Radio România Internațional

Tag: bunuri

  • O nouă lege pentru a face produsele de pe piața UE mai durabile

    O nouă lege pentru a face produsele de pe piața UE mai durabile

    Noul regulament privind proiectarea ecologică a produselor se bazează pe o directivă deja existentă, dar care acoperea numai produsele legate de energie. Noua directivă urmăreşte să îmbunătățească circularitatea, performanța energetică și alte aspecte legate de sustenabilitatea mediului în cazul produselor introduse pe piața europeană.

    Ecodesignul înseamnă integrarea priorităţilor de mediu în toate etapele dezvoltării unui produs. În condiţiile unei cereri atât de mari, ecodesignul a devenit de mulţi ani crucial pentru reducerea consumului de energie și resurse necesare pentru fabricarea oricărui produs.

    Uniunea Europeană este activă de mult timp în acest domeniu. S-ar putea să recunoașteți etichetele energetice de pe mașinile de spălat sau frigidere, de exemplu. Acestea se datorează standardelor impuse de forul comunitar. Durabilitatea mediului înseamnă însă mai mult decât eficiența energetică.

    Astfel, odată cu adoptarea regulamentului, un produs durabil va trebui să prezinte una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:

    – să folosească mai puțină energie;

    – să dureze mai mult;

    – să poată fi reparat cu ușurință;

    – piesele să se poată dezasambla uşor şi să fie folosite în continuare;

    – să conţină mai puține substanțe toxice;

    – să poată fi reciclat cu ușurință;

    – să aibă o amprentă mai mică de carbon și un impact mai mic asupra mediului pe parcursul ciclului său de viață.

    Regulamentul introduce, de asemenea, măsuri de interzicere a distrugerii textilelor și încălțămintei nevândute și deschide o cale de extindere a interdicțiilor similare asupra altor sectoare, dacă va fi necesar.

    De asemenea, companiile vor fi obligate să facă publice anual, pe site-urile lor web, informații precum numărul și greutatea produselor pe care le-au aruncat, precum și motivele acestei măsuri.

    Regulamentul va introduce, de asemenea, criterii obligatorii pentru cheltuirea banilor publici într-un mod cât mai sustenabil, în contextul în care autorităţile publice din Uniunea Europeană alocă în jur de 1,8 mii de miliarde de euro plăţii diverselor lucrări şi achiziţiilor de bunuri şi servicii.

    Prin această nouă lege, Uniunea Europeană încearcă să îşi ducă mai departe lungul istoric de beneficii oferite companiilor, consumatorilor şi mediului înconjurător.

    Să precizăm că, numai în anul 2021, implementarea normelor de ecodesign asupra a 31 de categorii de produse a redus cu 10% consumul energetic anual pentru fabricarea acestora, realizând totodată economii de 120 de miliarde de euro.

     

  • Puterea de cumpărare în UE

    Puterea de cumpărare în UE

    Una dintre priorităţile Uniunii Europene este o economie care lucrează pentru oameni. Ce poate face Uniunea Europeană pentru a arăta că politicile sale sunt în beneficiul cetăţenilor? Un indicator al unei economii este puterea de cumpărare, ce poate fi definită prin cantitatea de bunuri şi servicii care pot fi cumpărate cu o anumită sumă într-un stat. Puterea de cumpărare face diferenţe între statele membre, ba chiar şi între regiunile unui stat.

    foto: RVillalon_Shutterstock

    Dan Horea, jurnalist la Radio România Cluj, a discutat pe această temă cu economistul Theodor Stolojan, fost premier al României şi fost europarlamentar.

  • Românii și comerțul electronic

    Românii și comerțul electronic

    Cea mai mare temere a românilor când vine vorba de cumpărăturile online
    este legată de securitatea plăților. Alături de aceasta, experiențele neplăcute cu produse
    comandate i-au făcut pe mulți să fie reticenți. Datele statistice arată, în
    același timp, că doar     pentru 10% din companiile
    din România, comerțul electronic reprezintă cel puțin 1% din cifra totală de
    afaceri, acest lucru plasând țara pe penultimul loc în Uniunea Europeană la
    comerțul online.

    Cu toate acestea, conform studiului Raport European E-commerce 2023,
    România se află pe locul al treilea în Europa Centrală și de Est în ceea ce
    privește volumul vânzărilor statelor membre ale UE, după Polonia și Cehia, și
    pe locul 12 raportat la nivelul continentului.

    Vânzările online de bunuri şi servicii generează peste 3%
    din Produsul Intern Brut al României, transmite Asociaţia Română a Magazinelor
    Online. ARMO precizează că sectorul de comerţ electronic din România domină
    piaţa din Europa de Est, generând aproape 60% din vânzările în regiune, cu o cifră de afaceri
    estimată la aproape 10 miliarde de euro pentru anul 2023, dintr-un total de
    17,6 miliarde de euro.


