Tag: bullying

  • What parents don’t know about their children

    What parents don’t know about their children

    Many parents
    still don’t know what their children are doing and how much time they spend
    online. This empirical observation, based on the experience of the majority of
    adults, has recently been clearly confirmed by a sociological study conducted
    by the Save the Children Romania Association. Focusing on the adults’ perception of children’s
    use of the Internet, the study was compared to a similar survey carried out in
    2023, this time focusing on children’s perceptions. The conclusion is as
    follows: unfortunately, children and parents are worlds apart, in terms of the
    perception of both the risk and the time spent online, says sociologist
    Ciprian Grădinaru.


    We can see that
    3 in 10 parents say their kid spends an hour online on average. It’s surprising,
    because only 2 or 3% of children say they spend under an hour online every day.
    We can notice the first difference here, because nearly 3 in 10 children say
    they spend over four hours on the Internet for extracurricular activities. We
    didn’t enquire about their school assignments, because we are still in a
    post-pandemic context, where learning behaviors have most likely remained
    anchored online. The main things parents say their children are doing online are
    play video games and watch video content and all that entails. I will only
    focus on one aspect – social media, where 30% of parents say their children
    have an account. If we look at parents with children over 10 years, the
    percentage then increases to 40%. But if we bring into the discussion the
    opinions of children who participated in the February 2023 survey, we will
    notice that 90% of children said they have an account on a social network.


    The difference
    between what parents believe their children are doing online and what they
    actually do becomes critical in the context of online bullying and other
    incidents. Ciprian Grădinaru gave us
    more details.


    With respect to
    online incidents, I will refer to two elements: 9% of parents say that their
    kid experienced such an incident recently. There are two aspects worth exploring
    here. Some 11 years ago, in 2013, the percentage was virtually identical for another
    sample of interviewed parents: 9%. Since 2013, social media have been gaining
    increased traction. There are even more networks today, many of which pose a
    high degree of risk. The devices children use to log in have also multiplied,
    and the volume of time spent online has gone up. We know that in the last 10
    years the age of children who spend time online has dropped by approximately 4
    years. Still, the number of incidents and the fact that they remain virtually
    unknown have endured. It’s a topic worth researching, because some 40% of interviewed
    children say they experienced such an incident, but only 20% say they talked to
    someone about it. That someone can be a friend, not necessarily a parent.
    Therefore, we estimate that one in four online incidents remain unreported, not
    just unknown to parents.


    In fact, the
    main issue here is the communication gap across generations, which makes
    parents ignore their children’s concerns, and children hide them from adults.
    Still, adults have shown availability to reach out, sociologist Ciprian Grădinaru
    explains.


    10 years ago,
    in 2013, parents had tighter control of their children’s online behavior. A
    larger percentage of parents said they were doing online activities jointly
    with their children, for instance playing video games together. The figures
    went down by at least 10-20% in the last 10 years. On a brighter note, the use
    of parent control programs has gone up. New programs have also been developed.
    Whereas 10 years ago two in ten parents said they had installed such software
    on their children’s devices, today that percentage has doubled. The question
    remains how efficient are they really and what about those who don’t use these
    apps?


    Deficient
    dialogue and mutual understanding often create dramatic situations for children
    who are harassed online, some of them ending up in therapy. Bianca Joiță recounts her personal experience.


    I was in the 8th
    grade. I recall being very nervous due to the final tests, and my parents were
    also stressed out. The first time I heard about the pandemic and the two-week
    break I was very happy at the thought I would stay home and have time to study.
    We very well know, however, that the two weeks became whole months, during
    which time I was with my parents at home, and I could have got closer to them,
    talked to them and known them better. But being so stressed out about school
    and so disorganized, my reaction to this emotional surge was to drift further
    away from them. So, I spent a lot of time online and ended up a victim of bullying.
    I started talking to people my age, who hurt
    my feelings, started making jokes about me and the way I looked. And since I
    had distanced myself from my parents and had sought comfort in using my phone
    and the Internet, it was hard for me to tell them what I was going through. It
    was a battle I had to fight on my own, and a great learning experience. I’m now
    enrolled in a teachers’ high-school, and I know how important it is for
    children to talk to their parents, I value family relations and I know the
    mistakes I made and what I could have done to avoid this terrible affair.


    To conclude,
    apart from tighter control of children’s online activity and limiting screen
    time, another way of steering clear of online threats is for parents and
    children to remain in constant dialogue, Save the Children Romania experts say.
    (VP)





  • Bildungsministerium startet Kampagne gegen Gewalt in Schulen

    Bildungsministerium startet Kampagne gegen Gewalt in Schulen





    Dabei handelt es sich nicht allein um Lehrer, die auf unzeitgemä‎ße und fragwürdige Erziehungsmethoden wie Züchtigung oder verbale Ma‎ßregelung setzen, sondern auch um physische Gewalt unter Schülern beider Geschlechter. Dem will das Bildungsministerium nun mit einer Kampagne entgegentreten, die unter den Stichworten läuft: Ihr seid nicht allein. Zusammen verhindern wir Gewalt in den Schulen“.



    Die Kampagne kommt in einer Zeit, in der immer mehr Zwischenfälle für Aufsehen gesorgt haben. So etwa hat ein Gymnasiast unlängst einen Kommilitonen mit einer Luftdruckwaffe verletzt, in einem anderen Fall hat ein Schüler einen anderen niedergestochen. Das Bildungsministerium führt Statistik darüber und meldete für das vergangene Schuljahr 10.000 Fälle von physischer Gewalt in rumänischen Schulen — um 2.000 mehr als vor zwei Jahren. Die rumänische Niederlassung der Stiftung World Vision, die sich weltweit um das Wohlbefinden der Kinder kümmert, hat in der Zeit April-Mai 2022 eine Studie durchgeführt, aus der hervorgeht, dass ca. 20% der Schulkinder Gewalt in der Schule als allgegenwärtig empfinden.



    Der ehemalige Ressortleiter Sorin Cîmpeanu hatte die Existenz dieses besorgniserregenden Phänomens eingestanden und die Gründung von Arbeitsgruppen zur Bekämpfung des Bullyings in den Schulen in Aussicht gestellt. Die neue Bildungsministerin Ligia Deca geht einen Schritt weiter und will Gewalt jeglicher Art bekämpfen. In einer Verlautbarung des Bildungsministeriums hei‎ßt es: Das Ministerium missbilligt jede Form von körperlicher, verbaler oder psychischer Gewalt und hält es für unerlässlich, dass Schüler, die sich gewalttätig verhalten haben, eine angemessene Beratung erhalten. Gleichzeitig müssen die Familie und die Schule alle Anstrengungen unternehmen, um sicherzustellen, dass sich gewalttätiges Verhalten nicht wiederholt.“ Die Ministerin wird dabei mit den Worten zitiert: »Ihr seid nicht allein« ist unsere Botschaft an die Schüler, die Opfer von verbaler, physischer oder psychischer Gewalt geworden sind und deren Rechte wir unterstützen und schützen müssen.“



