Radio România Internațional

Tag: bulion

  • Mâncăruri de post

    Mâncăruri de post

    În postul Paştelui, credincioşii ortodocşi consumă, cu excepţia câtorva zile, doar mâncăruri din legume, fără carne şi fără adaosuri de produse lactate. Una dintre mâncărurile de post este ciorba de varză acră, simplă sau în combinaţie cu alte legume. Avem nevoie de o varză murată de circa 2 kg, de două cepe, de 2…3 morcovi şi de pastă de tomate. Spălăm varza în apă rece şi apoi o tăiem în bucăţi mai mici, după care o lăsăm să fiarbă la foc mic. Tăiem cepele solzişori, şi le adăugăm în oală, la fel ca şi morcovii, tăiaţi rondele. Putem pune şi o rădăcină de pătrunjel, tăiată mărunt şi adăugăm suc de roşii sau una, două linguri de pastă de tomate. Lăsăm oala de ciorbă la foc mic, până când varza s-a înmuiat după care poate fi servită. Pe lângă varză, în oală se mai pot pune câţiva cartofi, tăiaţi cubuleţe.

    O altă combinaţie pentru ciorbă este cea de varză murată şi ciuperci. Se folosesc cantităţi egale de ciuperci şi de varză murată, câte jumătate de kg, două cepe, doi morcovi şi pastă de tomate. Toate legumele trebuie tocate şi călite uşor în ulei, după care sunt stinse în circa doi litri de apă şi se lasă la fiert circa jumătate de oră. Se adaugă două … trei linguri de pastă de roşii şi se mai lasă câteva minute la fiert. La sfârşit, după ce oala a fost luată de pe foc, se pot presăra frunze tocate de pătrunjel şi se acoperă cu un capac. Se serveşte imediat, cu ceapă verde sau cu o ceapă roşie.

    Ardeii umpluţi cu orez reprezintă un preparat savuros. Nu trebuie să petreceţi timp îndelungat în bucătărie pentru prepararea lor, care este şi destul de simplă. Avem nevoie de circa 2 kg de ardei gras, de mărime medie cărora le scoatem cu grijă cotorul, nervurile şi seminţele din interior. Separat, pregătim umplutura. Avem nevoie de circa jumătate de kg de orez, de două cepe, de doi morcovi, de mărar şi frunze de pătrunjel, suc de roşii sau bulion. Spălăm orezul şi îl lăsăm puţin la înmuiat. Tocăm cepele pe care le călim uşor în ulei, alături de morcovii dați pe răzătoare. Amestecăm legumele călite cu orezul şi cu mărarul tocat mărunt. Condimentăm cu piper, punem sare după gust şi umplem ardeii cu această compoziţie. Punem ardeii într-o cratiţă, fie culcaţi, fie cu capacele în sus, însă turnăm apă şi suc de roşii astfel încât să îi acopere. Lăsăm să fiarbă la foc mic circa jumătate de oră, apoi se lasă cratiţa în cuptor pentru încă jumătate de oră. Spre final, se presară frunze tocate de pătrunjel. Ardeii umpluţi se servesc calzi, ornaţi cu frunze tocate de pătunjel.

  • Mâncăruri cu carne de miel

    Mâncăruri cu carne de miel

    După ce în precedenta
    ediţie v-am prezentat preparate tradiţionale pentru masa de Paşte, acum vă
    propunem câteva reţete de mâncăruri cu carne de miel.


    În perioada zilelor de
    Paşte sau ulterior se pregăteşte aşa-numitul stufat de miel. Mai greu de
    digerat, carnea de miel este combinată cu o cantitate mai mare de vegetale,
    rezultând una dintre cele mai populare mâncăruri din această perioadă. De
    obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii
    având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 15 fire de ceapă
    verde, 15 fire de usturoi verde şi 3 roşii de dimensiune medie sau o conservă
    cu cuburi de roşii. Carnea de
    miel trebuie rumenită puţin într-o tigaie cu puţin ulei. Prin aceeaşi operaţiune trec şi firele de ceapă şi de usturoi, pe
    care le tăiem transversal. Atât carnea de miel, cât şi ceapa şi usturoiul le
    punem laolaltă într-un vas mai mare în care adăugăm roşii tăiate în cuburi
    mici, fie roşii proaspete, fie roşii din conservă.