    Raportul confirmă
    statutul României de hub regional de e-commerce, ecosistemul dezvoltat la nivel
    național fiind un model de inovație și investiții în economia digitală. (…)
    Vedem că românii vor o gamă cât mai mare de produse din care să aleagă și caută
    avantajele concrete aduse de acest sector, anume economia de timp și de bani.
    Tocmai de aceea, suntem încrezători că sectorul de comerț electronic din
    România va avea o dinamică pozitivă și în anii următori,     a declarat
    Cristian Pelivan, directorul executiv al Asociației Române a Magazinelor
    Online.


    94% dintre
    cumpărătorii români preferă să comande online de la magazinele din România, dar
    21% au comandat şi de la magazine străine. La nivel european, cele mai comandate
    produse sunt cele din categoria hainelor, încălțămintei și accesoriilor
    vestimentare (68% dintre produsele comandate online), urmate de cărți, CD-uri,
    DVD-uri (34%), livrări de la restaurante (30%) și cosmetice sau produse de
    înfrumusețare (27%).

    ARMO mai
    precizează că, în ultimii trei ani, preţurile din mediul online au înregistrat,
    în general, o evoluţie sub rata inflaţiei. Astfel, în prima parte a acestui an,
    s-au observat scăderi semnificative la preţul produselor alimentare, cum ar fi
    laptele, uleiul de floarea-soarelui sau făina.


    Raportul European E-commerce 2023 acoperă
    37 de țări de pe continentul european, dezvăluind perspective bazate pe date
    privind dimensiunea actuală și proiectată a piețelor lor digitale și tendințele
    consumatorilor în utilizarea internetului și cumpărăturilor online. Lansată în
    2010, Asociația Română a Magazinelor Online este membră a E-commerce Europe,
    singura voce a sectorului de comerț electronic european, și reprezintă peste
    150 de mii de companii prin intermediul asociațiilor naționale.



  • Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Potrivit legislaţiei româneşti, care este similară cu
    a celorlalte ţări ale Uniunii Europene, călătorilor în România li se aplică
    proceduri diferite, în funcţie de provenienţa sau destinaţia lor – în state
    necomunitare sau comunitare. La intrarea în România dintr-un stat necomunitar,
    călătorii sunt obligaţi, la cererea autorităţilor vamale, să declare şi să
    prezinte bunurile aflate asupra lor sau în bagajele personale. De asemenea,
    este obligatorie declararea în scris a armelor şi muniţiilor, a drogurilor şi
    substanţelor psihotrope şi a sumelor în numerar care sunt egale sau depăşesc
    echivalentul a 10 mii de euro de persoană. Obiectele având caracter cultural,
    istoric sau artistic pot fi declarate în scris la intrarea în ţară, în vederea
    scoaterii lor ulterioare fără a mai fi nevoie de o aprobare. Bunurile conţinute
    în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară necomunitară sunt
    admise fără plata taxelor vamale cu condiţia ca aceste bunuri, în cantităţi
    rezonabile, să fie exclusiv pentru uzul personal sau pentru cadouri.

    De
    asemenea, pot fi introduse fără plata taxelor vamale produse din tutun – cel
    mult 40 de ţigarete, sau cel mult 100 de trabucuri mici, sau până la 50 de
    trabucuri mari, sau până la 250 de grame de tutun, ori o combinaţie
    proporţională a acestor produse diferite. De asemenea, pot fi introduse fără
    plata taxelor vamale băuturi alcoolice cu tărie mai mare de 22 de grade – cel mult
    un litru, băuturi alcoolice cu tările mai mică de 22 de grade – cel mult 2
    litri şi vinuri – cel mult 4 litri. Călătorilor cu vârsta mai mică de 17 ani nu
    li se acordă nicio scutire în ceea ce priveşte produsele din tutun şi băuturile
    alcoolice.

    La ieşirea din România într-un stat necomunitar, trebuie, de
    asemenea, declarate în scris armele şi muniţiile, drogurile şi substanţele
    psihotrope, sumele în numerar egale sau care depăşesc echivalentul a 10 mii de
    euro şi bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic. Aceste bunuri
    culturale pot fi scoase din România doar însoţite de un certificat de export,
    definitiv sau temporar, emis de către direcţiile teritoriale de cultură. În
    ceea ce priveşte intrarea şi ieşirea din România într-un stat comunitar, trebuie
    menţionat că, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, teritoriul vamal al ţării
    noastre a devenit parte integrantă din teritoriul vamal al Uniunii, iar pentru
    bunurile aparţinând călătorilor care au statut comunitar şi care fac obiectul
    unor schimburi intracomunitare nu se efectuează control vamal şi nu se mai
    întocmesc formalităţi vamale.

