Radio România Internațional

Tag: bulgari

  • Jurnal românesc – 12.10.2017

    Jurnal românesc – 12.10.2017

    Până la
    sfârşitul anului, va fi lansată o platformă online care va conţine informaţii
    despre drepturile românilor detaşaţi în străinătate. Aceasta va conţine materiale de
    informare în 11 limbi. Este vorba despre un proiect finanţat cu fonduri
    europene şi în care Şcoala Naţională de
    Studii Politice şi Administrative este cobeneficiar, alături de alte
    universităţi şi instituţii publice din nouă state europene. Aproximativ 35% din
    populaţia activă a României a plecat, în ultimii zece ani, să lucreze în
    străinătate, a declarat, miercuri la Satu Mare, consilierul de stat Laszlo
    Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. Găsirea unor
    soluţii de oprire a acestei migraţii este unul dintre cele 17 obiective principale ale Strategiei
    Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, care are nevoie de o revizuire. În acest
    scop, ar trebui înfiinţate nuclee de dezvoltare durabilă la nivelul
    ministerelor, mai spune Laszlo Borbely. Strategia trebuie elaborată în
    conformitate cu Agenda 2030, aprobată de ONU în 2015. Documentul conţine un
    plan de acţiuni pentru eradicarea sărăciei extreme, combaterea inegalităţilor
    şi protejarea planetei.


    Ministrul
    pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, s-a intâlnit, miercuri, cu o
    delegaţie a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
    Aceasta a exprimat susţinerea Guvernului român privind rolul OCDE în
    identificarea problemelor cetăţenilor români aflaţi în străinătate. Potrivit
    lui Păstîrnac, colaborarea dintre
    Guvernul României şi OCDE este un alt pas care dovedeşte atenţia administraţiei
    de la Bucureşti faţă de problematicile şi preocupările diasporei româneşti.
    România a încheiat în 2017 un acord cu OCDE privind realizarea unui studiu care
    vizează comunităţile româneşti din statele membre ale organizaţiei. Studiul
    se realizează într-un interval de 18 luni şi va conţine elemente structurale
    privind compoziţia şi distribuţia comunităţilor româneşti.




    Numărul românilor şi
    bulgarilor care trăiesc în Marea Britanie s-a dublat în cei trei ani care au
    trecut de la ridicarea restricţiilor de imigrare, în 2014, informează
    publicaţia britanică Daily Mail. Aproximativ 413 mii de cetăţeni din cele două
    ţări se aflau în Regatul Unit la sfârşitul lui 2016, de peste două ori mai
    mulţi faţă de cei 186 de mii înregistraţi în 2013, arată datele publicate de
    Oficiul Naţţional de Statistică (ONS). În schimb, doar 6.200 de cetăţeni
    britanici s-au mutat în România şi Bulgaria. Potrivit ONS, în medie, 329 mii de
    români şi bulgari trăiau în Marea Britanie în perioada 2014 – 2016,
    majoritatea (81%) având vârsta cuprinsă
    între 16 şi 64 de ani..Dintre imigranţii apţi de muncă, 211 mii lucrau, 11 mii erau şomeri, 12.600
    studiau, iar 21 de mii era inactivi din punct de vedere economic. Majoritatea
    românilor şi bulgarilor care se află în Regatul Unit lucrează în construcţii,
    hoteluri şi restaurante, administraţie publică, sănătate şi educaţie.


    Liderii societăţilor culturale româneşti din regiunea Cernăuţi vor
    protesta, pe 17 octombrie, în faţa sediului Administraţiei Regionale de Stat
    Cernăuţi, faţă de noua lege ucraineană a educaţiei. Potrivit portalului de
    ştiri BukNews, românii din Cernăuţi vor scanda că li se încalcă drepturile şi
    vor condamna politica anti-românească a Kievului. In schimb,
    reprezentanţii Administraţiei Regionale se declară surprinşi de comportamentul
    ilogic al liderilor societăţii româneşti din regiune, care, înainte de
    promulgarea legii educaţiei, au refuzat să aibă întâlniri cu autorităţile din
    domeniul educaţiei, pentru a propune soluţii la această problemă.