    Darüber hinaus will das Ministerium eine Reihe von grundlegenden Informationen verbreiten, die den Umgang mit unterschiedlichen Arten von Gewalt, Cybermobbing, die Nutzung sozialer Netzwerke, die Rechte und Pflichten von Schülern, die Rolle der regionalen Zentren für pädagogische Ressourcen und Unterstützung und der Schulsicherheitspolizei thematisieren. Das Bildungsressort hat hierzu bereits eine Videokampagne zur Sensibilisierung für diese Themen gestartet; im Videoclip hei‎ßt es, dass die Behörden die wiederholten Fälle von Gewalt, die in letzter Zeit an rumänischen Schulen aufgetreten sind, mit der notwendigen Ernsthaftigkeit angehen werden. Bildungsministerin Ligia Deca dazu:



    Die Schule ist ein Ort des Lernens und des Zusammenseins und darf kein Ort für Prügeleien werden. Fordert die Lehrkräfte auf, mit euch über eure Rechte und Pflichten sowie über die Folgen von Gewalt zu sprechen. Bittet sie um Unterstützung, wenn ihr spürt, dass Wut und Angst die Oberhand gewinnen. Weigert euch, an körperlicher oder verbaler Aggression, Erpressung, Mobbing oder sogar Cyberbullying teilzunehmen. Und denkt daran: Ihr seid nicht allein!“




    Das Bildungsministerium kündigt au‎ßerdem an, dass es gemeinsam mit dem Innenministerium Aktivitäten zur Drogenprävention, zur Verhinderung und Bekämpfung antisozialer Handlungen in Schulen und zur Beratung von gefährdeten Schülern sowie zur Schulung von Lehrern organisieren wird.

  • A Campaign against school violence

    A Campaign against school violence

    The
    Ministry of Education will be running a campaign entitled ‘You are not alone.
    Together we stop school violence’ after the latest violent events in the
    Romanian schools, where a high-school student has fired an airsoft gun in
    school and another one has stabbed one of his colleagues.




    These
    are just two of the cases but the Education Ministry last year reported over 10
    thousand cases of violence in Romanian schools, two thousand more than two
    years ago. A World Vision report over April-May this year also shows that one out
    of five children says that violence is present and very present in their schools.
    The former field Minister Sorin Campeanu has acknowledged the phenomenon and
    voiced the need of anti-bullying action groups in any Romanian school.




    You
    are not alone is the message we convey to students who have been victims of
    verbal, physical or psychological violence, we must support them and protect
    their right, the new field minister Ligia Deca has announced. In a communiqué,
    the ministry is condemning any act of physical, verbal, psychological violence
    and considers essential that students who have shown a violent conduct, should
    benefit from specialized counseling.




    In
    the meantime family and school must make efforts so that the violent actions
    may not repeat, the authorities say. Furthermore, the ministry announces, it
    would advertise by means of social networking a series of essential notions
    about certain types of violence, such as cyber-bullying, the use of social
    networks, the students’ rights and obligations the role of the County Centers
    of Resources and Educational Assistance and of School Safety Police.




    The
    institution has already launched a video part of a campaign of raising people’s
    awareness regarding these issues, showing it is not indifferent to the repeated
    cases of violence, which have been seen in Romanian schools of late.




    Education Minister Ligia Deca: Schools are areas of learning and socializing
    not of hits and bruises. Call on teachers to talk to you about the rights and
    obligations that you have and also about the consequences of violent acts. Call
    for support whenever you feel that the fury and fear are getting the best of
    you and refuse to be part of any act of physical or verbal aggression such as
    blackmailing, bullying or even cyberbullying. And don’t forget, you are not
    alone!




    The Education Ministry
    has announced that jointly with the Interior Ministry will be staging a series
    of working sessions to set a timetable of preventing drug use, activities for
    the prevention and combating of anti-social deeds at the level of gymnasium
    education units as well as the counseling of the students in the risk situation
    concurrently with the training of teachers.


    (bill)

  • Campanie împotriva violenței în școli

    Campanie împotriva violenței în școli

    Ministerul
    Educaţiei va derula campania Nu sunteţi singuri. Împreună oprim violenţa din
    şcoli
    în contextul cazurilor repetate de violenţă care au avut loc în ultima
    perioadă în unităţile de învăţământ din România. Un licean a tras cu o armă de
    tip airsoft într-un elev, iar altul și-a înjunghiat un coleg. Sunt doar două
    dintre cazuri. În plus, ministerul raportează, pentru anul școlar trecut, aproape
    10.000 de acte de violență în unitățile de învățământ din România, cu 2.000 mai
    multe față de acum doi ani. Iar un raport World Vision realizat în
    perioada aprilie-mai 2022, arăta că 1 din 5 copii spune că violența este
    prezentă în școala lui mult sau foarte mult. Și fostul ministru de resort,
    Sorin Cîmpeanu, recunoștea fenomenul și anunța necesitatea grupurilor de acţiune
    anti-bullying în orice şcoală din România.

    ”Nu sunteţi singuri este mesajul
    pe care îl transmitem elevilor care au fost victime ale violenţei verbale,
    fizice sau psihologice, cărora trebuie să le fim alături şi să le protejăm
    drepturile – anunță acum, noul ministru, Ligia Deca. Într-un comunicat, ministerul
    dezaprobă orice act de violență fizică, verbală, psihologică și consideră
    esențial ca elevii care au dat dovadă de un comportament violent să beneficieze
    de consiliere adecvată. În același timp, familia și școala trebuie să depună
    toate eforturile, astfel încât manifestările violente să nu se mai repete – spun
    autoritățile. În plus, ministerul anunță că va populariza, prin intermediul
    reţelelor sociale, o serie de noţiuni elementare despre tipurile de violenţă,
    cyberbullying, utilizarea reţelelor de socializare, drepturile şi obligaţiile
    elevilor, rolul Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională şi al
    Poliţiei Siguranţă Şcolară. Instituția a lansat deja, printr-un clip video, o
    campanie de conştientizare a acestor probleme, în cadrul căreia transmite că nu
    este indiferentă
    la cazurile repetate de violenţă care au avut loc în ultima perioadă în şcolile
    din România.

    Ministrul Educației, Ligia Deca: Şcoala este un spaţiu
    al învăţării şi al socializării, nu al loviturilor. Cereţi profesorilor să
    discute cu voi despre drepturile şi obligaţiile pe care le aveţi, dar şi despre
    consecinţele faptelor de violenţă. Cereţi sprijin atunci când simţiţi că furia
    şi frica pun stăpânire pe voi. Refuzaţi să fiţi părtaşi la orice act de
    agresiune fizică sau verbală, şantaj, bullying sau chiar cyberbullying. Şi nu
    uitaţi, nu sunteţi singuri!
    Ministerul Educaţiei mai anunță că împreună
    cu ministerul de Interne va organiza sesiuni de lucru pentru a stabili un
    calendar de activităţi de prevenire a consumului de droguri, activităţi pentru
    prevenirea şi combaterea faptelor antisociale la nivelul unităţilor de
    învăţământ gimnazial, precum și consilierea elevilor aflaţi în situaţii de risc,
    simultan cu instruirea cadrelor didactice.


  • Copiii români iau atitudine contra bullyingului

    Copiii români iau atitudine contra bullyingului

    După foarte mulți ani de dezbateri între reprezentanții autorităților, organizații non-guvernamentale și părinți, legea care urmărește combaterea hărțuirii și agresiunii în școli a fost adoptată în 2019. Iar normele metodologice de aplicare a sa au fost publicate de-abia în mai 2020 în prima parte a pandemiei, fapt care a îngreunat suplimentar lucrurilor. Cu toate acestea, elevii și educatorii n-au stat degeaba și au continuat să găsească modalități de a combate fenomenul de bullying. Una dintre cele mai recente activități de acest fel s-a desfășurat în cadrul Forumului copiilor, un proiect al Organizației Salvați Copii care are deja peste 20 de ani de existență.