    Totuşi, se percep accize la intrarea în ţară
    pentru ţigarete – peste 800 de bucăţi, ţigări cu greutatea maximă de 3 grame -
    peste 400 de bucăţi, ţigări de foi – peste 200 de bucăţi şi tutun – peste 1
    kilogram, dar şi pentru băuturi spiroase – peste 10 litri, produse alcoolice
    intermediare – peste 20 de litri, vinuri şi băuturi fermentate – peste 90 de
    litri şi bere – peste 10 litri. La ieşirea din România într-un stat comunitar
    trebuie declarate în scris bunurile culturale mobile, pentru care se aplică
    acelaşi regim ca şi în cazul plecării într-un stat necomunitar.

  • Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Potrivit legislaţiei româneşti, care este similară cu a celorlalte ţări ale Uniunii Europene, călătorilor în România li se aplică proceduri diferite, în funcţie de provenienţa sau destinaţia lor — în state necomunitare sau comunitare. La intrarea în România dintr-un stat necomunitar, călătorii sunt obligaţi, la cererea autorităţilor vamale, să declare şi să prezinte bunurile aflate asupra lor sau în bagajele personale.



    De asemenea, este obligatorie declararea în scris a armelor şi muniţiilor, a drogurilor şi substanţelor psihotrope şi a sumelor în numerar care sunt egale sau depăşesc echivalentul a 10 mii de euro de persoană. Obiectele având caracter cultural, istoric sau artistic pot fi declarate în scris la intrarea în ţară, în vederea scoaterii lor ulterioare fără a mai fi nevoie de o aprobare. Bunurile conţinute în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară necomunitară sunt admise fără plata taxelor vamale cu condiţia ca aceste bunuri, în cantităţi rezonabile, să fie exclusiv pentru uzul personal sau pentru cadouri.



    De asemenea, pot fi introduse fără plata taxelor vamale produse din tutun — cel mult 400 de ţigarete, sau cel mult 100 de trabucuri mici, sau până la 50 de trabucuri mari, sau până la 250 de grame de tutun, ori o combinaţie proporţională a acestor produse diferite. De asemenea, pot fi introduse fără plata taxelor vamale băuturi alcoolice cu tărie mai mare de 22 de grade — cel mult un litru, sau alte băuturi alcoolice şi vinuri — cel mult 4 litri. Călătorilor cu vârsta mai mică de 17 ani nu li se acordă nicio scutire în ceea ce priveşte produsele din tutun şi băuturile alcoolice.



    La ieşirea din România într-un stat necomunitar, trebuie, de asemenea, declarate în scris armele şi muniţiile, drogurile şi substanţele psihotrope, sumele în numerar egale sau care depăşesc echivalentul a 10 mii de euro şi bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic. Aceste bunuri culturale pot fi scoase din România doar însoţite de un certificat de export, definitiv sau temporar, emis de către direcţiile teritoriale de cultură.



    În ceea ce priveşte intrarea şi ieşirea din România într-un stat comunitar, trebuie menţionat că, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, teritoriul vamal al ţării noastre a devenit parte integrantă din teritoriul vamal al Uniunii, iar pentru bunurile aparţinând călătorilor care au statut comunitar şi care fac obiectul unor schimburi intracomunitare nu se efectuează control vamal şi nu se mai întocmesc formalităţi vamale.



    Totuşi, se percep accize la intrarea în ţară pentru ţigarete — peste 800 de bucăţi, ţigări cu greutatea maximă de 3 grame — peste 400 de bucăţi, ţigări de foi — peste 200 de bucăţi şi tutun — peste 1 kilogram, dar şi pentru băuturi spiroase — peste 10 litri, produse alcoolice intermediare — peste 20 de litri, vinuri şi băuturi fermentate — peste 90 de litri şi bere — peste 10 litri. La ieşirea din România într-un stat comunitar trebuie declarate în scris bunurile culturale mobile, pentru care se aplică acelaşi regim ca şi în cazul plecării într-un stat necomunitar.

  • Declararea bunurilor şi sumelor de peste 50.000 euro

    Declararea bunurilor şi sumelor de peste 50.000 euro

    Cetăţenii comunitari, rezidenţi fiscali în Spania, care deţin bunuri şi au drepturi în afara Regatului, trebuie să depună până mâine, 31 martie, declaraţia fiscală obligatorie (modelul 720). Declaraţia trebuie depusă de toţi cetăţenii ale căror bunuri şi/sau drepturi depăşesc atât în valoare/sold final sau mediu pe an suma de 50.000 de euro. De asemenea, declaraţia fiscală trebuie prezentată anual pentru fiecare grup de bunuri şi drepturi dacă acestea au crescut cu cel puțin 20.000 de euro, informează publicaţia Noi în Spania”.