    Lăsăm vasul în cuptor, la
    foc potrivit, circa jumătate de oră, iar spre final adăugăm puţin vin roşu, sare
    şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care
    stufatul poate fi servit imediat. Într-un mod asemănător, carnea de miel poate
    fi combinată cu cartofi, ardei graşi, ceapă, roşii şi o legătură de pătrunjel. Ceapa
    şi ardeii graşi se călesc uşor în puţin ulei după care turnăm amestecul într-un
    vas mai mare în care se pun bucăţi mici de carne de miel, cartofi şi roşii
    tăiate în cuburi, două căni de apă, după care punem vasul la foc mic, iar la
    final adăugăm puţin piper râşnit, sare după gust şi o legătură de frunze tocate
    de pătrunjel.


    O altă combinaţie reuşită
    este carnea de miel cu spanac. Avem nevoie de un kg de carne de miel, de două kg de spanac, de o ceapă, de o
    lămâie, o căpăţână de usturoi, de bulion, piper şi sare. După ce a fost curăţat
    şi spălat, spanacul trebuie opărit şi mărunţit. Bineînţeles, poate fi folosit
    şi spanacul congelat. Etapele sunt asemănătoare ca la reţetele anterioare.
    Ceapa, tocată mărunt, se rumeneşte într-un vas în care adăugăm apoi şi cuburi
    de carne de miel. Turnăm una … două căni cu apă, lăsând să fiarbă înăbuşit.
    După ce a fiert carnea de miel, se adaugă usturoiul, curăţat şi pisat, două
    linguri de bulion şi puţin piper măcinat, precum şi spanacul şi se mai lasă la
    fiert circa 20 de minute, adăugând la final zeamă de lămâie şi sare după gust.
    Mâncarea se serveşte caldă.

  • Mâncăruri cu carne de miel

    Mâncăruri cu carne de miel

    După ce în precedenta
    ediţie v-am prezentat preparate tradiţionale pentru masa de Paşte, acum vă
    propunem câteva reţete de mâncăruri cu carne de miel.


    În perioada zilelor de
    Paşte sau ulterior se pregăteşte aşa-numitul stufat de miel. Mai greu de
    digerat, carnea de miel este combinată cu o cantitate mai mare de vegetale,
    rezultând una dintre cele mai populare mâncăruri din această perioadă. De
    obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii
    având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 15 fire de ceapă
    verde, 15 fire de usturoi verde şi 3 roşii de dimensiune medie sau o conservă
    cu cuburi de roşii. Carnea de
    miel trebuie rumenită puţin într-o tigaie cu puţin ulei. Prin aceeaşi operaţiune trec şi firele de ceapă şi de usturoi, pe
    care le tăiem transversal. Atât carnea de miel, cât şi ceapa şi usturoiul le
    punem laolaltă într-un vas mai mare în care adăugăm roşii tăiate în cuburi
    mici, fie roşii proaspete, fie roşii din conservă.

    Lăsăm vasul în cuptor, la
    foc potrivit, circa jumătate de oră, iar spre final adăugăm puţin vin roşu, sare
    şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care
    stufatul poate fi servit imediat. Într-un mod asemănător, carnea de miel poate
    fi combinată cu cartofi, ardei graşi, ceapă, roşii şi o legătură de pătrunjel. Ceapa
    şi ardeii graşi se călesc uşor în puţin ulei după care turnăm amestecul într-un
    vas mai mare în care se pun bucăţi mici de carne de miel, cartofi şi roşii
    tăiate în cuburi, două căni de apă, după care punem vasul la foc mic, iar la
    final adăugăm puţin piper râşnit, sare după gust şi o legătură de frunze tocate
    de pătrunjel.