    De fapt, proiectul reprezintă un context care le oferă copiilor posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la problemele pe care le identifică în școlile din care provin. În plus, este și un proiect inedit, fiindcă opiniile și recomandările copiilor sunt prezentate apoi autorităților în măsură să îi susțină. În 2022, Forumul Copiilor s-a întrunit în preajma Zilei Internaționale a Copilului și despre modul în care s-a desfășurat ne vorbește acum Mariana Moraru, una dintre coordonatoarele Forumului:



    A avut loc în București, unde am reunit 100 de copii din 14 județe, inclusiv din București, care s-au concentrat asupra problematicii bullying-ului. Deși avem o lege care îi asigură pe copii că vor merge la școală și nu se vor confrunta cu astfel de fenomene sau că vor avea mecanismele necesare pentru a le gestiona, din păcate, realitatea arată că încă există probleme cu tipul acesta de interacțiune atât de nefavorabilă între copii. (…) Cu ocazia Zilei Naționale a Copilului, pe 1 iunie anul acesta, Organizația Salvați Copiii a făcut public un studiu care arată că unul din doi copii este expus unei forme de violență fizică și emoțională, chiar sexuală. E un studiu care nu face decât să arate care este amploarea fenomenului și să arate că se se mențin și chiar cresc numărul de situații de tip agresiune verbal și socială. În 2017 am avut un alt studiu pe tema bullying-ului, în care au fost implicați un număr de aproximativ un milion trei sute de copii. Și, conform acelui studiu, 400. 000 de copiii erau angrenați în forme diferite de bullying și de cyber-bullying, iar 200.000 de copii erau victime ale violenței fizice. Din păcate, bullying-ul în toate formele lui este mai prezent decât niciodată și cu siguranță că și perioada aceasta a pandemiei a avut un impact asupra creșterii numărului de cazuri de bullying.



    Deși cifrele sunt îngrijorătoare, numărul crescut de cazuri raportate se datorează și existenței legii anti-bullying, și faptului din ce în ce mai mulți părinți, elevi și profesori prind curaj să reclame acest fenomen. Mariana Moraru, reprezentanta Organizației Salvați Copii: Într-adevăr și legea are un rol important în creșterea acestor cazuri de bullying care sunt raportate. E un lucru bun că sunt raportate. Însă experiența spune că nu este suficient. Niciodată o lege nu va fi de ajuns pentru a reuși să îmbunătățim realitatea din sistem. E nevoie ca oamenii să aibă și suportul necesar pentru a reuși să implementeze acele măsuri care sunt prevăzute în cadrul legii. Din experiența pe care am avut-o lucrând îndeaproape cu școlile în cadrul acestui an școlar, îmi dau seama că există o mare nevoie de informare atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi și părinți, o informare cu privire la caz, la cauzele pe care fenomenul de bullying le are, la efecte sale și, mai ales, la felul în care putem interveni direct. Există o mare teamă pe care tinerii o au cu privire la intervenția și la reacțiile pe care să le aibă atunci când sunt implicați într-o formă sau alta, într-un caz de bullying.



    Care au fost propunerile făcute de tinerii reuniți în cadrul Forumului Copiilor pentru reducerea acestui fenomen de agresivitate? Mariana Moraru: În primul rând, copiii au considerat că e foarte important să se prioritizeze măsurile care contribuie direct la îmbunătățirea climatului școlar. Și au găsit și idei care să ajute la colaborarea dintre Guvern, ministere și organizații, totul cu scopul transformării comunităților educaționale în comunități educaționale sigure. Categoriile de propuneri identificate de copii au avut la bază nevoia adulților, dar și a tinerilor din școli de a se bucura suport socio-emoțional. Discuțiile noastre practic s-au concentrat în jurul acestei idei, a nevoii de suport emoțional și copii au încercat să identifice felul în care suportul emoțional ar putea fi oferit de diferite autorități ale statului român. Copii au fost ascultați și, cu ajutorul moderatorilor care au însoțit copiii la autorități, s-a subliniat faptul că acesta e un eveniment referitor și la participarea copiilor și la încurajarea lor să își exprime nevoile pe care le au. Există deschidere din partea autorităților, e un pic mai dificil când vine vorba de pus în practică propunerile pe care copiii le au.



    Așadar, copiilor li se oferă posibilitate a-și formula opinii și sunt ascultați de către oamenii din minister și inspectoratele școlare. Dar va mai trece un timp până când își vor vedea propunerile aplicate.


  • România. Dialog direct 12.05.2022

    România. Dialog direct 12.05.2022

    Bullying-ul — un fenomen complex al zilelor noastre. Participă: Larisa Popescu — inițiator și coordonator de programe de educație nonformală cu experientă de peste un deceniu, preşedinta Asociaţiei “Lume bună” care, în perioada martie-octombrie 2022, realizează proiectul “Antibullying cultural în diaspora și rural”, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naşional, profesoarele de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească Mihaela Drăgan din Irlanda (totodată profesoară de limba franceză în sistemul şcolar irlandez), Dana Preda şi Laura Hrițcu din Spania, Mihaela Michailov — dramaturg, co-fondatoare a Centrul de Teatru Educațional Replika, din Bucureşti, autoare a piesei Copii răi”, pe baza căreia se desfăşoară o serie de ateliere în cadrul proiectului “Antibullying cultural în diaspora și rural”:



  • Initiatives des jeunes pour les jeunes

    Initiatives des jeunes pour les jeunes

    Lavinia Bucur est élève en Seconde au Lycée national I.L.Caragiale de
    Ploiesti et ambassadrice des valeurs européennes au sein du projet UNITED mis
    en place par l’Association des Jeunes Initiatives Young Initiative. Fortement
    impliquée dans différentes activités extra-scolaires, Lavinia a décidé de
    s’adresser aux personnes en charge des programmes imaginés au sein du projet
    UNITED pour les rejoindre. Comment cette expérience a-t-elle débuté ? Lavinia
    Bucur raconte au micro de notre collègue Monica Chiorpec.

    Parlons aussi entrepreneuriat. En Roumanie, les jeunes âgés de 16 à 24
    ans et qui sont intéressés par le domaine des affaires, peuvent demander l’aide
    d’Alin Apostu. Passionné par l’entrepreneuriat et souhaitant aider le plus de
    jeunes que possible à mettre sur pieds leur propre affaire à la fin des études,
    Alin coordonne des projets et s’implique activement pour accomplir sa mission. Au
    micro de notre collègue Monica Chiorpec, il nous présente son plus récent projet .

    Autant d’initiatives lancées par les jeunes roumains pour d’autres
    jeunes. Entraide, encouragement, esprit civique : leurs premiers pas dans
    la vie d’adulte sont déjà très intéressant. La suite sera sans doute encore
    plus belle.