    Astfel, modelul 720 trebuie prezentat pentru conturi ale cărui titular sunteți sau în care figurați ca reprezentant, persoană autorizată sau beneficiar, ori asupra cărora aveți puteri de dispunere, sau ale cărui titular real sunteți, care se găsesc în străinătate, deschise la organisme care se ocupă de operațiuni bancare sau de credit, la 31 decembrie 2014.



    De asemenea declaraţia trebuie depusă şi dacă deţineţi valori, drepturi, acțiuni și participații, asigurări și rente precum: valori aduse pentru gestionarea sau administrarea oricărui instrument sau afaceri juridice; acțiuni și participații la capitalul social sau la fondul patrimonial al unor instituții de investiție colectivă situate în străinătate; asigurări de viață sau invaliditate ale căror titular sunteți, al căror organism emițător se află în străinătate; rente temporare sau pe viață ale căror beneficiari sunteți drept consecință a înmânării de bani, drepturi cu conținut economic, bunuri mobile sau imobile către organisme situate în străinătate.



    Cetăţenii români care deţin drepturi şi bunuri în afar Spaniei, conform valorilor de mai sus, trebuie să depună declaraţia până marţi, 31 martie. Nedecalrarea acestora duce la amenzi fiscale mari, iar ascunderea patrimoniului nu se supune prescriţiei de 4 ani, valabilă în Spania, mai informeayă publicaţia Noi în Spania”.

  • Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Potrivit legislaţiei româneşti, care este similară cu a celorlalte ţări ale Uniunii Europene, călătorilor în România li se aplică proceduri diferite, în funcţie de provenienţa sau destinaţia lor — în state necomunitare sau comunitare. La intrarea în România dintr-un stat necomunitar, călătorii sunt obligaţi, la cererea autorităţilor vamale, să declare şi să prezinte bunurile aflate asupra lor sau în bagajele personale.



    De asemenea, este obligatorie declararea în scris a armelor şi muniţiilor, a drogurilor şi substanţelor psihotrope şi a sumelor în numerar care sunt egale sau depăşesc echivalentul a 10 mii de euro de persoană. Obiectele având caracter cultural, istoric sau artistic pot fi declarate în scris la intrarea în ţară, în vederea scoaterii lor ulterioare fără a mai fi nevoie de o aprobare. Bunurile conţinute în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară necomunitară sunt admise fără plata taxelor vamale cu condiţia ca aceste bunuri, în cantităţi rezonabile, să fie exclusiv pentru uzul personal sau pentru cadouri.



    De asemenea, pot fi introduse fără plata taxelor vamale produse din tutun — cel mult 400 de ţigarete, sau cel mult 100 de trabucuri mici, sau până la 50 de trabucuri mari, sau până la 250 de grame de tutun, ori o combinaţie proporţională a acestor produse diferite. De asemenea, pot fi introduse fără plata taxelor vamale băuturi alcoolice cu tărie mai mare de 22 de grade — cel mult un litru, sau alte băuturi alcoolice şi vinuri — cel mult 4 litri.



    Călătorilor cu vârsta mai mică de 17 ani nu li se acordă nicio scutire în ceea ce priveşte produsele din tutun şi băuturile alcoolice. La ieşirea din România într-un stat necomunitar, trebuie, de asemenea, declarate în scris armele şi muniţiile, drogurile şi substanţele psihotrope, sumele în numerar egale sau care depăşesc echivalentul a 10 mii de euro şi bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic. Aceste bunuri culturale pot fi scoase din România doar însoţite de un certificat de export, definitiv sau temporar, emis de către direcţiile teritoriale de cultură.



    În ceea ce priveşte intrarea şi ieşirea din România într-un stat comunitar, trebuie menţionat că, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, teritoriul vamal al ţării noastre a devenit parte integrantă din teritoriul vamal al Uniunii, iar pentru bunurile aparţinând călătorilor care au statut comunitar şi care fac obiectul unor schimburi intracomunitare nu se efectuează control vamal şi nu se mai întocmesc formalităţi vamale.



    Totuşi, se percep accize la intrarea în ţară pentru ţigarete — peste 800 de bucăţi, ţigări cu greutatea maximă de 3 grame — peste 400 de bucăţi, ţigări de foi — peste 200 de bucăţi şi tutun — peste 1 kilogram, dar şi pentru băuturi spiroase — peste 10 litri, produse alcoolice intermediare — peste 20 de litri, vinuri şi băuturi fermentate — peste 90 de litri şi bere — peste 10 litri. La ieşirea din România într-un stat comunitar trebuie declarate în scris bunurile culturale mobile, pentru care se aplică acelaşi regim ca şi în cazul plecării într-un stat necomunitar.