Tag: burse de cercetare

  • Jurnal românesc – 09.07.2020

    Jurnal românesc – 09.07.2020

    România a raportat în ultimele zile cifre record de îmbolnăvire cu
    SARS-CoV2, printre cele mai mari înregistrate de la începutul epidemiei. În
    acest context, preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la purtarea măştii de
    protecţie, la distanţarea fizică şi la spălarea mâinilor. Este a doua
    lună deja de când avem starea de alertă şi lucrurile, din păcate, vedem că nu
    au evoluat aşa cum ne-am fi dorit cu toţii, însă în acest context revin la ce
    am mai spus: răspunderea este partajată între autorităţi şi cetăţeni. A fost o
    perioadă foarte dificilă şi ar fi foarte, foarte păcat să dăm cu piciorul la
    rezultatele bune pe care le-am obţinut până acum. Măsurile care trebuie luate
    sunt foarte simple: masca, distanţa şi spălatul pe mâini
    , a declarat
    Iohannis.

    Preşedintele a apreciat că, dacă măsurile sanitare în vigoare sunt
    respectate, există o şansă bună să se depăşească această perioadă cu cât mai
    puţine persoane îmbolnăvite şi cu un număr cât mai mic de decese cauzate de
    noul coronavirus. De asemenea, a atras atenţia că îmbolnăvirea cu COVID-19 este
    foarte periculoasă. Un mesaj similar a venit din partea prim-ministrului
    Ludovic Orban. Acesta a declarat că Guvernul nu doreşte să reinstituie nicio
    restricţie care să afecteze negativ viaţa românilor, dar că, dacă
    va fi nevoie, va lua orice măsură se va impune pentru a proteja
    sătătatea şi vieţile oamenilor. Virusul nu iartă pe nimeni, a
    avertizat premierul.




    Guvernul de la Viena a emis avertizări de călătorie pentru România,
    Bulgaria şi Republica Moldova şi a instituit măsura izolării timp de 14 zile
    pentru persoanele care sosesc din cele trei ţări. Decizia a fost luată ca
    urmare a înrăutăţirii situaţiei epidemiologice din aceste state şi după ce
    peste 3.000 de oameni din provincia Austria Superioară au fost plasaţi în
    carantină pentru a limita răspândirea COVID-19, între aceştia şi 99 de români
    din oraşul Linz. Ministerul român al Afacerilor Externe transmite că, potrivit
    autorităţilor austriece, măsura autoizolării nu se va aplica în cazul
    tranzitului fără oprire al cetăţenilor provenind din România spre destinaţii
    din alte state şi în cazul transportului de mărfuri. Totodată sunt exceptaţi
    cei ce prezintă un certificat (în limba engleză sau germană) de test negativ
    pentru infecţia cu SARS-CoV2, efectuat în ultimele patru zile, anterior
    intrării în Austria. MAE arată că a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri
    atât la nivel de ministru pe lângă omologul austriac, Alexander Schallenberg,
    cât şi prin intermediul Ambasadei României la Viena şi Ambasadei Austriei la
    Bucureşti, pentru a solicita decalarea datei de intrare în vigoare a acestei
    măsuri şi pentru a clarifica modul de implementare a acesteia.

    Bucureştiul a
    subliniat că această măsură trebuie să afecteze cât mai puţin contactele
    directe dintre cele două state, mediul de afaceri şi turismul, ţinând cont şi
    de proximitatea geografică, dinamica relaţiilor bilaterale, inclusiv în
    domeniul economic, precum şi de faptul că Austria reprezintă un stat important
    de tranzit pentru cetăţenii şi transportatorii români. Partea română a
    evidenţiat, de asemenea, că Austria este în prezent pe lista statelor exceptate
    de la măsura de carantină, şi, totodată, una dintre destinaţiile pentru care a
    fost permisă reluarea zborurilor. Partea austriacă a precizat că va exista
    posibilitatea ca românii care nu au un certificat de test negativ să fie
    testaţi la intrarea în Austria, iar în cazul unui rezultat negativ nu va mai fi
    necesară autoizolarea, însă a avertizat că în cazul în care nu este respectată
    măsura autoizolării, amenda poate ajunge până la 1.450 de euro. Viena a
    subliniat, totodată, că restricţiile au caracter temporar şi urmează să fie
    revizuite în funcţie de evoluţiile epidemiologice.




