care o face PNL de a amenda bugetul prin amendamente concrete să fie aruncată în derizoriu pentru că actualul guvern pur şi simplu nu respectă legea în materie de elaborare, prezentare şi dezbatere a bugetului de stat”.



    Proiectul de buget prevede o creştere economică de 5,5%, o inflaţie de 2,8% şi un deficit de 2,5% din PIB.

  • Bugetul, în linie dreaptă

    Bugetul, în linie dreaptă

    Proiectul bugetului de stat şi cel privind bugetul asigurărilor sociale pentru anul viitor au intrat în dezbaterea plenului reunit al Parlamentului, după ce săptămâna trecută au primit avizul pozitiv al comisiilor de buget finanţe din Senat şi Camera Deputaţilor. Faţă de forma prezentată de Guvern, bugetul de stat a suferit unele modificări. Cea mai importantă presupune un transfer de aproximativ 4,7 miliarde de lei către bugetele locale şi este impusă de adoptarea amendamentului iniţiat de UDMR, care prevede o creştere de la 75% la 100% a cotelor defalcate a impozitului pe venit alocate unităţilor administrativ-teritoriale.



    Ministrul de finanţe, Ionuţ Mişa, explică: “Ce pot să vă spun momentan este că vor fi afectate marea majoritate a unităţilor administrativ-teritoriale. Prin acest amendament, cele mici vor fi afectate. Trebuie mai întâi să facem o analiză, să vedem suma exactă şi care este impactul acestui amendament care a trecut.” El a precizat că se încearcă astfel compensarea diminuarii cotei de impozitare a impozitului pe venit de la 16% la 10%. Impactul amendamentului nu a fost calculat, dar, dacă suma este consistentă, există riscul depăşirii deficitului bugetar, spune Ionuţ Mişa.



    Din opoziţie, senatorul PNL, Florin Cîţu, a afirmat că dezbaterile din comisiile parlamentare au mers mai bine decât anii trecuţi. Liberalii acuză, însă, Guvernul că a majorat cheltuielile de personal şi privind asistenţa socială şi pentru a se încadra în deficitul bugetar, a tăiat de la investiţii. Florin Cîţu: “Bugetul în sine bineînţeles că nu este unul pe care îl susţinem, este un buget care taie resurse de la investiţii şi le duce către cheltuieli cu salarii şi asistenţă socială. Ajungem la un maxim al ultimilor cred că 17 ani cu cheltuieli de salarii şi asistenţă socială şi un minim al investiţiilor.”



    Totodată, opoziţia susţine că veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul viitor sunt supraestimate cu cel puţin 8,6 miliarde de lei, iar structura cheltuielilor subminează economia. Proiectul bugetului de stat pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, un curs mediu de 4,55 de lei pe euro şi un câştig mediu salarial lunar de 2.614 lei. Executivul estimează pentru anul viitor un deficit bugetar de 2,97% din PIB şi susţine că bugetul prevede resursele necesare pentru majorările salariale promise şi creşterea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018. Votul final în Parlament asupra bugetului de stat şi asupra bugetului asigurărilor sociale este programat pe 21 decembrie.

  • Proiectul de buget, în Parlament

    Proiectul de buget, în Parlament

    În Parlamentul de la Bucureşti, dezbaterile asupra bugetului de stat pe anul viitor au intrat în linie dreaptă, deputaţii şi senatorii români stabilindu-şi să definitiveze acest demers cu patru zile înainte de Crăciun. Proiectul bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale au fost distribuite, săptămâna trecută, parlamentarilor, care au putut depune de atunci amendamente, iar propunerile, centralizate pe ordonatori principali de credite, urmează să fie discutate în comisiile parlamentare de specialitate. Numărul amendamentelor depuse este de ordinul miilor, între altele, cerându-se alocarea de resurse consistente pentru continuarea lucrărilor la centura Bucureştiului, consolidarea clădirilor cu grad seismic ridicat, continuarea lucrărilor la metroul bucureştean, programe şi acţiuni pentru diaspora sau pentru construirea mai multor grădiniţe şi creşe.



    Construit pe o creştere economică de 5,5%, bugetul prevede fonduri mai mari pentru domeniile care au foarte mare nevoie de susţinere. Sănătatea, educaţia şi infrastructura sunt priorităţile, declară premierul Mihai Tudose: Creşterile fiind de 17% la sănătate, 16% la educaţie, iar pe investiţii o creştere cu 42% faţă de 2017.”



    Potrivit proiectului aprobat sătămâna trecută de guvern, agricultura este un alt domeniu spre care vor fi direcţionaţi mai mulţi bani. Proiecţia pentru 2018 este una echilibrată, corect şi bine construită, susţine principalul partid al coaliţiei aflate la guvernare în România, PSD. Social-democraţii spun chiar că lucrurile ar putea să stea chiar mai bine decât s-a luat în calcul, pentru că speranţele sunt ca în 2018 creşterea economică să depăşească estimările.



