Radio România Internațional

Tag: bugetul Uniunii Europene

  • Klaus Iohannis a discutat cu Ursula von der Leyen despre Planul european de relansare economică

    Klaus Iohannis a discutat cu Ursula von der Leyen despre Planul european de relansare economică

    Preşedintele Klaus Iohannis a avut, luni, o convorbire telefonică cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, discuţiile axându-se, în principal, pe propunerile pe care CE urmează să le prezinte, până la sfârşitul acestei luni, cu privire la Planul de relansare economică a Uniunii Europene şi varianta revizuită a propunerii privind bugetul UE pentru perioada 2021 – 2027, a informat Administraţia Prezidenţială.

    Klaus Iohannis a menţionat sprijinul deplin al României în ceea ce priveşte identificarea celor mai potrivite soluţii pentru redobândirea forţei economice a Uniunii Europene.

    Referitor la pachetul de propuneri pe care Comisia Europeană urmează să-l prezinte cu privire la Planul de relansare economică a UE și varianta revizuită a propunerii privind bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027, președintele României s-a pronunțat pentru o abordare axată pe unitate, solidaritate și evitarea oricărei diviziuni sau fragmentări între statele membre ale Uniunii, se mai arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

    De asemenea, şeful statului a reiterat ideea potrivit căreia convergenţa şi coeziunea trebuie să rămână principalele obiective la nivel european, astfel încât Uniunea Europeană să iasă mai puternică din această provocare generată de criza COVID-19.

    În vederea asigurării unui proces eficient de relansare economică, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru un buget european puternic, consistent şi flexibil. În acest sens, preşedintele României a subliniat că, în opinia sa, volumul viitorului buget al UE trebuie să ţină cont de noile circumstanţe economice în care se află Uniunea.

    Președintele a accentuat importanța Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune, care trebuie folosite pe deplin pentru reconstruirea economiilor europene, acestea fiind importante instrumente de investiții. Prin urmare, Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru un nivel crescut al alocărilor pentru cele două politici și pentru un cadru de implementare mai flexibil, astfel încât statele membre să poată adapta sprijinul financiar la nevoile lor specifice, se arată în același comunicat.

    De asemenea, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat și pentru asigurarea unei infrastructuri puternice de sănătate la nivelul Uniunii Europene, susținând astfel avansarea de instrumente financiare dedicate pentru soluționarea acestei provocări în cadrul redresării economice viitoare.

  • Bugetul UE pentru viitor

    Bugetul UE pentru viitor

    Scopul acestei serii de
    evenimente este ca părţile interesate să discute despre cum ar trebui conceput
    bugetul UE pentru a maximiza valoarea adăugată la nivelul Uniunii. Conferinţa
    de anul acesta a avut loc într-un moment crucial. În luna mai, Comisia a
    prezentat pachetul de propuneri pentru următorul buget UE pe termen lung, mai
    exact pentru perioada 2021 – 2027. Prezentarea a fost urmată în vară de
    discuţii tehnice intense între Consiliu şi Parlamentul European.


    Tema conferinţei – EU budget
    for the future – the road ahead/ Bugetul UE pentru viitor – drumul de urmat.