    O altă combinaţie reuşită
    este carnea de miel cu spanac. Avem nevoie de un kg de carne de miel, de două kg de spanac, de o ceapă, de o
    lămâie, o căpăţână de usturoi, de bulion, piper şi sare. După ce a fost curăţat
    şi spălat, spanacul trebuie opărit şi mărunţit. Bineînţeles, poate fi folosit
    şi spanacul congelat. Etapele sunt asemănătoare ca la reţetele anterioare.
    Ceapa, tocată mărunt, se rumeneşte într-un vas în care adăugăm apoi şi cuburi
    de carne de miel. Turnăm una … două căni cu apă, lăsând să fiarbă înăbuşit.
    După ce a fiert carnea de miel, se adaugă usturoiul, curăţat şi pisat, două
    linguri de bulion şi puţin piper măcinat, precum şi spanacul şi se mai lasă la
    fiert circa 20 de minute, adăugând la final zeamă de lămâie şi sare după gust.
    Mâncarea se serveşte caldă.

  • Ciorbă de fasole

    Ciorbă de fasole

    În perioada iernii, pe
    lângă cartofi sau varză murată, fasolea boabe a fost şi rămâne un ingredient de
    bază al bucătăriei tradiţionale româneşti. Fasolea este folosită la prepararea supelor, unor ciorbe, garnituri sau ca mâncare, de post sau cu
    carne. Ciorba de fasole se prepară uşor însă necesită destul de mult timp
    pentru că fasolea trebuie lăsată la înmuiat timp de câteva ore până să o punem
    la fiert în oală. Avem nevoie
    de un sfert de kg de fasole boabe, de 3 morcovi, de o ceapă, de foi de dafin şi
    puţin cimbru, de suc de roşii sau de bulion.


    După ce le-am lăsat la înmuiat,
    scurgem boabele de fasole şi le punem la fiert în multă apă. După ce dă în
    clocot, schimbăm apa. Aducem din nou la fierbere şi scurgem apa din nou. Turnăm
    în oală circa 2,5 litri de apă, adăugăm boabele de fasole, morcovii, tăiaţi
    rondele, ceapa, tăiată marunt, două foi de dafin şi lăsăm să fiarbă, la foc
    mic, vreo 45 de minute. În ciorbă poate fi pusă la fiert şi puţină carne
    afumată de porc, costiţă sau ciolan, tăiată în bucăţi mici. Apoi turnăm puţin
    suc de roşii sau o lingură de bulion, presărăm puţin cimbru şi mai lăsăm să
    fiarbă un sfert de oră. Se poate acri cu borş, cu puţin oţet sau, specific
    Transilvaniei, cu tarhon pus la borcan în oţet, iar în final adăugăm sare după
    gust şi, dacă avem, frunze tocate de leuştean, pentru aromă.


    În locul tradiţionalei farfurii
    adânci, ciorba de fasole poate fi servită în pită, adică într-o chiflă mai mare,
    făcută
    din făină şi cartofi. Ineditul bol în care servim ciorba de fasole
    trebuie pregătit, aşa că alegem nişte chifle mai mari. Facem un
    capac şi scoatem miezul, lăsând un perete cu grosimea de 1,5 – 2 cm. Punem
    chiflele la cuptor pentru un sfert de oră, până se întăreşte puţin coaja.
    Turnăm apoi ciorba şi o servim alături de o ceapă. Ciorba de fasole în pită
    provine din Transilvania, însă având şi efect vizual, a fost inclusăîn meniurile multor restaurante din România.

  • Ciorbă de fasole

    Ciorbă de fasole

    În perioada iernii, pe
    lângă cartofi sau varză murată, fasolea boabe a fost şi rămâne un ingredient de
    bază al bucătăriei tradiţionale româneşti. Fasolea este folosită la prepararea supelor, unor ciorbe, garnituri sau ca mâncare, de post sau cu
    carne. Ciorba de fasole se prepară uşor însă necesită destul de mult timp
    pentru că fasolea trebuie lăsată la înmuiat timp de câteva ore până să o punem
    la fiert în oală. Avem nevoie
    de un sfert de kg de fasole boabe, de 3 morcovi, de o ceapă, de foi de dafin şi
    puţin cimbru, de suc de roşii sau de bulion.