    Din opoziţie, însă, lucrurile se văd altfel. Implementarea acestui buget va fi una dintre cele mai mari încercări pentru coaliţia de guvernare, spune unul dintre exponenţii acesteia, deputatul PMP, Eugen Tomac: Calculul pe care l-au avut dă greş. Dă greş pentru că sunt sute deja de primării în ţară care nu mai au bani pentru salarii.”



    Părerea generală în opoziţie este că accentul trebuie pus pe canalizarea resurselor pentru dezvoltare. Potrivit proiectului aprobat de guvern, cheltuielile de personal cresc cu 11,6 miliarde de lei (circa 2,5 miliarde de euro) faţă de anul acesta, pe fondul aplicării legii salarizării, dar şi cheltuielile cu investiţiile vor fi mai mari cu 13 miliarde de lei (circa 2,8 miliarde de euro). Forma finală va fi decisă în plenul parlamentului, unde dezbaterile ar urma să înceapă pe 18 decembrie.

  • Discuţii privind proiectul de buget pe 2018

    Discuţii privind proiectul de buget pe 2018

    Coaliţia de Guvernare de la Bucureşti s-a reunit pentru a discuta despre bugetul anului viitor. Proiectul pentru 2018 ar urma să fie depus la Parlament în noiembrie şi, cel mai probabil, adoptat în primele zile ale lunii decembrie, a afirmat preşedintele PSD, Liviu Dragnea. El a precizat că acesta va respecta ţinta de deficit, iar rectificarea bugetară va fi pozitivă. Liviu Dragnea: “Vestea bună: se respectă ţintele de deficit sub 3% pentru anul 2018. S-a discutat şi despre rectificarea pozitivă care va fi pe acest an. Şi pe acest an, deficitul va fi sub 3%. Am vorbit şi despre transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi despre split TVA (plata defalcată). Am transmis amendamentele la Senat pentru a fi adoptate în comisia de specialitate.”



    Liderul social-democraţilor a mai spus că definitivarea proiectului de buget pentru 2018 depinde şi de avizul CSAT. La rândul său, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că este nevoie de menţinerea la acelaşi nivel a cheltuielilor bugetare. El a vorbit şi despre necesitatea reducerii cheltuielilor materiale, arătând că există tendinţa aparatului birocratic de supradimensionare, tendinţă care trebuie stopată. În opinia sa, banii trebuie alocaţi pentru investiţii în diverse domenii.



    Pe de altă parte, Călin Popescu Tăriceanu a dat asigurări că salariile bugetarilor nu vor fi diminuate: “Nu vor exista concedieri, nu s-a discutat despre aşa ceva, dar cred că este necesar în acest moment să punem un plafon la cheltuielile materiale, pentru că avem nevoie de bani şi pentru investiţii. Una din priorităţile pe care am discutat-o de principiu pentru bugetul de anul viitor va fi alocarea fondurilor celor mai importante pentru realizarea proiectelor de investiţii în diverse domenii, nu numai infrastructură. Avem nevoie de investiţii şi în sănătate şi în educaţie şi în alte domenii esenţiale care să conducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.”



    Liderii coaliţiei au analizat o primă strategie de finanţare pentru marile lucrări de infrastructură, urmând să aibă loc întâlniri tehnice cu reprezentanţi ai Băncii Mondiale şi ai Băncii Europene de Investiţii. Proiectul unui parteneriat public-privat urmează să fie adoptat prin ordonanţă de urgenţă în următoarele zile.

  • În discuţie, bugetul de stat

    În discuţie, bugetul de stat

    Principala preocupare a guvernanţilor de la Bucureşti este, în aceste zile, proiectul de buget de anul 2017. Actualul Cabinet intenţionează ca, până pe 25 ianuarie, să trimită spre dezbatere Parlamentului proiectul bugetar pe acest an. Ministerele Sănătăţii, Educaţiei, Transporturilor ar urma să primească mai mulţi bani. Suplimentări de fonduri sunt prevăzute şi pentru ministerul Apărarii. “Angajamentele pe care noi ni le-am luat ca ţară membră NATO trebuie să le respectăm si anume 2% din PIB trebuie să meargă către Armată”, a spus, într-un interviu televizat, premierul Sorin Grindeanu. Pe de altă parte, ministerele Comunicaţiilor şi Energiei, Secretariatul General al Guvernului, Senatul şi Camera Deputaţilor ar urma sa primească mai puţini bani.



    Premierul Sorin Grindeanu a precizat că strategia bugetară este construită pe baza datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză şi va respecta deficitul de 3% din Produsul Intern Brut. “Vorbim, pentru anul 2017, de un PIB de 815 miliarde, vorbim de o creştere economică de 5,2%, vorbim de o inflaţie de 1,4 % şi vorbim de aproximativ 180 de mii de locuri noi de muncă. Aceste lucruri includ măsurile pe care noi le-am luat, în urmă cu o săptămână, în şedinţa de Guvern. Avem venituri pentru anul 2017 de 253,1 miliarde, iar cheltuielile sunt de 277,2. Aici este o diferenţă de 24,1 miliarde între venituri şi cheltuieli ceea ce înseamnă sub 3% deficit.”