  • De la CETA la vizele pentru români

    De la CETA la vizele pentru români

    România şi Bulgaria sunt singurele membre ale Uniunii
    Europene ai căror cetăţeni au nevoie de vize pentru a călători în Canada.
    Subiectul este pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European de la
    Bruxelles, marcat inclusiv de chestiuni comerciale. Or, România a anunţat că
    susţine Acordul european de comerţ cu Statele Unite, dar nu şi pe cel cu
    Canada, pe scurt denumit CETA. Bucureştiul pune o condiţie simplă: semnează
    documentul, dacă autorităţile de la Ottawa liberalizează regimul vizelor pentru
    români. De altfel, nici guvernul bulgar nu şi-a exprimat disponibilitatea de a
    semna acordul comercial între Uniunea Europeană şi Canada până la eliminarea
    vizelor.

    Înainte de plecarea la Bruxelles, preşedintele român, Klaus Iohannis,
    a punctat: Sper că vom putea ajunge la un acord cu
    partea canadiană în chestiunea liberalizării vizelor pentru români şi, dacă se
    ajunge la o înţelegere rezonabilă, noi vom putea să ne retragem rezervele
    legate de acest acord.

    Aceeaşi poziţie a venit şi din partea purtătorului
    de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu: Au fost eforturi considerabile de
    negociere, eforturi diplomatice considerabile, şi vă reamintesc aici cele două
    întâlniri între cei doi prim-miniştri ai Canadei şi ai României – una la Ottawa
    şi una la New York, unde s-au agreat anumiţi paşi pentru eliminarea vizelor.
    România consideră, în acest moment, că un acord pentru eliminarea vizelor nu
    depinde decât de o decizie politică. La nivel tehnic sunt făcuţi toţi paşii
    necesari. Şi, până când nu va fi găsit acest acord, România nu îşi poate ridica
    rezervele cu privire la acordul CETA între Comisia Europeană şi Canada.

    România este nemulţumită şi de lipsa de solidaritate europeană în chestiunea
    vizelor, tocmai pentru că, dintre toţi europenii, doar românii şi bulgarii mai
    au nevoie de vize pentru Canada, în condiţiile în care legislaţia europeană
    cere ca statele membre să facă front comun în chestiuni care ţin de vize, dacă
    unii cetăţeni europeni sunt supuşi unui tratament diferit de cel aplicat altor
    cetăţeni europeni. Cu alte cuvinte, dacă unii sunt trataţi ca cetăţeni de mâna
    a doua. Mai mult, în condiţiile în care canadienii nu au nevoie de vize pentru
    Europa, chiar Comisia Europeană a ajuns la concluzia, în primăvară, că nu poate
    invoca principiul reciprocităţii, pentru că aplicarea lui ar însemna costuri
    prea mari pentru … Canada.

    Comisia a asigurat Bucureştiul şi Sofia şi că face
    eforturi pentru a obţine eliminarea vizelor, afirmând, însă, că cele două
    capitale nu ar trebui să lege disputa de acordul comercial cu Canada, pe care
    Bruxelles-ul îl consideră bun şi doreşte să îl vadă semnat.

    În tot cazul, în
    viziunea preşedintelui român Klaus Iohannis, rezonabil ar fi ca românii să nu
    mai aibă nevoie de vizepentru Canada începând de anul viitor.

  • Românii sunt bine intergraţi pe piaţa muncii din Germania

    Românii sunt bine intergraţi pe piaţa muncii din Germania

    Conform datelor, în Germania erau stabiliţi, în 2014, peste 350 de mii de români. Faţă de 2013, cifra a cerscut cu circa 85 de mii de nou veniţi. Cifrele sunt proporţionale cu cle din anii trecuţi, astfel că nu se poate vorbi de un val de emigranţi, susţine Fundaţia Friedrich Ebert România.



    Studiul mai arată că muncitorii din sud-estul Europei sunt bine intergraţi pe piaţa muncii, deşi sunt prost plătiţi şi ocupă poziţii ce nu corespund nivelului lor de calificare. Ponderea cetățenilor români şi bulgari cu studii superioare în Germania este de 26,3%, dar numai 13,7% dintre ei au un loc de muncă în care să fie nevoie de o diplomă de studii superioare.”