    După ce le-am lăsat la înmuiat,
    scurgem boabele de fasole şi le punem la fiert în multă apă. După ce dă în
    clocot, schimbăm apa. Aducem din nou la fierbere şi scurgem apa din nou. Turnăm
    în oală circa 2,5 litri de apă, adăugăm boabele de fasole, morcovii, tăiaţi
    rondele, ceapa, tăiată marunt, două foi de dafin şi lăsăm să fiarbă, la foc
    mic, vreo 45 de minute. În ciorbă poate fi pusă la fiert şi puţină carne
    afumată de porc, costiţă sau ciolan, tăiată în bucăţi mici. Apoi turnăm puţin
    suc de roşii sau o lingură de bulion, presărăm puţin cimbru şi mai lăsăm să
    fiarbă un sfert de oră. Se poate acri cu borş, cu puţin oţet sau, specific
    Transilvaniei, cu tarhon pus la borcan în oţet, iar în final adăugăm sare după
    gust şi, dacă avem, frunze tocate de leuştean, pentru aromă.


    În locul tradiţionalei farfurii
    adânci, ciorba de fasole poate fi servită în pită, adică într-o chiflă mai mare,
    făcută
    din făină şi cartofi. Ineditul bol în care servim ciorba de fasole
    trebuie pregătit, aşa că alegem nişte chifle mai mari. Facem un
    capac şi scoatem miezul, lăsând un perete cu grosimea de 1,5 – 2 cm. Punem
    chiflele la cuptor pentru un sfert de oră, până se întăreşte puţin coaja.
    Turnăm apoi ciorba şi o servim alături de o ceapă. Ciorba de fasole în pită
    provine din Transilvania, însă având şi efect vizual, a fost inclusăîn meniurile multor restaurante din România.

  • Tochitură

    Tochitură

    Vă prezentăm astăzi un preparat pe care îl
    putem întâlni în toate regiunile României – tochitura. Ingredientele folosite
    la prepararea tochiturii diferă de la o regiune la alta, astfel încât în meniu
    putem întâlni acest preparat şi cu denumirea de origine: tochitură
    moldovenească, tochitură dobrogeană sau tochitură oltenească. De exemplu, în
    Moldova, nu regăsim bulionul sau sucul de roşii printre ingredientele folosite,
    iar în Transilvania, acolo unde este o adevărată cultură gastronomică în ceea
    ce priveşte preparatele afumate din porc, în compoziţia tochiturii intră şi
    bucăţi de cârnat afumat.

    Pentru
    prepararea tochiturii avem nevoie de jumătate de kg de pulpă de porc sau
    fleică, dar fără prea multă grăsime şi de un kg de organe de porc (ficat,
    splină, inimă). Ne mai trebuie o ceapă de mărime potrivită, o căpăţână de
    usturoi, un pahar cu vin roşu, ulei, sare, piper, boia dulce, cimbru şi
    opţional bulion sau suc de roşii.


    Să
    trecem acum la treabă. Curăţăm ceapa şi o tăiem mărunt, la fel ca şi usturoiul.
    Carnea trebuie spălată şi tăiată în cuburi mici. Turnăm apoi puţin ulei într-o
    cratiţă şi o punem pe foc. După ce s-a încins uleiul, adăugăm ceapa. În
    momentul în care primele bucăţele de ceapă au început să se rumenească, este
    adăugată carnea şi, din când în când, amestecăm compoziţia din vas. Adăugăm
    unul sau două pahare cu apă şi lăsăm să fiarbă înăbuşit, sub un capac. Cu circa
    un sfert de oră înainte de a lua cratiţa de pe foc, adăugăm şi cârnatul afumat,
    tăiat în bucăţi mici. După ce carnea pare a fi gata, adăugăm usturoiul şi
    celelalte condimente. Cu câteva minute înainte de a lua cratiţa de pe foc,
    adăugăm un pahar cu vin şi, eventual, bulion sau suc de roşii.


    Pentru că
    tochitura este o mâncare mai grea, carnea de porc poate fi înlocuită, parţial,
    cu cea de pui. Putem folosi, de exemplu, un piept de pui şi un sfert de kg de
    ficăţei de pui, dar şi puţină carne de porc şi chiar cârnaţi afumaţi. Etapele
    de preparare sunt aceleaşi. La început călim ceapa în ulei, adăugăm în acelaşi
    vas carnea de porc, tăiată în cubuleţe, apoi carnea de pui. Punem şi puţină
    apă, astfel încât această compoziţie să fiarbă înăbuşit. Spre final, adăugăm şi
    ficăţeii, turnăm un pahar de vin, bulion sau suc de roşii, condimentele, o mai
    lăsăm pe foc circa un sfert de oră, iar la urmă punem puţină sare şi câteva
    frunze de pătrunjel, tocat mărunt.