  • Avocatul Casei 18.03.2022

    Avocatul Casei 18.03.2022

    Hărţuirea, mobbingul şi bullingul — forme de discriminare (partea a II-a a temei “Fenomenul discriminării din perspectiva juridică”). Participă: av. Alexandra Weisman şi av. Bogdan Vetrici-Şoimu:



  • Cum a influențat pandemia starea psihică și emoțională a copiilor

    Cum a influențat pandemia starea psihică și emoțională a copiilor

    Peste un an de pandemie, restricții de tot felul, școală online, cursuri
    ținute fizic, dar cu risc mare pentru sănătate… toate acestea au afectat, cu
    siguranță, bunăstarea emoțională a celor mai tineri. O relevă și o analiză
    efectuată de Asociația Salvați Copiii care, în această perioadă, a acordat
    consiliere psihologică gratuită elevilor din mai multe orașe. Iată ce s-a
    constatat, după o anchetă realizată în rândul celor care au apelat la aceste
    servicii: un copil din trei s-a
    confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport
    psiho-emoțional, procentul fiind mai mare în rândul adolecenților, ajungâng
    chiar aproape de 50%. De asemenea, 90% dintre copiii care au avut nevoie de
    terapie psihologică în ultimul an au dezvoltat probleme emoționale în legătură
    cu contextul acesta al pandemiei. Din păcate, o cercetare exhaustivă și oficială
    pe această temă nu există, deocamdată.

    Pe de altă parte, există însă date
    despre modul în care școala și-a informat elevii despre pericolul pandemiei și
    a aplicat măsurile de siguranță sanitară în clase, măsuri care influențează,
    evident, bunăstarea emoțională. Tot Asociația Salvați Copiii în colaborare cu
    Consiliul Național al Elevilor a realizat o anchetă pe aceste teme, intitulată
    Te simți în siguranță în școala ta la care au răspuns aproape 22.000 de elevi. Ce s-a aflat cu această
    ocazie, ne spune Silviu Morcan, Președintele Consiliului Național al Elevilor.

    În ceea ce priveşte activităţile de informare, observăm că informarea
    cu privire la prevenirea transmiterii bolilor s-a facut calitativ în
    majoritatea unităţilor de învăţământ. Peste 86% dintre elevi au indicat
    că au înţeles pe deplin informaţiile transmise din partea personalului
    şcolii. Procente
    mult mai mici dintre respondenţi au declarat că ar fi avut nevoie de mai multe
    lămuriri cu privire la limitarea răspândirii virusului SARS-COV-2 sau chiar nu
    au primit nicio informaţie legată de acest subiect. Campaniile de informare cu
    privire la vaccinare care ar fi trebuit să fie organizate în şcoli au ajuns la
    mai puţini elevi. Peste o treime din
    respondenţi, în jur de 36%, au afirmat că în şcoala lor au avut loc astfel de
    campanii.


    În aceste condiții, este școala percepută ca un loc sigur
    din punct de vedere sanitar? Răspunde tot Silviu Morcan: Sentimentul de siguranță pe care școala îl conferă elevilor a fost un
    alt subiect pe care am vrut să-l atingem. Și, în ciuda frecvenței mari cu care
    au fost raportate situațiile de trecere în online din cauza îmbolnăvirii unui
    coleg, putem observa că subzistă în mare parte sentimentul de siguranță în
    școală, media la nivel de eșantion fiind de 3,53 puncte din 5 unde 1 înseamnă
    deloc in siguranță și cinci pe deplin în siguranță. Peste jumătate dintre
    respondenți au indicat niveluri ridicate ale acestui sentiment de siguranță.
    Altfel răspunsurile la întrebarea deschisă de la finalul consultării noastre
    sunt foarte diverse, opiniile fiind sunt împărțite egal între cei care ar vrea
    o trecere totală în online și cei care spun că școala față în față este o
    variantă sigură și preferată. La fel de împărțite sunt și opiniile privitoare
    la măsurile prevenție, cum sunt masca sau distanțarea, pentru că o parte vrea
    aplicarea lor cu mai multă strictețe și o altă parte dorește renunțarea totală
    la aceste măsuri.


    Cu toate acestea, anxietatea
    și modul în care se strecoară ea fiind extreme de insidioase, e greu de spus și
    ce anume declanșează această tulburare și cum se manifestă ea. La fel, este dificil de constatat dacă exclusiv școala sau întregul context
    al pandemiei reprezintă cauza anxietății. În orice caz autoritățile recunosc că,
    în momentul de față, nu există un instrument prin care să colecteze date
    privind starea psiho-emoțională a elevilor. Dar, totuși, există niște indicii pe care profesorii
    le pot observa și încerca să le rezolve cu ajutorul psihologilor școlari,
    consideră Radu Szekely,
    consilier al Ministrului Educației:

    Din discuțiile noastre, am ajuns cu
    ajutorul specialiștilor la o concluzie: anxietatea există la copii și tineri în
    școli, doar că nu este observată suficient. Copiii nu verbalizează această
    anxietate. Și la nivel emoțional ea este semnalizată prin gesturi de teamă, de
    expresie panicată, uneori poate prin lipsă de interes și la nivel cognitiv.
    Alteori, copiii întreabă despre anumite lucruri care, indirect, semnalizează
    faptul că au o altă preocupare pe când noi în sistemul de învățământ de multe
    ori răspundem foarte direct la întrebarea pusă fără să analizăm ce este în
    spate. Dar este rolul cadrului didactic și al părintelui și vreau să
    cred eu că, în curând, și al psihologului școlar care va fi în fiecare școală să
    observe semnele de mai sus, să le
    identifice cauzele și să rezolve aceste situații, mai ales că, atunci când
    anxietatea este mare, unii copii și tineri au chiar și manifestări la nivel
    somatic.


    De asemenea, acasă părinții
    trebuie să-și observe copiii cu atenție și să discute cu ei, deși noi suntem
    o societate care tinde să reprime emoţiile şi copiii nu au prilejul de a-şi
    exprima trăirile, consideră medicul psihiatru Carmen Truțescu:

    Orice schimbare în rutină sau în comportament este un semnal de alarmă.
    Dacă un copil dormea 10-12 ore pe zi, iar acum doarme 18-20 ore sau nu mai
    doarme deloc, dacă își modifică felul în care mănâncă, dacă e extrem de
    irascibil, pentru că anxietatea e greu de exprimat în cuvinte, însă
    irascibilitatea poate fi un indiciu, toate astea înseamnă că se întâmplă ceva.
    Noi nu avem pretenția ca părintele să pună diagnosticul, dar părintele poate să
    observe modificarea în starea lui emoțională. Mai departe că este anxietate, că
    e depresie, că e boala de adaptare, că este bullying este o altă suferință
    stabilește specialistul care vede copilul. Ar fi ideal să se consulte și cu
    profesorul și să avem această perspectivă dublă. Deci mi-ar plăcea foarte tare
    dacă profesorii într-adevăr ar putea să sesizeze și aceste comportamente care
    sunt atipice: faptul că un copil nu iese din bancă, că nu vorbește cu alții, că
    plânge, că nu mănâncă în pauză. Un copil care nu vorbește în public, care nu
    vorbește în fața altor colegi are poate o particularitate de dezvoltare.


    Ocazia ca, în cadrul școlii, profesorii și părinții să
    coopereze în acest sens ar putea fi oferită printr-o recentă inițiativă
    legislativă: creearea unor cabinete psihologice în fiecare unitate de
    învățământ unde să fie efectuate testări frecvente ale copiilor și unde să fie
    găsite și soluții de remediere a tulburărilor pshio-emoționale astfel
    depistate. Momentan, însă, inițiativa acesta se află în dezbatere parlamentară.