    Astfel, lucrătorii români şi bulgari este au un venit mediu brut de 1885 euro/lună, vizibil sub cel al lucrătorilor germani şi a altor lucrători străini stabiliţi în Germania”.



    Rata şomajului în rândul cetăţenilor români din Germania a fost de 6,6% în 2014, semnificativ mai redusă față de rata șomajului în rândul altor imigranți, dar și față de rata generală a șomajului în Germania.



    Există, însă, diferenţe între cetăţenii proveniţi din cele două state vecine. Dacă bulgarii suferă la capitolul integrare, românii sunt cel mai bine integrați dintre toţi imigranții din Germania provenind din UE”. De asemenea, rata şomajului în rândul românilor este 6,6%, mai micât în rândul altor emigranţi.



    Referitor la acuzaţiile de turism social” aduse românilor şi bulgarilor, studiul arată că nici statisticile judiciare ale poliției nu pot prezenta cifre privind fraudarea sistemului de protecție socială din Germania. În anul 2013, au fost înregistrați doar 141 de suspecți din România și 54 de suspecți din Bulgaria, adică 0,05% din cetățenii celor două țări stabiliți în Germania. A emigra în Germania în vederea obținerii de beneficii sociale este aproape imposibil datorită rigorilor legislației germane.”



    Datele au fost preluate din studiul Între exploatare şi integrare. Românii şi bulgarii din Germania. Bilanţ după un an de libertate de circulaţie a forţei de muncă”, autor Matthias Jobelius şi poate fi citit integral aici.

  • John Baird: Canada se pregătește de eliminarea vizelor

    John Baird: Canada se pregătește de eliminarea vizelor

    Canada se pregătește să elimine vizele pentru toți cetățenii Uniunii Europene, conform ministrului de Extene al Canadei, John Baird. Șeful diplomației canadiene s-a întâlnit vineri cu omologul său bulgar, Daniel Mitov, cu ocazia Consiliului Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) care a avut loc la Basel, în Elveția, informazaă Agerpres.



    Baird a declarat că țara își va modifica legislația pentru a relaxa regimul vizelor. În prezent, cetățenii români trebuie să obțină viză pentru a intra pe teritoriul Canadei.


  • Invazia se amână

    Invazia se amână

    Aşa-zisa invazie a românilor şi bulgarilor de care se temeau unii occidentali, după ridicarea completă a restricţiilor de pe piaţa muncii din Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2014, nu s-a produs, cel puţin în primele zile ale anului. Ultimele state care mai aplicau aceste măsuri au fost Germania, Austria, Belgia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Luxemburg, Malta şi Olanda. Printre cei mai îngrijoraţi de ridicarea restricţiilor s-au dovedit a fi locuitorii Marii Britanii, unde presa şi politicienii au creat o adevărată angoasă în ceea ce priveşte afluxul de imigranţi pe care urma să-l aduca noul an.



    Imigranţi dornici sa profite de serviciile generoase de asistenţă socială. Jurnalişti de dreapta au aşteptat curioşi, la aeroportul Luton, sosirea a milioane de români şomeri, dar au avut surpriza să constate că din România au sosit doar câteva persoane, care reveneau la muncă în Regatul Unit. Ambasadorul României în Marea Britanie, Ion Jinga, i-a comparat pe jurnaliştii care aşteptau “valurile de migranţi români” cu personajele tragice-comice din capodopera lui Samuel Beckett Aşteptându-l pe Godot, scrie The Guardian.



    La Bucureşti, Ministerul Afacerilor Externe a respins afirmaţiile din mass-media britanice despre o invazie a imigranţilor, prin purtătorul de cuvânt, Brânduşa Predescu, care a afirmat că Marea Britanie nu este şi nu va fi destinaţia preferată a românilor. Ea pomeneşte chiar de o campanie făţişă împotriva românilor şi bulgarilor, apreciind că unele articole din presa insulară se învecinează cu rasismul.



    Libera circulaţie a persoanelor reprezintă un principiu fundamental al Uniunii Europene şi un element constitutiv al Pieţei Unice, precizează diplomatia de la Bucuresti, care împărtăşeşte poziţia de principiu a Comisiei Europene exprimată şi de comisarul european pentru muncă, Laszlo Andor. Acesta consideră că libera circulaţie a lucrătorilor mobili, cetăţeni ai statelor membre UE, produce, în fapt, efecte pozitive asupra Pieţei Unice şi asupra adâncirii integrării europene.