    Evenimentul a fost deschis de Günther
    H. Oettinger    , comisarul european pentru buget şi resurse umane, care a motivat
    priorităţile Comisiei cu privire la viitorul buget: Avem nevoie de un buget modern, cu reguli clare şi simple pentru
    programe. Punctul nostru cheie este să facem Uniunea Europeană puternică şi
    competitivă. Asta e tot ce vrem. Vrem ca întreaga noastră economie să fie mai
    competitivă cu ajutorul programului Horizon Europe. Vor fi cu siguranţă mai
    mulţi bani. Următorul nostru principiu, dacă vrem o economie mai puternică,
    este că avem nevoie de solidaritate în interiorul UE. Trebuie să creăm
    solidaritate între ţările mai bogate şi cele mai puţin bogate. Trebuie să fim
    conştienţi de faptul că unele state membre au nevoie de mai mult ajutor şi
    sprjin la nivel naţional sau european. Un alt principiu este sustenabilitatea.
    Sustenabilitatea în ceea ce priveşte resursele noastre, pământul nostru,
    climatul nostru. Acest buget trebuie să fie un instrument pentru
    sustenabilitate. Vom avea multe cheltuieli, multe programe. 25 la sută vor viza
    protejarea mediului, a climei. Trăim într-o perioadă de instabilitate. Vrem să
    le arătăm cetăţenilor noştri că îi protejăm şi le oferim securitate internă şi
    externă. Vom investi sute de milioane în industria apărării. Vom face achiziţii
    cofinanţate de Europa, astfel încât armatele noastre să fie întărite. Corpul de
    frontieră, Frontex, va avea încă 10 mii de angajaţi. Vrem să avem stabilitate
    în vecinătatea noastră. Cu acest cadru, vrem să oferim răspunsuri la revoluţia
    digitală. Vrem să fim acolo, cu Silicon Valey şi China. Vrem să avem
    întreprinderi comune. Vom avea proiecte importante de interes comun european în
    nano şi micro-robotică, tehnologie cuantică, inteligenţă artificială. Avem
    nevoie de mai mulţi bani. Am propus câteva surse noi. Pentru că este vorba
    despre contribuţii naţionale, nu am vrut să punem prea mare presiune pe statele
    membre. Vrem şi resurse disponibile noi.



    Aceste noi resurse proprii vor
    reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu
    până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.




  • Un buget modern pentru o Uniune mai puternică

    Un buget modern pentru o Uniune mai puternică

    Viitorul buget al Uniunii Europene, dacă va fi aprobat așa cum a fost propus de Comisie, prevede peste 370 de miliarde de euro pentru politica de coeziune. Pentru a putea fi pus în practică de la 1 ianuarie 2021, acesta trebuie agreat în perioada în care România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene.

    Politica de coeziune este, pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, portofoliul cu cea mai mare sumă alocată în viitorul buget multianual, respectiv pentru perioada 2021-2027, a declarat, săptămâna trecută, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu. Ea a precizat la o dezbatere cu cetățenii, desfășurată la Cluj, că pentru România, Bulgaria și Grecia este prevăzută o creștere a fondurilor cu peste 10% față de cele actuale.

    Corina Crețu a subliniat importanța finalizării acordurilor asupra viitorului buget în primele șase luni ale anului viitor.

    Avem în întârzieri în toate statele membre, în primul rând din cauza adoptării târziu a legislației pentru perioada 2014-2020. Tocmai de aceea spun că trebuie să învățăm din lecțiile trecutului și președintele Juncker a spus foarte clar că este foarte important să se ajungă la un acord privind viitorul buget 2021-2027 pe timpul președinției române, la summitul de la Sibiu, astfel încât să se poată începe implementarea încă din prima zi din 2021.

    Din păcate, a ținut să sublinieze comisarul pentru politică regională, nivelul absorbției fondurilor europene alocate țării noastre este în continuare foarte scăzut, iar Ministerul Transporturilor a pierdut bani din lipsă de proiecte. Ea a făcut apel la autoritățile de la București să reducă birocrația și să favorizeze depunerea de proiecte mature în materie de infrastructură. Corina Crețu: Sunt probleme pe care le avem în ceea ce privește capacitatea administrativă. Nu s-a redus încă birocrația. Nu s-au redus procedurile. Iar domeniul transporturilor este domeniul în care România a pierdut bani. Proiectul de metrou de la Gara de Nord la Otopeni este ultimul proiect pe care-l avem pe Programul Operațional de Infrastructură Mare depus de România. Și aș vrea să spun că nu mai avem proiecte noi. E foarte important să se vină cu proiecte noi. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, în principal Sibiu-Pitești, Pitești-Constanța, podul de la Brăila… Avem bani pentru a începe din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru Autostrada Montana.


    Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, şi comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, au participat, vinerea trecută, la Cluj, la un dialog cu cetăţenii intitulat Un buget modern pentru o Uniune mai puternică.


  • Stabilitatea bugetului pentru agricultură, doar prin creșterea contribuțiilor statelor membre

    Stabilitatea bugetului pentru agricultură, doar prin creșterea contribuțiilor statelor membre

    Unul dintre amendamente subliniază rolul
    important pe care-l joaca atât agricultura cât și dezvoltarea rurală în
    vederea realizarii obiectivelor comunitare în materie de securitate alimentară,
    creștere economică durabilă , asigurarea locurilor de muncă în mediul rural,
    echilibrul de mediu și teritorial, bunăstare a animalelor sau combatere a
    schimbărilor climatice.







    Eurodeputatul Daniel Buda a solicitat
    statelor membre sa creasca contribuțiile la bugetul UE pentru a asigura
    stabilitate și dupa ieșirea Marii Britanii din UE    .


    Daniel Buda: Da, aici se impun câteva
    precizări legat de ceea ce înseamnă practic nevoia unui buget mai consistent cu
    care trebuie sa vina statele membre. La bugetul UE ar trebui sa asiguram
    finanțarea cel puțin la același palier cum a fost in exercițiul financiar
    trecut pe diverse componente. Fie ca discutam de politica agricolă comuna, fie
    ca discutam de politica de coeziune, fie ca trebuie sa facem fata la noi
    provocări pe care le are UE dacă ne referim numai la fenomenul migrației și
    nevoia de securitate a frontierelor. Tocmai de aceea pentru ca sunt state
    membre ale UE și aici as da exemplu Austria, Olanda și alte state care se opun
    majorării cotelor de contribuție la bugetul UE aceste state trebuie sa
    înțeleagă ca nu pot sa asigure o performanța la nivelul agriculturii astfel
    încât sa creezi o independența din punct de vedere alimentar dacă tu nu vii cu
    resurse financiare importante in aceasta zona și de aceea este important ca
    aceste state sa înțeleagă ca da astăzi pentru a nu avea tăieri bugetare in zona
    agriculturii este nevoie sa-și creasca cotele de contribuție la bugetul UE. In
    aceasta zona a agriculturii cu toții ne dorim sa avem un sector agricol
    puternic, un sector agricol capabil sa furnizeze o hrana de calitate și in
    același timp capabil sa furnizeze o hrana care sa fie la prețuri accesibile
    pentru consumatorul european. In același timp cu toții ne dorim sa avem un
    mediu cât se poate de prietenos dar fermierii sunt cei care concura in
    principal la ceea ce înseamnă asigurarea unui mediu cât se poate de prietenos ori
    pentru asta fermierii trebuie sa primească bani ca sa poata face acele practici
    ecologice suficiente necesare furnizării unui mediu sau a unui aer curat. De
    asemenea tot in zona sectorului agricol, in aceasta zona găsim responsabilități
    pentru asigurarea locurilor de munca in spațiul rural. Nu vrem sa avem de- a
    face cu depopulari ale zonelor rurale sau ale zonelor care sunt greu accesibile
    ori pentru a putea sa duci populația tânăra in aceasta zona, ori pentru a putea
    tine populația tabăra in aceasta zona, este nevoie de resurse financiare
    consistente care sa fie alocate in aceasta zona. Statele membre au astăzi o
    proiecție bugetară care din fericire pentru Romania la capitolul plăti directe
    stam mai bine decât in exercițiul financiar anterior și asta gratie unor
    eforturi pe care le-am făcut la nivel european de a conștientiza nevoia ca
    sectorul agricol din Romania sa fie mai susținut dar este nevoie ca acest
    sector, ca sa spun așa o alocare financiara cel puțin la nivelul ma rog
    mandatului trecut pentru a putea sa facă fata la aceste provocări pe care le
    avem astăzi pentru ca altfel fără resurse finaciare nu ai cum sa făci fata
    acestor provocări și statele membre trebuie sa înțeleagă acest lucru și in
    principal Austria ca este nevoie de o creștere a contribuției financiar
    bugetare fata de protectia cu care a venit CE. Astăzi CE a pus pe masa un
    proiect de buget bazat pe 1,1% cota de contribuție a statelor membre și ar
    trebui sa creasca undeva între 1 pana sau pana la 1,15 % puteam sa facem fata
    la tot ceea ce înseamnă aceste nevoi pe care le are astăzi UE.