  • O elevă de liceu luptă împotriva bullying-ului

    O elevă de liceu luptă împotriva bullying-ului

    Lavinia Bucur este elevă în clasa a
    XI-a la Colegiul Național I. L. Caragiale din Ploiești și Ambasadoare a
    valorilor europene în cadrul proiectului UNITED, desfășurat de către Asociația
    Young Initiative. Obișnuind să se implice în tot soiul de activități
    extrașcolare, Lavinia a luat legătura cu organizatorii programelor propuse prin
    proiectul UNITED și s-a hotărât să li se alăture. Cum a început experiența ei?

    Mi-a plăcut foarte mult
    atmosfera și, după școala de vară la care am participat, mi-am dat seama că pot
    învăța foarte multe lucruri de la organizatori. Activitatea mea în UNITED a
    început în a doua parte a proiectului, unde am facilitat două evenimente de
    natură informativă. Am organizat evenimentul Atenție, schimbări climatice!,
    unde i-am informat pe cei zece participanți despre schimbările climatice și
    despre soluțiile pe care le putem găsi pentru a le combate, iar celălalt
    eveniment a fost despre cyber bullying. Am învățat câte ceva despre bullying,
    dar mai ales despre cyber bullying, având în vedere că am învățat recent în
    mediul online și că era nevoie să discutăm despre acest fenomen.



    Lavinia Bucur este unul dintre
    tinerii ambițioși de astăzi. Nu stă deoparte, ci se implică pentru un viitor
    mai bun. Iar implicarea trebuie să înceapă de foarte devreme, crede Lavinia.

    Când am început clasa a noua,
    mi-am propus să mă implic în toate oportunitățile care îmi ies în cale, mă
    refer la voluntariat. În clasa a noua am făcut voluntariat pentru diplome, dar
    acum îmi dau seama că ele nu prea contează, și că mă ajută mai mult
    cunoștințele pe care le deprind din aceste activități. Încerc să iau din
    fiecare lucru – bun sau rău – câte ceva, o lecție, un gând, un sfat, orice.
    Mesajul meu pentru tinerii din generația mea este să se implice. Pentru că noi
    suntem viitorul. Noi ne construim viitorul. În loc să fiu lașă, să plec din
    România și să las totul așa cum este acum, mai bine construiesc ceva, acum și
    aici, pentru viitorul meu.


    Cât despre viitoarea ei carieră,
    Lavinia Bucur și-ar dori foarte mult să fie un profesor bun. Știe încă de pe
    acum că are această vocație și se gândește că, în cazul în care educația s-ar
    desfășura, cândva, exclusiv în mediul online, s-ar strădui să facă față cu brio
    acestei provocări.

    Este o
    provocare, pentru că toți profesorii mi-au spus asta. A fost o provocare
    enormă, atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Nu știu cum aș putea eu să
    mă confrunt cu o astfel de situație, fiind profesoară, dar cred că m-aș
    descurca. Cred că generațiile care vin din urmă se vor descurca și ele, vor fi
    mult mai flexibile, vor avea de învățat mult mai multe lucruri, având în vedere
    că au trecut printr-o situație asemănătoare și cred că vin din spate mult mai
    puternici decât am fost noi.


    Despre scopul proiectului UNITED al
    Asociației Young Initiative și despre crearea unei microcomunități de promovare
    a valorilor europene puteți afla detalii urmărind site-ul web www.younginitiative.org.




  • Parents et éducateurs contre le harcèlement en ligne

    Parents et éducateurs contre le harcèlement en ligne

    En Roumanie,
    27% des enfants et adolescents affirment passer, chaque jour, plus de six
    heures en ligne ou vérifier en permanence leur portable. Et le temps passé sur
    internet n’est pas toujours marqué par la bonne humeur, loin de là ! Selon une
    recherche sociologique centrée sur les jeunes et menée par l’ONG Sauvez les
    enfants, 61% des personnes interrogées déclarent se sentir mal à l’aise à la
    suite de quelque chose vue sur Internet, et ce chiffre est plus élevé parmi les
    filles et les lycéens. Les principaux types d’informations qui mettent les
    jeunes mal à l’aise sont les contenus violents, ceux incitant à la violence ou
    sexuellement explicites. Et, bien évidement, le contenu violent est souvent
    associé au harcèlement en ligne ou à la cyberintimidation. Le phénomène a
    proliféré, ces dernières années, en Roumanie, où les cas d’agression physique
    dans les écoles ont doublé. Les formes déjà classiques de cyberintimidation,
    des commentaires malicieux concernant l’apparence physique ou le comportement jusqu’au
    vol et à la diffusion de photos ou de vidéos intimes, affectent les jeunes
    Roumains depuis un bon moment.






    Et ils deviennent
    d’autant plus destructeurs à mesure que la technologie avance, comme le
    remarque Răzvan Deaconescu, de la Faculté des sciences informatiques de l’Université
    polytechnique de Bucarest : « Je pense que le harcèlement en ligne
    utilise souvent les mêmes outils : des messages anonymes, des films postés, du
    vol de photos privées. Mais à mesure que la technologie évolue, de nouveaux
    moyens de harcèlement apparaissent. Par exemple, jusqu’à il y a deux ans je ne
    connaissais pas Tik Tok, je ne connaissais même pas son existence, mais
    maintenant il est très présent dans l’espace virtuel et c’est un bon moyen de
    faire le buzz. Un message qui est une blague pour certains, mais pour d’autres
    n’en est pas vraiment, finit par être diffusé massivement. Ainsi, les formes de
    cyberharcèlement sont à peu près les mêmes, mais leur champ d’action est
    diversifié en raison des nouvelles technologies. Une nouvelle façon de
    transférer des images voit le jour, une nouvelle façon de communiquer ou une
    nouvelle appli. Tout cela augmente la portée de la distribution, même si les
    formes de harcèlement restent les mêmes, comme par exemple offenser quelqu’un
    de façon anonyme. Autre chose qui arrive, c’est que les gens sont plus
    connectés, plus présents en ligne, la viralisation est plus accentuée et c’est
    là qu’apparaît en quelque sorte la différence entre le harcèlement physique et
    le cyberharcèlement. Il s’agit d’un impact plus important : le harcèlement physique
    est limité à trois-quatre personnes, tandis que dans l’environnement virtuel,
    le monde entier peut en être témoin. Quand on a un très fort potentiel à faire
    le buzz sur YouTube, Tik Tok ou d’autres réseaux, il n’y a plus rien à
    faire. »