    Institutul Cultural Român şi Woodrow Wilson International Center for
    Scholars din Washington D.C. oferă trei burse pentru cercetătorii români din
    mediul universitar cu predilecție din domeniile istorie, drept, ştiinţe politice
    şi administrative, relaţii internaţionale, jurnalism şi ştiinţe economice.
    Candidaţii trebuie să fie implicaţi deja în proiecte de cercetare legate de
    priorităţile actuale ale României sau de trecutul recent al acesteia și să
    deţină un doctorat în domeniul lor de activitate sau să fie în etapa de
    redactare a tezei de doctorat. Termenul limită pentru înscriere este 15 iulie.

    ICR transmite că în cadrul procesului de selecţie, vor avea prioritate
    candidaţii care au publicat cărţi în domeniul lor de specialitate sau articole
    în reviste ştiinţifice recunoscute. Candidaţii eligibili pentru acest tip de
    burse trebuie să fie cetăţeni români, care au dreptul să deţină o viză de tip
    J-1. De asemenea, trebuie să facă dovada utilizării fluente a limbii engleze,
    atestată printr-un certificat lingvistic recunoscut internațional. Selecţia
    dosarelor este făcută de o comisie independentă alcătuită din profesori
    universitari. Durata burselor este de 3 luni, iar sumele acordate se ridică la
    14.000 de dolari pentru fiecare bursier. Informaţii despre procedura de
    înscriere şi documentele necesare se găsesc pe site-ul icr.ro. Bursele de
    cercetare Woodrow Wilson sunt oferite anual începând din 2008.

  • Burse pentru cercetătorii străini

    Burse pentru cercetătorii străini

    Institutul Cultural Român acordă, în această
    toamnă, burse pentru cercetătorii străini.
    Aceştia vor fi sprijiniţi financiar pentru un stagiu de două luni, într-o
    instituţie de profil din România, în vederea elaborării uneri lucrări ce
    dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti. Programul
    este dedicat perfecţionării academice şi vizează atât doctoranzi care lucrează
    pe o temă românească, pentru pregătirea lucrărilor de doctorat, cât şi
    cercetători consacraţi. Selecţia este făcută de o comisie independentă de
    specialişti, în baza unui dosar de candidatură, care trebuie să conţină, printre
    altele, recomandarea din partea coordonatorului lucrării de doctorat.

    Bursele de cercetare şi
    documentare şi alte forme de sprijin material (rezidenţe) vor fi acordate
    pentru următoarele 10 domenii: Arte vizuale, curatoriat şi critică de
    artă, muzeologie/muzeografie ;
    Muzică şi muzicologie; Jurnalism; Traduceri;
    Arhitectură, urbanism şi design;
    Literatură şi critică literară; Patrimoniu cultural; Management cultural;
    Ştiinţe economice; Stiinţe umane şi sociale.

    Dosarul de solicitare a bursei
    trebuie să conţină următoarele
    documente: formular de înscriere, CV, copia după actul de identitate sau
    paşaport, un proiect de cercetare, două scrisori de recomandare de la
    coordonatorul lucrării şi de la un alt profesor, de preferinţă un specialist pe
    tema propusă, copii printate după studiile publicate în ultimii doi ani într-o
    revistă de specialitate recunoscută în domeniul de cercetare ales de către
    candicat. Mai sunt necesare un plan de lucru în perioada pentru care se
    solicită bursa, iar în cazul doctoranzilor, copii după documente oficiale care
    atestă participarea într-un program doctoral acreditat.

    Toate aceste documente
    vor fi redactate în limba engleză, dar poate fi utilizată şi limba română în
    redactarea proiectului de cercetare dacă se cunoaşte foarte bine această limbă.
    Data limită pentru depunerea dosarelor este 15 noiembrie, iar sumele acordate
    sunt de 2000 de euro / bursă.