    CE a prezentat propunerea de buget
    pentru viitorul cadru financiar multianual 2021 – 2027 un buget pe termen
    lung de 1135 de miliarde de euro, echivalentul la 1, 11 din venitul national
    brut al UE.


    In tremeni reali Romania va beneficia de
    al 4 lea cel mai mare buget alocat pentru coeziune fiind devansata doar de
    Polonia cu 72,7 miliarde, Italia 43,4 miliarde și Spania 38,3 miliarde.




  • Cadrul Financiar Multianual, în dezbaterea PE

    Cadrul Financiar Multianual, în dezbaterea PE

    Bugetul Uniunii Europene pentru următorul exercițiu bugetar – 2021 – 2027 – a intrat în atenția euro-parlamentarilor, unul dintre primele capitole fiind cel referitor la politica de coeziune.

    Comisia a început să prezinte, pe capitole, noul proiect de buget, întocmit după ce a ținut cont de o serie de recomandări și cereri ale euro-parlamentarilor. Aceștia solicitaseră stabilirea unor noi priorități, între care apărarea, securizarea frontierelor și controlul migrației, dar și mărirea investițiilor pentru cercetare și inovație sau suplimentarea fondurilor pentru programul Erasmus plus.

    Noul proiect al Cadrului Financiar Multianual îi este trimis, totodată, și Consiliului European, care va trebui să îl aprobe în unanimitate, lucru asupra căruia a atras atenția, de altfel, și reprezentanta președinției bulgare a Consiliului European, Monika Panayotova. Ea a atras, totodată, atenția că programele finanțate prin Cadrul Financiar Multianual vor schița viitorul Uniunii Europene: Discuția va părea să fie despre bani, însă va fi, de fapt, despre priorități comune. Dincolo de numere, dezbaterea va fi despre politicile pe care le alegem, ce ne așteptăm să facă Uniunea Europeană în următorii 7 ani. Este deja clar că va trebui să găsim echilibrul între noile priorități și politicile tradiționale. Opțiunile cu privire la politici vor determina structura, dimensiunea și resursele următorului cadru financiar. Președinția bulgară este decisă să dea un început dinamic examinării și discutării propunerilor. Așteptările sunt mari pentru acest cadru multi-annual. Este vorba despre viitorul Europei. Provocările sunt pe măsură. Și să nu uităm că trebuie să avem unanimitate în Consiliu.


    Unul din domeniile care vor suferi modificări, față de actualul Cadru Financiar Multianual, este cel privitor la politica de coeziune, unde Comisia propune atât o reducere pe ansamblu de 4%, cât și o redistribuire a fondurilor. Unele țări vor beneficia de creșteri – cele mai mari, de 8%, revenind Bulgariei, Greciei și României – în timp ce altele vor primi mai puțini bani, principiul urmărit de Comisie fiind cel al solidarității și al consolidării economiilor mai puțin performante, astfel încât discrepanțele, la nivel continental, să fie reduse.

    Bugetul pentru 2021 – 2027 va fi afectat și de faptul că unul dintre principalii contributori – Marea Britanie – va părăsi Uniunea Europeană. Comisarul European responsabil pentru buget și resurse umane, Gunther Oettinger, observa, în Parlamentul European, că Brexitul va avea consecințe majore, astfel încât nu este posibil ca, în același timp, toate programele să beneficieze de aceeași finanțare ca și până acum, iar în plus să fie adăugate priorități și suplimentările cerute pentru unele programe.