    Si le
    harcèlement réel est facile à remarquer, le harcèlement virtuel est plus
    insidieux et parfois, au moins au début, il peut être pris pour une blague.
    Comment faire la différence entre les blagues en ligne et le harcèlement, nous
    apprend Mihaela Dinu, la coordinatrice du centre de conseil pour parents et
    enfants, au sein de l’association Sauvez les enfants : « La différence
    serait la suivante : dans la cyberintimidation, nous avons une
    intentionnalité et une répétitivité visant une personne. Il est vrai qu’il y a
    là un déséquilibre de pouvoir, comme on le rencontre aussi dans le phénomène du
    harcèlement à l’école. Ce serait çà la grande différence. Une blague ne cause
    pas de souffrance, d’inconfort ou de traumatisme à long terme, mais elle veut
    divertir. La cyberintimidation n’a pas cette composante amusante. Même si
    certains pensent qu’ils font de bonnes blagues ou si, au début, le harcèlement
    peut être interprété comme une plaisanterie. Mais s’il y a de la répétitivité
    et de l’intentionnalité envers quelqu’un, il s’agit clairement d’intimidation.
    À première vue, ça peut sembler facile, quelque chose qui ne nous affecte pas
    et que nous pouvons surmonter. Les adolescents sont très vulnérables, mais ils
    distinguent cependant la blague du cyberharcèlement. C’est-à-dire qu’ils se
    rendent compte lorsqu’ils se sentent humiliés, craintifs ou mal à l’aise, et
    commencent à se poser des questions. Il s’agit souvent d’une étiquette
    attribuée à un enfant ou à un groupe d’enfants qui provoque de l’inconfort, de
    la tristesse, un retrait social, et qui peut aller jusqu’à de graves problèmes
    mentaux. Comme le souligne l’Organisation mondiale de la santé, l’intimidation
    et la violence sont deux des principaux facteurs qui poussent les adolescents
    au suicide. Les choses peuvent donc devenir très graves. »







    Cependant,
    avant d’arriver au suicide, le harcèlement en ligne a d’autres effets. Mihaela
    Dinu : « Nous rencontrons très souvent de l’anxiété, avec ses
    divers états d’anxiété généralisée. On remarque des difficultés cognitives, une
    faible capacité de concentration pour les devoirs, les cours et tout ce qui est
    en lien avec l’école, des troubles du comportement, des troubles alimentaires
    pouvant conduire le plus souvent à la boulimie, des troubles du sommeil, avec
    un sommeil agité, des cauchemars, des difficultés à s’endormir et à se réveiller
    pour aller à l’école et ainsi de suite. »






    Une loi
    relative à la lutte contre le harcèlement, récemment adoptée, oblige les écoles
    et les enseignants à prendre des mesures pour prévenir et combattre le phénomène,
    y compris en ligne. Cependant, il appartient aussi aux parents d’intervenir au
    bon moment, ce qui n’est pas simple.




    Souvent,
    même communiquer avec ses propres enfants devient difficile dans de tels cas.
    Mihaela Dinu nous explique pourquoi : « Une première raison serait leur
    état émotionnel. Ils ont honte, le harcèlement leur cause de la honte, de
    l’anxiété et parfois ils ne savent même pas comment l’expliquer aux adultes. Ce
    n’est pas forcément de la mauvaise volonté de leur part, mais ils ne savent pas
    comment aborder le sujet ou comment trouver le bon moment pour en parler.
    Ensuite, les jeunes pensent qu’ils peuvent résoudre seuls leurs problèmes. Mais
    même lorsqu’ils ne parlent pas de leur état, on peut observer quelques
    changements de comportement : ils se retirent, ils évitent de laisser leur
    chambre ouverte, de parler au téléphone ou passer du temps sur l’ordinateur. Des
    changements de comportement qu’un parent devrait observer, s’il est disponible,
    présent, et qu’il observe son enfant. Les jeunes peuvent être timides ou
    réticents lorsqu’ils doivent se connecter en ligne. Il existe des situations où
    les enfants plus jeunes, les pré-adolescents ou les collégiens, somatisent ces
    sentiments : ils ont des maux de tête, de ventre ou des états fébriles qu’ils
    invoquent et qui n’ont pas de causes organiques, mais émotionnelles. Le parent
    doit comprendre ce qui se cache derrière. Nous devons apprendre à nos enfants à
    surfer sur Internet et leur parler des dangers qui s’y trouvent. Nous ne
    pouvons pas leur interdire d’aller en ligne, mais nous pouvons les surveiller.
    Il y a une différence entre la surveillance et le contrôle. »







    Les experts
    sont unanimes : il n’y a pas de solution miracle pour protéger les enfants
    du harcèlement en ligne. Mais être proche de l’enfant et rester à son écoute
    sont des méthodes précieuses pour tout parent. (Trad. Elena Diaconu)

  • Parteneriate civice pentru combaterea hărțuirii în școală

    Parteneriate civice pentru combaterea hărțuirii în școală

    Pentru
    conștientizarea unor probleme individuale, dar și pentru rezolvarea lor, arta
    s-a dovedit foarte eficientă întotdeauna. Se pare chiar că și la nivel
    comunitar sau social mai larg, ea poate ajuta la măcar la familiarizarea
    grupurilor cu problemele membrilor lor și la creșterea empatiei. Aceste lucruri
    au fost dovedite recent și printr-un proiect derulat într-o comunitate rurală
    din județul Gorj de către asociația Docuart.

    Amănunte ne oferă
    Daniela Apostol, manager cultural și directoare a Docuart: Ne-am gândit cum ar fi
    mai bine să încercăm să rezolvăm o problemă pe care am identificat-o ca fiind
    de natură socială prin instrumente de țin de cultură și educație. Practic de-a
    lungul timpului noi asta am făcut și atunci am zis că încercăm să facem și-acum
    ce știm noi mai bine. Așa a luat naștere Proiectul Congruent, competențe
    necesare grupurilor eterogene de tineri. Este un proiect pe care noi îl
    considerăm necesar pentru reducerea disparităților dintre tinerii romi și
    neromi Europa și vizează și creșterea incluziunii grupurilor vulnerabile. Este
    un proiect pe care noi le derulăm în parteneriat cu școala Antonie Mogoș
    dintr-o comună din județul Gorj. Ne-am bucurat foarte tare că am găsit
    deschidere din partea conducerii școlii de aici. Proiectul își propune crearea
    unui context mai favorabil dezvoltării a 200 de elevi și ne-am gândit că putem
    contribui la această dezvoltare prin crearea unei relații foarte importantă
    între elevi, școală și părinți.


    Proiectul a
    debutat în februarie cu părinții și elevii claselor a patra și a cincea. Iar
    prima activitate a presupus derularea unui program de parenting/educație
    parentală pentru a-i familiariza pe adulți cu nevoile ce țin de dezvoltare
    emoțională, psihică și educațională a copiilor, dar și pentru a-I ajuta să-și
    îmbunătățească relația cu școala și comunitatea. În cadrul întâlnirilor nu s-a
    insistat pe partea teoretică, mai ales că părinții, în general, era foarte
    dornici de comunicare și de discuții despre problemele lor sociale, economice
    și chiar parentale, după cum a constatat psihologul Alexandra Cojocaru:

    Am fost foarte impresionată de spiritual coeziv al părinților de clasa
    a patra. Sunt foarte uniți, reacționează împreună la problemele copiilor și au
    o strategie comună de rezolvare a lor. Învățătoarea copiilor joacă un rol
    foarte important, iar părinții au venit la îndemnul ei, dornici să lucreze cu
    noi și foarte deschiși să comunice cu noi problemele pe care le au la nivel
    individual și familial. Varietatea problemelor e destul de mare: sunt copiii
    care provin din familii defavorizate sau au părinții divorțați, de pildă.