    Laszlo Andor şi-a exprimat convingerea că facilitarea liberei circulaţii poate avea un rol în combaterea şomajului şi în diminuarea diferenţelor dintre diverse state ale Uniunii. Un alt avantaj al deschiderii totale a pieţei muncii din Uniunea Europeană pentru români şi bulgari îl reprezintă transferul de inteligenţă şi de profesionalism, consideră ambasadorul României la Paris, Bodgan Mazuru. Intr-un interviu difuzat de postul francez de televiziune BFM, el a dat ca exemplu numărul mare de medici şi asistenţi medicali români angajaţi în Franţa. Totodată, diplomatul a estimat că nu va exista un val de muncitori români, întrucât cei care au dorit să lucreze în această ţară se află deja acolo.

  • Liberalizarea pieţei muncii pentru români şi bulgari

    Liberalizarea pieţei muncii pentru români şi bulgari

    Nouă state din Uniunea Europeană impun, în acest moment, restricţii pe piaţa muncii românilor şi bulgarilor. De la 1 ianuarie, însă, ele sunt obligate să ridice irevocabil orice oprelişti lucrătorilor ce provin din România şi Bulgaria. Singura ţară din Uniune ce pare incapabilă să digere acest lucru este Marea Britanie.



    Ziare tabloide s-au dovedit abile în a panica opinia publică în legătură cu o presupusă invazie de români şi bulgari. Alături de politicieni conservatori, acestea au amenajat tranşee propagandistice de apărare împotriva ameninţării pe care ar reprezenta-o Răsăritul sărac al Europei. Deşi nu mai poate împiedica venirea muncitorilor români şi bulgari în Regat, guvernul britanic a luat măsuri menite să prevină ceea ce numeşte turismul pentru beneficii sociale, imputabil, deocamdată, doar în intenţie, aceloraşi nefericiţi români şi bulgari. Suspiciunile Londrei nu se susţin cu date, a reacţionat Comisia Europeană, potrivit căreia restricţionarea, sub orice pretexte şi mijloace, a liberei circulaţii a lucrătorilor în Regat ar fi un autogol pentru economia şi sistemul de ajutoare sociale din ţară.



    Fără a se inflama, autorităţile române au luat act de măsura cabinetului Cameron de a restricţiona accesul cetăţenilor UE la ajutorul de şomaj şi au precizat că decizia este examinată şi de Comisia Europeană.



    Recent, ambasadorul român la Londra, Ion Jinga, a declarat postului nostru că nimic nu anunţă o creştere semnificativă a numărului românilor din Marea Britanie.



    Dacă aceste reacţii de apărare par, totuşi, pledoarii pro domo, deoarece vin din partea statului acuzat că va fi furnizor incontinent de migranţi, nimic, în schimb, nu se poate reproşa apelului lansat de celebra revistă The Economist către români şi bulgari, de a veni şi munci cinstit în Regat. Ziarele din Marea Britanie — scrie publicaţia — sunt pline de poveşti despre sărăcia, criminalitatea şi setea voastră de bunăstare.



    Politicienii britanici se plasează deasupra normelor europene privind libera circulaţie şi depun eforturi pentru a vă face mai dificil accesul la ajutoare. Populaţia britanică este mai ostilă decât germanii sau francezii. Aţi putea avea, prin urmare, impresia că nu sunteţi bineveniţi. Dar sunteţi. În numele ţării gazdă a publicaţiei The Economist, vă invităm să veniţi şi să lucraţi aici”. Săptămânalul aminteşte că psihoza actuală din societatea britanică are la origine masiva imigraţie poloneză din urmă cu un deceniu.



    Pe de altă parte, scrisoarea deschisă demontează cu argumente imbatabile falsa temă a goanei după beneficii sociale, în condiţiile în care migranţii sunt tineri şi apţi de muncă. În finalul pledoariei sale, The Economist îi incurajează pe români şi bulgari, amintindu-le că piaţa britanică a forţei de muncă este cea mai flexibilă din Europa şi că, în practică, britanicii nu au prejudecăţi în a apela la serviciile imigranţilor.