    Această
    compoziţie este servită fierbinte, cu mămăligă, deasupra căreia este aşezat un
    ou ochi. Deasupra se presară brânză rasă. Este recomandabil ca tochitura să fie
    servită împreună cu murături, varză acră sau castraveciori în oţet şi
    bineînţeles trebuie udată cu un vin roşu, sec sau demisec, la temperatura
    camerei.

  • Tochitură

    Tochitură

    Vă prezentăm astăzi un preparat pe care îl
    putem întâlni în toate regiunile României – tochitura. Ingredientele folosite
    la prepararea tochiturii diferă de la o regiune la alta, astfel încât în meniu
    putem întâlni acest preparat şi cu denumirea de origine: tochitură
    moldovenească, tochitură dobrogeană sau tochitură oltenească. De exemplu, în
    Moldova, nu regăsim bulionul sau sucul de roşii printre ingredientele folosite,
    iar în Transilvania, acolo unde este o adevărată cultură gastronomică în ceea
    ce priveşte preparatele afumate din porc, în compoziţia tochiturii intră şi
    bucăţi de cârnat afumat.

    Pentru
    prepararea tochiturii avem nevoie de jumătate de kg de pulpă de porc sau
    fleică, dar fără prea multă grăsime şi de un kg de organe de porc (ficat,
    splină, inimă). Ne mai trebuie o ceapă de mărime potrivită, o căpăţână de
    usturoi, un pahar cu vin roşu, ulei, sare, piper, boia dulce, cimbru şi
    opţional bulion sau suc de roşii.


    Să
    trecem acum la treabă. Curăţăm ceapa şi o tăiem mărunt, la fel ca şi usturoiul.
    Carnea trebuie spălată şi tăiată în cuburi mici. Turnăm apoi puţin ulei într-o
    cratiţă şi o punem pe foc. După ce s-a încins uleiul, adăugăm ceapa. În
    momentul în care primele bucăţele de ceapă au început să se rumenească, este
    adăugată carnea şi, din când în când, amestecăm compoziţia din vas. Adăugăm
    unul sau două pahare cu apă şi lăsăm să fiarbă înăbuşit, sub un capac. Cu circa
    un sfert de oră înainte de a lua cratiţa de pe foc, adăugăm şi cârnatul afumat,
    tăiat în bucăţi mici. După ce carnea pare a fi gata, adăugăm usturoiul şi
    celelalte condimente. Cu câteva minute înainte de a lua cratiţa de pe foc,
    adăugăm un pahar cu vin şi, eventual, bulion sau suc de roşii.


    Pentru că
    tochitura este o mâncare mai grea, carnea de porc poate fi înlocuită, parţial,
    cu cea de pui. Putem folosi, de exemplu, un piept de pui şi un sfert de kg de
    ficăţei de pui, dar şi puţină carne de porc şi chiar cârnaţi afumaţi. Etapele
    de preparare sunt aceleaşi. La început călim ceapa în ulei, adăugăm în acelaşi
    vas carnea de porc, tăiată în cubuleţe, apoi carnea de pui. Punem şi puţină
    apă, astfel încât această compoziţie să fiarbă înăbuşit. Spre final, adăugăm şi
    ficăţeii, turnăm un pahar de vin, bulion sau suc de roşii, condimentele, o mai
    lăsăm pe foc circa un sfert de oră, iar la urmă punem puţină sare şi câteva
    frunze de pătrunjel, tocat mărunt.

    Această
    compoziţie este servită fierbinte, cu mămăligă, deasupra căreia este aşezat un
    ou ochi. Deasupra se presară brânză rasă. Este recomandabil ca tochitura să fie
    servită împreună cu murături, varză acră sau castraveciori în oţet şi
    bineînţeles trebuie udată cu un vin roşu, sec sau demisec, la temperatura
    camerei.