    Comisia Europeană propune o contribuție la buget de 1,14% din PIB


  • Propunerea de reducere a bugetului alocat agriculturii UE îi va afecta pe fermierii români

    Propunerea de reducere a bugetului alocat agriculturii UE îi va afecta pe fermierii români

    La
    începutul acestei luni, Comisia a propus un buget care se dorește a fi unul
    modern, pe termen lung, pentru perioada 2021-2027    . Acesta trebuie să răspundă provocărilor legate de
    golul mare lăsat în bugetul UE de Brexit. Propunerea are în vedere atât
    reduceri de cheltuieli, cât și găsirea de noi surse de finanțare.


    În
    urma examinării critice de către Comisie a domeniilor în care se
    pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența, aceasta a propus o
    reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de
    coeziune    , cu aproximativ 5% în cazul fiecăreia dintre ele, care să reflecte
    noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi
    modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate,
    consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități.
    Rezultatul acestor schimbări va fi o reechilibrare a bugetului și acordarea
    unei priorități mai mari domeniilor în care bugetul UE poate avea un impact
    maxim.


    Cum este privită această reducere de 5% a bugetului
    pentru politica agricolă comună de reprezentanții fermierilor români,
    ne-a spus Emil Dumitru, președintele Federației Naționale PRO AGRO: Credem că orice fel de
    diminuare a bugetului înseamnă o lipsă de competitivitate a fermierului
    european, și mai ales în România, și știți că am fost și suntem printre codașele
    intensității sprijinului la plăți directe, și când am așteptat și noi în
    sfârșit 2020, să ajungem la zona de convergență, la media Uniunii Europene,
    iarăși ni se invocă faptul că sunt restricții bugetare și, totodată, dincolo de
    reduceri sau nereduceri de buget, vrem o debirocratizare, pentru că fermierii
    au ajuns să-și angajeze oameni care să fie dedicați depunerii cererii unice de
    plată. Este inadmisibil, noi știm să cultivăm pământul, nu știm să facem 100
    000 de hârtii, vrem o debirocratizare, pentru că trebuie să simplificăm foarte
    mult, și cred că dacă vom reuși lucrul acesta și pe fermier să-l lăsăm să
    producă și să-l verificăm dacă cultivă sau nu terenul pe care l-a declarat, vom
    crește în competitivitate. Dacă nu, în continuare vom face zeci de tone de
    maculatură, cu condiții artificiale și tot felul de prostii care n-ajută la
    dezvoltarea agriculturii și industriei alimentare românești.



    Comisia consideră că
    este necesar să se acorde maximă prioritate negocierilor bugetului, fiind de
    dorit să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European
    și de Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia va face tot ce îi stă în
    putere pentru a se ajunge rapid la un acord.


  • Viitorul politicii agricole comune în contextul noului cadru financiar multianual

    Viitorul politicii agricole comune în contextul noului cadru financiar multianual

    Europa negociază în această perioada soarta fermierilor ei, în condiţiile în care, în perioada mai-iunie, Bruxelles-ul va publica două documente strategice pentru următorul PAC-2020. Este vorba despre cadrul financiar multianualal UE, care, după spusele comisarului pentru Agricultură, Phil Hogan, ar trebui să fie finalizat în luna mai şi despre cadrul de bază pentru implementarea PAC, ce ar trebui să fie lansat în luna iunie.

    Comisia Europeană creionează în prezent viitoarea Politică Agricolă Comună. In acest sens a fost publicată la finele lunii noiembrie comunicarea Viitorul alimentaţiei şi agriculturii după 2020. Această comunicare deschide drumul dezbaterilor publice privind viitorul Politicii Agricole Comune, iar un astfel de eveniment, organizat de Institutul European din România cu tema ‘Viitorul politicii agricole comune în contextul noului cadru financiar multianual’, a avut loc la sfîrşitul lunii trecute la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Eveniementul face parte din campania Dialoguri europene – dezbateri publice în vederea pregătirii Preşedinţiei Romaniei la Consiliului UE.