    O parte a opoziţiei s-a arătat sceptică în ceea ce priveşte modul în care social democraţii vor putea să realizeze promisiunile electorale fără a se depăşi deficitul bugetar de 3%. Preşedintele USR, Nicuşor Dan:”Pentru bugetul în ansamablu o să luăm decizia când o să îl vedem. Singurul lucru pe care aş putea să îl anticipez acum este că, în opinia economiştilor noştri, este imposibil ca promisiunile electorale ale PSD să încapă într-un proiect de buget în limita unui deficit de 3%. Aşa cum a început PSD, pare că vrea să arunce cu bani, iar a arunca cu bani nu poate să ducă decât fie la deficit foarte mare, fie la o îndatorare foarte mare, fie la inflaţie.”



    Social democraţii dau, însă, asigurări, că există fondurile necesare pentru aplicarea măsurilor anunţate în campania electorală. Printre deciziile aprobate, de curând, de Executiv se numără majorarea salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată de la 1250 lei (aprox. 280 euro) la 1.450 lei lunar (320 euro), începând cu 1 februarie. De asemenea, au fost majorate cu 50% salariile artiştilor şi ale personalului din instituţiile de spectacole sau concerte. Guvernul a majorat şi valoarea punctului de pensie, de la 1 iulie, cu 9%, care va fi de 1.000 de lei (aprox. 220 euro).

  • Facilităţi fiscale pentru pensionari

    Facilităţi fiscale pentru pensionari

    Pensionarii constituie una din categoriile sociale defavorizate ale României. Sunt numeroase persoanele care, după munca de o viaţă, trăiesc la limita sărăciei. Din cauza lipsei banilor, sunt în imposibilitatea de a-şi plăti facturile curente sau de a-şi cumpăra până şi alimentele de bază sau medicamentele necesare. Plecând de la aceste considerente, deputaţii de la Bucureşti au adoptat, joi, legea de modificare a Codului Fiscal, astfel încât pensiile mai mici de 2.000 de lei (echivalentul a circa 450 de euro) să nu mai fie impozitate. Totodată, toţi pensionarii nu vor mai plăti din pensie asigurările de sănătate, contribuţia urmând să fie suportată de la bugetul de stat.



    Deputata social-democrată Rovana Plumb a punctat: 5.200.000 de pensionari nu vor mai plăti contribuţiile de asigurări de sănătate şi, de asemenea, peste 4 milioane de pensionari nu vor mai plăti acel impozit de 16%.” Modificările au fost susţinute şi de partidele Mişcarea Populară şi Liberal, în opoziţie. Mai mult, liberalii au depus chiar un proiect de lege prin care toate pensiile să nu mai fie impozitate.



    Fostul Guvern tehnocrat de la Bucureşti nu fusese de acord cu un proiect de eliminare a impozitului, de teamă că deficitul la bugetul de pensii se va adânci. În plus, în prezent, un salariat susţine 3 pensionari. Or, aceste temeri au fost preluate, acum, de Uniunea Salvaţi România, şi ea în actuala opoziţie parlamentară, care a votat împotriva măsurii. Potrivit deputatului Manuel Costescu, nu există un impact bugetar cuantificat al acestor măsuri fiscale: “Fără o discuţie generală a impactului bugetar nu avem siguranţa că nu vom periclita în mod fundamental şi semnificativ bugetul.”



    O promisiune a coaliţiei la putere PSD-ALDE în campania electorală premergătoare alegerilor din 11 decembrie a fost şi majorarea cu 16%, la 1.450 de lei, a salariului minim brut. Chiar şi aşa, rămâne unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană – echivalentul a doar puţin peste 320 de euro.



    Reprezentanţii marilor centrale sindicale au salutat intenţia noului Executiv, însă cei ai patronatelor şi-au exprimat rezervele, după cum a declarat liderul sindical Bogdan Hossu: Din punct de vedere sindical, faptul că PSD şi ALDE au preluat propunerea din luna septembrie a sindicatelor de a creşte salariul minim la 1.450 este salutar. Unele organizaţii patronale au avut rezerve, considerând că ar fi afectate. Ceea ce noi am cerut era un salariu minim făcut pe funcţii, pentru că astăzi am ajuns la o situaţie anormală, în care funcţii cu studii superioare, să spunem extrema, sunt salarizate la nivelul salariului minim pe economie sau la o diferenţă foarte mică.”



    Măririle de salarii şi scutirile de impozit sunt măsuri pe care noul Guvern român le are în vedere, în viziunea acestuia creşterea economică trebuind să se regăsească în buzunarele cetăţenilor. Nu puţini sunt, însă, cei care, în frunte cu preşedintele ţării, vor explicaţii despre cum va fi menţinut deficitul sub 3% din PIB.