  • Jurnal românesc – 27.04.2016

    Jurnal românesc – 27.04.2016

    Senatul de la
    Bucuresti a adoptat legea pentru ratificarea documentului prin care România
    acordă Republicii Moldova un împrumut rambursabil de 150 de milioane de euro.
    Actul normativ prevede că imprumutul este menit sa finanţeze deficitul bugetar.
    In noiembrie anul trecut, legea a fost trimisă pentru reexaminare de şeful
    statului, Klaus Iohannis, pe fondul tensiunilor politice de la Chişinău şi al
    incertitudinilor legate de aplicarea calendarului de reforme. Împrumutul ar
    urma să se acorde în maximum trei tranşe.


    Diaspora
    ştiinţifică reprezintă nu numai unul dintre cele mai importante motoare de
    dezvoltare pentru România, dar are şi capacitatea de a oferi o nouă direcţie
    ţării – a declarat ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de
    pretutindeni, Dan Stoenescu. La conferinţa ‘Diaspora ştiinţifică’, de la Timişoara, oficialul a subliniat că este
    nevoie de cooperare continuă şi foarte strânsă între cercetătorii din domeniul
    ştiinţific din România şi cei din diaspora, dar şi între aceştia şi
    instituţiile guvernamentale din ţară. Demnitarul a afirmat că trebuie să existe
    un parteneriat strategic între România şi diaspora, care să contribuie la
    îndeplinirea obiectivului creării de mai multă prosperitate pentru toţi românii,
    fie că trăiesc în ţară sau peste hotare.
    Stoenescu a anunţat că Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii
    de Pretutindeni şi Ministerul Educaţiei vor lansa un program de burse de
    cercetare cu tematica ‘Migraţia Contemporană a Românilor’. Beneficiarii acestor
    burse vor fi cercetători români din ţară sau din străinătate cu interes academic în domeniul
    migraţiei.


    Departamentul
    pentru Situaţii de Urgenţă a lansat aplicaţia DSU pentru telefoanele mobile,
    care are rolul de a pregăti populaţia să facă faţă situaţiilor de urgenţă. Aplicaţia
    poate fi descărcată gratuit din App Store şi Google Play. DSU are patru
    componente: informare, alertare, raportare şi învăţare. În secţiunea de ‘informare’
    utilizatorii aplicaţiei vor găsi cele mai noi ştiri din domeniul situaţiilor de
    urgenţă, direct la sursă. Prin secţiunea ‘alertare’ aplicaţia va grupa într-un
    singur loc toate informaţiile despre situaţiile de urgenţă care apar pe
    teritoriul României. Astfel, alertele meteo, cele de inundaţii, drumuri blocate
    se vor regăsi în această secţiune. De asemenea, utilizatorii aplicaţiei DSU vor
    primi push notifications de fiecare dată când apare o alertă în zona lor de
    interes. Prin secţiunea ‘raportare’ populaţia are ocazia să vină în sprijinul
    personalului din serviciile de urgenţă, iar prin cea de ‘învăţare’ utilizatorii
    au acces la zeci de articole despre comportamentul în caz de cutremur,
    inundaţii, incendii, acordarea primului ajutor şi măsuri salvatoare rapide. Ca noutate, lecţiile vin şi cu teste, unde pot
    fi verificate cunoştinţele acumulate prin parcurgerea articolelor. Potrivit
    secretarului de stat Raed Arafat, aplicaţia este finanţată de Fundaţia SMURD
    din fonduri extrabugetare în valoare de 17.000 euro în care este inclusă şi
    mentenanţa. Aplicaţia va fi upgradată continuu.


    Ministerul
    Afacerilor Externe pune la dispoziţia românilor un ghid de călătorie pentru
    vacanţa de 1 Mai, respectiv de sărbătorile pascale, în care prezintă, atât
    taxele şi regulile din Grecia şi Bulgaria, cât şi contactele autorităţilor
    române din statele respective. Ghidul conţine şi un set de informaţii de
    interes pentru cele mai frecventate destinaţii turistice în această perioadă.
    Ghidul de călătorie în Grecia şi Bulgaria poate fi accesat pe siteul www.mae.ro.