    Victor Negrescu, Ministru delegat pentru Afaceri Europene, a arătat, în intervenţia sa, că proiectarea noii arhitecturi bugetare europene ar trebui să fie fundamentată pe o evaluare a funcționalității actualului cadru, subliniind necesitatea conturării unei alocări financiare care să confere predictibilitate în atingerea obiectivelor politice pe termen lung ale Uniunii. De asemenea, acesta a subliniat că România va deţine în 2019 preşedinţia instituţiei care reprezintă interesele statelor membre, respectiv cea a Consiliului Uniunii Europene, iar unul dintre obiectivele principale de țară în aceasta perioadă este acela de susținere a Politicii Agricole Comune, precum și a celei de Coeziune. Victor Negrescu: Obiectivul nostru principal pe perioada Președinției rămâne ideea aceasta de a genera unitate în plan european, de a evita fragmentarea, dar mai ales de a promova un mesaj foarte clar, care, cu siguranță, este legat de Politica Agricolă Comună (PAC). Ne referim aici la convergența reală, la nevoia de a genera, într-adevăr, o mai mare coeziune în plan european, de a reduce decalajele de dezvoltare, de a sprijini zonele care au nevoie de sprijin și, mai ales, de a sprijini cetățenii care au nevoie de sprijin. Ori, cadrul financiar multianual viitor ar trebui să fie o sursă de soluţii în acest sens şi trebuie să-l gîndim ca atare. Pe perioada Președinției, Ministerul Agriculturii va coordona activitatea a 29 de grupuri de lucru, va gestiona 58 de președinți și vicepreședinți și, în plus, un număr important de coordonatori de dosar şi experti și și-au propus un număr important de reuniuni printre care Consiliul din domeniu, Consiliul informat care să fie organizat în țară, pentru a dezbate PAC și a exprima punctul nostru de vedere. Vorbim de 7 reuniuni importante, pe cele 6 luni, prin care vom promova ce înseamnă viziunea noastră.


    Bugetul Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020 reprezintă aproximativ 38 % din bugetul global al UE. Comisia Europeană va prezenta propunerea formală pentru următorul buget pe termen lung al UE în lunile următoare, cel mai târziu la începutul lunii mai.


  • Reuniunea Comitetului European al Regiunilor

    Reuniunea Comitetului European al Regiunilor

    La Bruxelles a avut a loc cea
    de-a 128-a sesiune plenară a Comitetului
    European al Regiunilor (CoR    ), un organism consultatival Uniunii Europene, format din
    reprezentanţi ai celor 28 de state membre, aleşi la nivel local şi regional.

    Două dintre temele aflate pe agenda reuniunii, integrarea migranţilor şi
    coeziunea socială    , au fost dezbătute în prezenţa comisarului european
    pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a directorului
    adjunct al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, Laura Thompson, si a reprezentantului
    Comitetului consultativ european pentru migranţi, Anila
    Noor    .

    În acest context, comisarul Avramopoulos a vorbit
    despre importanţa pe care o au autorităţile locale şi regionale şi despre
    sprijinul pe care acestea trebuie să-l primească din partea Comisiei Europene: Toţi ştim că autorităţile locale şi regionale sunt în prima linie când
    este vorba despre integrare. Suntem aici să spunem, din nou, că au sprijinul
    nostru total. Că autorităţile locale şi regionale nu sunt singure, că
    Executivul comunitar le susţine. Comitetul European al Regiunilor şi presedintele său (n.red Karl-Heinz
    Lambertz) au avut, în ultima perioadă, multe iniţiative bune. Sunt încrezător
    în privinţa cooperării noastre puternice pe acestă temă importantă.

    La
    dezbateri au mai fost prezenţi, între alţii, comisarul
    european     pentru Politică
    Europeană de Vecinătate si Negocieri pentru Extindere, Johannes Hahn, şi raportorul Parlamentului
    European privind cadrul financiar multianual, Jan Olbricht.
    Cu cel din urmă, participanţii au discutat despre
    aşteptările pe care autorităţile locale şi regionale le au în ceea ce priveşte
    următorul exerciţiu bugetar al Uniunii.