    Pulsul acestei
    comunități rurale deosebite a putut fi simțit și pentru că, în ciuda pandemiei,
    activitățile proiectului nu s-au desfășurat online după cum povestește în
    continuare Daniela Apostol:

    Am preferat întâlnirile față-n față. Acum, pe toată perioada vacanței de
    primăvară ca și pe toată perioada asta de pandemie, am evitat întâlnirile
    on-line pentru că este genul de activitate
    în care întâlnirea directă este foarte importantă. Practic noi mergem în
    satul Ceauru, de două sau trei ori pe
    lună unde am stă câte două-trei zile de fiecare dată și ne întâlnim cu fiecare
    clasă de părinți și cu fiecare clasă de elevi. Avem noi un psiholog, un regizor
    și un mentor, în funcție de fiecare activitate. Fiecare sesiune durează între
    45 și 70 de minute în funcție de subiectul abordat. Încercăm oarecum să cumulăm
    informațiile din psihologie și artă într-un amalgam cât mai bun, prezentat
    într-o formulă cât mai ușor digerabile pentru pentru părinți.


    Pe lângă
    componenta de parenting, proiectul Congruent include și un segment pentru
    combaterea bullyingului sau hărțuirii între copii, fenomen cu care comunitatea
    din satul gorjean Ceauru era familiarizată.

    Daniela Apostol: Copiii știau foarte bine despre acest fenomen. Chiar i-am întrebat dacă
    ne pot povesti despre o știre pe care întâmplător au auzit-o la TV sau dacă au
    asistat la acest tip de scene. Sentimentul meu este că în această școală,
    comunitatea de elevi e mai unită și asta se datorează părinților în primul
    rând. Aș putea spune că, în comparație cu mediul urban, fenomenul este, poate,
    resimțit mai puțin în mediul rural.
    Problema lor cea mare când vorbesc despre acest fenomen este lipsa de
    credibilitate pe care o au în fața adulților când povestesc despre bullying și
    suferă foarte tare din cauza asta. Iar părinților le-am explicat că, în
    bullying, atât agresorul, cât și cel agresat sunt victime, căci agresorul se
    poartă așa fiindcă a fost, în trecut, la rândul lui hărțuit.


    După primele
    întâlniri va urma o evaluarea psihologică pentru detectarea cazurilor care au
    nevoie de terapie individuală. Cât despre conștientizarea și combaterea la
    nivel de grup a bullyingului, inițiatorii proiectului Congruent au optat pentru
    cinema-terapie. Ea presupune vizionarea unor filme sau a unor secvențe din
    filme care îi pot ajuta pe copii, dar și pe părinți, să înțeleagă mai bine ce
    se petrece cu cei agresați, dar și cu agresorii lor.

    Alexandra Cojocaru: Mie, personal, mi se pare foarte importantă legătură dintre artă și
    psihologie. Cinema-terapia oferă instrumentele necesare explorării și
    identificării unor noțiuni care sunt mai greu de identificat și discutat în
    cadrul terapiei clasice, mai ales dacă e de scurtă durată. În cadrul acestui
    proiect noi oferim câteva ședințe copiilor. Nu sunt foarte multe la număr, dar
    completate cu sesiunile de cinema-terapie, sperăm să atingem un rezultat care,
    poate, prin ședințe convenționale ar dura mult să-l realizăm.


    De asemenea, teatrul sau, mai precis, realizarea unor mici scenete în care
    elevii își asumă anumite roluri îi poate ajuta să conștientizeze mai bine
    problemele lor și ale altora. Programul Congruent se va derula până în
    octombrie 2022 și, pe lângă replicarea lor în alte sate, inițiatorii doresc și
    constituirea unui Grup de Acțiune Locală care să preia activitățile conceput de
    Docuart și să le continue după încheierea proiectului.

  • The Youth Project: Internet-Plattform hilft Jugendlichen mit emotionalen Problemen

    The Youth Project: Internet-Plattform hilft Jugendlichen mit emotionalen Problemen

    Leben. Liebe. Phantasie. Zeit. Orientierung. Verantwortung gegenüber der Jugend“ — so lautet eine Spendenkampagne, gefördert durch das Programm YOU. You are a voice“ (Du kannst deine Stimme laut werden lassen“) ist eine Internet-Plattform, die den Jugendlichen im Alter bis zu 18 Jahren entgegenkommt. Sie umfasst Artikel über die emotionale Gesundheit der Jugendlichen, über die Schule in der Welt sowie über das Selbstvertrauen. Die Plattform will die Jugendlichen unterstützen, ihnen in schwierigen Lebensphasen beistehen, indem sie ihnen versichert, dass sie wichtige Mitglieder der Gemeinschaft sind. Sie will sie ermuntern in einer Zeit, in der die soziale Distanzierung eine immer wichtigere Rolle spielt und die Jugendlichen sich immer einsamer fühlen. Mehr Einzelheiten zum Projekt lieferte uns Florentina Baloş, Networking-Leiterin und Projektinitiatorin:



    Das Projekt richtet sich an die Teenager in Rumänien. Im Mittelpunkt steht die Depression bei Jugendlichen, ein Problem, das nur wenig thematisiert wird. Au‎ßerdem wird gro‎ßer Wert auf die Berufsberatung gelegt. Wir haben eine Hotline zur Verfügung gestellt, die es bisher nicht gab. Sie ist seit September offen. Unser Team bring leidenschaftliche Profis zusammen — Psychologen, die den Jugendlichen jederzeit mit Rat und Tat zur Seite stehen. Künstler und Unternehmer sind auch unserer Mannschaft beigetreten. Sie veranstalten Workshops zu Themen wie Management der Emotionen, Zeit-Management und bieten Berufsberatung an. Die Priorisierung der Aufgaben ist sehr wichtig während der Schulzeit — die Jugendlichen sollten das lernen.“




    Wir fragten unsere Gesprächspartnerin, was die Jugendlichen am nötigsten hätten, was diese am meisten vermissen würden. Was hätten die Call-Center-Mitarbeiter diesbezüglich beobachtet. Was sie am dringendsten vermissten, sei die Sozialisierung — hie‎ß es. Deshalb seien so viele Jugendliche offen für jedwede Kommunikation, sei sie auch telefonisch oder online. Florentina Baloş sagte uns, wie das Projekt ablaufen soll:



    Wir arbeiten mit Profis zusammen. Bis Ende November wollen wir einen Plan aufstellen. Dann soll alles auf den Punkt gebracht sein. Derzeit fokussieren wir uns auf Ma‎ßnahmen zur Bekämpfung der Depression. Etwa 1200 Jugendliche meldeten sich schon beim Call Center oder schrieben uns über WhatsApp an. Sie wurden im Nachhinein von unseren Mitarbeitern kontaktiert und hatten die Möglichkeit, über ihre Probleme zu sprechen.“




    Florentina Baloş zählte die Schwierigkeiten auf, mit denen die Jugendlichen konfrontiert werden, die die Hotline in Anspruch nehmen:



    Kommunikationsschwierigkeiten innerhalb der Familie, Alkoholmissbrauch — entweder sie selbst trinken übermä‎ßig oder ihre Eltern tun es –, Drogenkonsum, Bullying. All das führt zu Schwermütigkeit. Sie werden oft stigmatisiert. Beim ersten Blick mögen die Auswirkungen vermutlich unsichtbar bleiben, doch in Wirklichkeit sind sie erschütternd. Manche Jugendliche wissen einfach nicht mehr, wohin, sie fühlen sich verloren. Manche erzählen Lebensgeschichten, die sich unglaublich anhören.“




    Wer die Webseite der Plattform anklickt, wird aufgefordert, 2 Euro für die Zukunft zu spenden. Die Spenden der Nutzer helfen, das Call Center in Betrieb zu halten. Au‎ßerdem können hier spannende Geschichten gelesen werden. Den Jugendlichen wird das Selbstvertrauen gestärkt, sie lernen, sich mit anderen nicht mehr zu vergleichen und sich nicht mehr minderwertig zu fühlen. Es wird ihnen geholfen, ihren Weg zu finden. Die Webseite erzählt ganz vielfältige Geschichten, die einem das Gefühl der Einsamkeit vertreiben. Man versteht, dass es auch andere Jugendliche gibt, die in der gleichen Situation sind. Florentina Baloş ermunterte uns, die Webseite zu besuchen.



    Sie können sowohl die Webseite you.com.ro als auch die Facebook-Seite You.TheYouthProject besuchen. Beim Anklicken der Webseite oder der Facebook-Seite öffnet sich automatisch auch ein WhatsApp-Fenster. Die Jugendlichen können sich über diesen Weg direkt an uns wenden. Und, wie gesagt, es besteht auch eine Hotline, die sie anrufen können. Die Mitarbeiter im Call Center arbeiten nicht rund um die Uhr, wir streben das jedoch für die Zukunft an. Derzeit ist das Call Center von 10 bis 18 Uhr offen, samstags von 9.30 bis 15.00 Uhr.“




    Ebenfalls auf der genannten Webseite können die Besucher Informationen über Schulen in der ganzen Welt sowie über Kriterien für ein Auslandsstudium erfahren. Florentina Baloş ermuntert die Jugendlichen, die Plattform zu besuchen und ein offenes Ohr und Herz für diese Art von Kommunikation zu haben. Denn es lohnt sich!

  • Telcu-Plattform: Sommerschule für Bildung im ländlichen Milieu findet eingeschränkt statt

    Telcu-Plattform: Sommerschule für Bildung im ländlichen Milieu findet eingeschränkt statt

    Beim Zentrum für das Studium der Modernität und des Dorfumfelds gibt es kein Sommerloch. Unter den Stichworten Telciu 2020. Plattform für Bildung und Kultur“ setzt das Zentrum die künstlerischen und bildenden Programme für Kinder und Teenager im Zeitraum Ende Juli — Ende August in der siebenbürgischen Gemeinde Telciu im Landkreis Bistriţa-Năsăud fort. Die Gemeinde besteht aus vier Dörfern und einer Gesamtzahl von 6.200 Einwohnern. 2020 passt sich die Plattform mit einem neuen Format an die aktuellen Umstände an. Einzelheiten bekommen wir von der PR-Beauftragten Raluca Ţurcanașu:



    Leider sahen wir uns gezwungen, auf die Sommerschule zu verzichten, das war ein breit angelegtes Projekt von uns, bei dem jedes Jahr viele Gäste sowohl aus Rumänien als auch aus dem Ausland zusammenkamen. Angesichts der Coronavirus-Pandemie haben wir darauf verzichtet, denn das war weder für unsere Gäste noch für die Gemeinde gut. Wir machen jedoch mit unseren Tagungen weiter, die Zahl der Workshops mussten wir jedoch auf vier reduzieren. Bei jedem Workshop dürfen wir nur zehn Teilnehmer zusammenbringen, denen wir natürlich den nötigen Mund- und Nasenschutz sowie Handschuhe anbieten. Alle Workshops finden im Freien statt. Die Events in Telciu finden mit der strengen Beachtung aller Sicherheitsma‎ßnahmen statt. Die Tagungen werden auch live auf Facebook und YouTube übertragen. Somit können unsere Gäste und Freunde des Zentrums Telciu mit einer klaren und spontanen Kommunikation rechnen. In den vorigen Jahren haben sie sich voller Enthusiasmus daran beteiligt und ihre Erfahrung mit uns geteilt. Unsere Gäste kamen aus allen Ecken Europas und aus Nordamerika.“




    Das Programm beginnt mit einem Theater-Workshop, Ende August halten die Organisatoren auch einen Anti-Bullying-Workshop und bis Ende Juli einen Workshop für kreatives Schreiben bereit. Wer sein Trickrepertoire ausbauen möchte, sollte zwischen dem 27. und dem 31. Juli am Jonglier-Workshop teilnehmen. Jonglage erfreut sich weltweit einer gro‎ßen Beliebtheit und Telciu bildet auch keine Ausnahme. 2019 hat der Workshop einen gro‎ßen Erfolg gefeiert und zahlreiche Gäste zusammengebracht. Ein Workshop für narrative Collage erwartet dieses Jahr seine Gäste zwischen dem 8. und dem 16. August.



    Im Jahr 2020 setzen die Organisatoren den Akzent auf Bullying. Laut dem UN-Kinderhilfswerk und dem UN-Sonderbeauftragten für Gewalt gegen Kinder gibt etwa jeder dritte Jugendliche in 30 Ländern an, online schikaniert worden zu sein, während jeder fünfte berichtet, dass er deshalb die Schule geschwänzt hat. Die Organisatoren bieten Workshops für Kinder und Teenager zwischen 7 und 16 Jahren an, wo sie lernen, wie man Einschüchterung und Belästigung erkennt und wie man sich dagegen wehren kann. Weil dieses Jahr die Events unter Sonderbedingungen stattfinden, spricht unsere Gesprächspartnerin in den folgenden Minuten über die Erwartungen der Organisatoren:



    Bislang haben sich fast 10 Kinder und Teenager für jeden Workshop angemeldet. Der Jonglier-Workshop und der Workshop für narrative Collage finden online statt. Wir hätten nie geglaubt, dass es möglich ist. Online können wir jeden dieser zwei Workshops, die so ein starkes Interesse wecken, zweimal anbieten. Die Teilnehmer, Lehrer, Kinder und Teenager in unserer Gemeinde, können es kaum erwarten.“




    Sich für seine Gemeinde einzusetzen und der Wunsch, mehr Chancengleichheit zu bieten, bilden die Grundlage der Plattform Telciu. Das kleine, aber enthusiastische Team von Telciu wei‎ß bescheid, dass solche Initiativen vor Ort wie ein Privileg angesehen werden. Während in Universitätszentren und Gro‎ßstädten solche Projekte als banal gelten, tragen sie im rumänischen Dorfumfeld eine gro‎ße Bedeutung. Das ist hauptsächlich auf die wirtschaftliche Migration zurückzuführen, die sich auf die Struktur der kleinen Gemeinden negativ auswirkt. 2020 sind zudem Unsicherheit und Angst vor der Zukunft stärker als je zuvor spüren.

  • Măsuri de combatere a bullyingului în România și în statele membre UE

    Măsuri de combatere a bullyingului în România și în statele membre UE

    Bullying-ul
    în şcoli plasează România pe locul 3 la nivel european în privinţa fenomenului,
    arată un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, iar aproape 400.000 de
    elevi sunt ameninţaţi cu bătaia şi 220.000 – bătuţi în mod repetat de colegi,
    potrivit studiului naţional al Salvaţi Copiii.


    În timp ce în state membre UE
    precum Franța și Danemarca se dezvoltă programe de prevenire a fenomenului încă
    din grădinițe, în România o lege ce interzice și pedepsește astfel de fapte a
    intrat în vigoare abia la finele anului trecut.


    Dezbatem subiectul cu Cătălina
    Surcel-director executiv al Asociației Telefonul Copilului și Marius
    Rusu-membru al Organizației Salvați Copiii din România.