    Tot cu ocazia acestei reuniuni, a fost
    luată decizia ca România să
    găzduiască, pe 14 şi 15 martie 2019, la Bucureşti, viitor summit al
    autorităţilor locale şi regionale din spaţiul comunitar. CoR le oferă regiunilor şi
    oraşelor posibilitatea de a se implica oficial în procesul legislativ al
    Uniunii, asigurându-se că punctele de vedere şi nevoile autorităţilor locale şi
    regionale sunt respectate. Comisia Europeană, Consiliul Uniunii şi Parlamentul European trebuie să consulte CoR, atunci când elaborează acte legislative în
    domenii care intră în competenţa autorităţilor locale şi regionale.


  • Comisia recomandă trecerea la faza a doua a negocierilor pentru Brexit

    Comisia recomandă trecerea la faza a doua a negocierilor pentru Brexit

    Executivul
    comunitar, care conduce negocierile pentru Brexit în numele celor 27 de state
    membre ale Uniunii Europene, consideră că au fost înregistrate progrese
    suficiente cu privire la termenii divorţului şi a recomandat Consiliului
    European să treacă la faza a doua a discuţiilor referitoare la viitorul
    relaţiei dintre Londra şi Bruxelles.


    Sunt mulţumit de acordul corect la care
    am ajuns. Dacă cele 27 de state membre acceptă evaluarea noastră, noi – Comisia
    Europeană şi negociatorul şef Michel Barnier – suntem pregătiţi să începem
    imediat lucrările fazei a doua a negocierilor    , a declarat, într-o conferinţă
    de presă comună cu premierul britanic Theresa May, preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker: Negociatorii
    Comisiei s-au asigurat că alegerile făcute de cetăţenii europeni care trăiesc
    în Marea Britanie vor fi protejate. Ne-am asigurat că drepturile lor vor rămâne aceleași după ce Marea Britanie
    va părăsi Uniunea. Este vorba despre dreptul de a trăi, dreptul de a lucra sau
    de a studia, dreptul cetăţenilor Uniunii la reîntregirea familiei, protecția
    drepturilor copiilor cetățenilor din UE, precum și dreptul la asistență
    medicală, pensii și alte prestații de securitate socială.

    În acelaşi timp,
    şi cetăţenii britanici îşi vor păstra drepturile în UE-27 după părăsirea
    blocului comunitar de către Regatul Unit. Progresele cerute de Bruxelles au vizat
    trei dosare prioritare: drepturile cetăţenilor expatriaţi, frontiera între
    Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, resprectiv
    reglementarea financiară a separării. Problema
    frontierei cu Irlanda de Nord a fost tranşată cu greutate. La capătul
    discuţiilor, premierul britanic Theresa May a anunţat că nu va exista o
    frontieră fizică, cu puncte de control şi controale vamale, şi că va fi
    respectat Acordul din Vinerea Mare, referitor la procesul de pace din irlanda
    de Nord.

    În ceea ce priveşte factura pentru Brexit, estimările sunt undeva în
    jurul a 40-45 de miliarde de euro – sumă mai mică decât cea cerută, în octombrie,
    de Bruxelles, circa 50-60 de miliarde de euro, dar mai mare decât dublul
    propunerii iniţiale pe care a formulat-o guvernul britanic, care se situa în
    jurul a 20 de miliarde de euro. Din punct de vedere
    financiar, desprinderea nu va fi făcută brusc în martie 2019, ci va exista o
    perioadă de tranziţie. În ceea ce priveşte bugetul Uniunii pentru 2014-2020,
    Marea Britanie va contibui la bugetele anuale din 2019 şi 2020, ca şi cum ar
    rămâne membru, a precizat şi Michael Barnier, negociatorul UE pentru Brexit.