Tag: burse de studiu

  • DRP deschide programul de selecţie  „Susținerea educației în limba română în Ucraina”

    DRP deschide programul de selecţie „Susținerea educației în limba română în Ucraina”

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) anunță deschiderea procesului de selecție a partenerilor prin intermediul cărora se vor acorda:

    • burse de studiu elevilor etnicilor români cu domiciliul în Ucraina;

    • sprijin financiar pentru cadrele didactice care predau limba română sau în limba română în Ucraina;

    • burse de studiu studenților care urmează cursurile catedrelor/lectoratelor de limba română din Ucraina.

    Mă simt foarte apropiat de comunitatea istorică a românilor din Ucraina, oameni greu încercați în ultimul timp, care au nevoie de tot sprijinul nostru, al celor din țară.


    În această serie de eforturi se înscrie și programul DRP de acordare de burse de studiu și ajutor financiar pentru elevii, studenții și cadrele didactice care folosesc limba română ca limbă de studiu și predare.


    Știu că acești frați români au nevoie în acest moment de susținere și voi face tot ce îmi stă în putință să îi ajut să mențină o comunitate unită și să își păstreze identitatea românească, a declarat secretarul de stat, Gheorghe Cârciu.

    Conform DRP, Programul Susținerea educației în limba română în Ucraina include în acest an trei componente:

    (1) acordare de burse elevilor etnici români înscriși în clasele I-VIII în școlile din Ucraina cu predare în limba română ca limbă maternă sau cu predarea unor materii în limba română, în anul școlar 2022-2023, cuantumul bursei fiind de 2.000 de lei/elev;

    (2) acordarea de sprijin financiar către cadrele didactice care predau limba română sau în limba română la toate nivelurile de învățământ public, în anul școlar 2023-2024, cuantumul sprijinului fiind de 2.000 de lei/cadru didactic;

    (3) acordare de burse studenților care urmează cursurile catedrelor/lectoratelor de limba română de la centrele universitare/institutele pedagogice din Cernăuți, Ismail și Ujgorod în anul școlar 2022-2023, cuantumul bursei fiind de 2.000 de lei/student.

    Sursa citată precizează că, sunt eligibile pentru a participa la procesul de selecție toate asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale care aparțin etnicilor români din Ucraina și au ca obiect de activitate păstrarea, promovarea identității lingvistice și culturale, cu sediul (principal sau secundar) în regiuni din Ucraina în care trăiesc comunități de români.

    Asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale trebuie să fie înregistrate atât din punct de vedere legal, cât și fiscal în Ucraina și să demonstreze că au capacitatea de a desfășura în bune condiții procesul de selecție a beneficiarilor.

    Asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale pot aplica pentru o componentă, două sau toate cele trei componente ale Programului.

    Termenul pentru transmiterea documentelor este 13 octombrie 2023, anunţă DRP.

    Mai multe detalii privind documentele necesare și procedura de selecție sunt disponibile aici:

    https://dprp.gov.ro/web/actualitate/anunt-privind-deschiderea-procesului-de-selectie-a-partenerilor-prin-intermediul-carora-se-vor-acorda-burse-de-studiu-elevilor-etnicilor-romani-cu-domiciliul-in-ucraina-sprijin-financiar-pentru-cadr/

  • Jurnal Românesc – 06.06.2022

    Jurnal Românesc – 06.06.2022

    Legea care prevede că tinerii români din afara graniţelor care studiază în facultăţile de stat din ţară pot primi burse în aceleaşi condiţii precum cele acordate studenţilor cu cetăţenia română şi domiciliul în România a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit actului legislativ, cei peste 4.800 de români de pretutindeni, care sunt înscrişi în învăţământul universitar din România, vor primi burse majorate de la aproximativ 320 lei pe lună la minimum 700 de lei pe lună. Cei mai mulţi beneficiari ai acestor burse sunt din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi alte ţări din Peninsula Balcanică. Bursele pentru românii de pretutindeni se acordă pe toată durata anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanţei de vară, iar beneficiarii acestora pot primi şi burse pentru performanţe academice, în aceleaşi condiţii cu studenţii cetăţeni români. Prevederile noii legi urmează să intre în vigoare începând cu anul universitar 2023 – 2024.



    Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, şi-a anunţat intenţia de a o nominaliza pe Kathleen Ann Kavalec pentru funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în România, a transmis Casa Albă. Membru de carieră al Înaltului Serviciu de Afaceri Externe cu rang de ministru-consilier, Kathleen Ann Kavalec ocupă, din 2019, funcţia de şef de misiune la Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa în Bosnia şi Herţegovina. Anterior, a fost subsecretar adjunct în cadrul Biroului pentru afaceri europene şi eurasiatice al Departamentului de Stat şi director al Biroului pentru afaceri ruseşti şi şef adjunct al Misiunii Statelor Unite ale Americii la UNESCO, în Paris. Potrivit Washingtonului, Kavalec a supervizat importante programe de asistenţă externă ale SUA în calitate de coordonator adjunct pentru asistenţă în cadrul Biroului european şi de director pentru prevenirea conflictelor în cadrul Biroului coordonatorului pentru reconstrucţie şi stabilizare. Aceasta a mai fost ofiţer pentru afaceri culturale la ambasada SUA din Bucureşti, consilier politic la ambasada SUA din Kiev şi ofiţer politic la ambasada SUA din Moscova. Originară din California, Kavalec a obţinut o diplomă în ştiinţe politice la Universitatea California din Berkeley şi un masterat în servicii externe la Universitatea Georgetown din Washington. Vorbeşte română, spaniolă, portugheză, franceză şi rusă. Cel mai recent ambasador al SUA la Bucureşti a fost Adrian Zuckerman, care a condus reprezentanţa diplomatică din decembrie 2019. În prezent, Ambasada este condusă de însărcinatul cu afaceri ad-interim David Muniz.



    Peste 12.000 de copii din România aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, la finele anului trecut, potrivit Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Numărul excact al acestora a fost de 12.286, cu 53 mai mic decât cel înregistrat la sfârşitul trimestrului III din 2021. În schimb, numărul total al copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a crescut în perioada septembrie-decembrie 2021 cu 2.783, la 76.170. Dintre cei peste 12.000 de minori cu ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare, 11.476 se aflau în îngrijirea rudelor, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, centre de plasament sau alte familii ori persoane. ANPDCA mai arată că 8.738 de copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceştia, 7.650 au rămas acasă în îngrijirea rudelor, fără măsuri de protecţie. Doar 2.848 de copii din totalul celor rămaşi acasă se aflau în sistemul de protecţie specială. 515 dintre aceştia erau în grija unui asistent maternal, 543 în centre de plasament, 1.642 la rude până la gradul 4, iar 148 de minori în grija altor familii sau persoane.



    Un grup de elevi și profesori de la Liceul “Alexandru cel Bun” din Cernăuți s-au aflat într-o vizită de două zile la Focșani, transmite Agenţia BucPress. Ei au fost primiţi de edilul municipiului, Cristi Valentin Misăilă, care le-a vorbit despre istoria oraşului și despre mausoleele ridicate în Vrancea, în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial. La rândul său, directorul liceului cernăuţean, profesorul Ion Ignat, a lansat invitația ca cele două orașe să se înfrățească pentru o consolidare a relațiilor dintre cele două comunităţi. De asemenea, directorul Liceului de Arte “Gheorghe Tattarescu” din Focşani, Ioana Constantinescu, a anunţat că elevi ai Liceului “Alexandru cel Bun” din Cernăuți vor participa la Școala de Vară internațională “Identitate, spiritualitate și cultură românească”, ce va avea loc la finele lunii iunie.



    Legea care prevede că tinerii români din afara graniţelor care studiază în facultăţile de stat din ţară pot primi burse în aceleaşi condiţii precum cele acordate studenţilor cu cetăţenia română şi domiciliul în România a fost promulgată.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    44.733 de cetăţeni non-UE au aplicat pentru obținerea unei burse de studii din partea statului român, în cadrul Programului anual desfășurat de Ministerul Afacerilor Externe în colaborare cu Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.






  • Program de burse pentru cetăţenii străini

    Program de burse pentru cetăţenii străini

    Pentru anul universitar 2018 -2019, cetăţenii străini beneficiază,
    prin Programul de burse oferite de statul român, prin Ministerul
    Afacerilor Externe, de 85 de burse pentru studii universitare şi
    postuniversitare în România. Atribuirea burselor se realizează prin concurs de
    dosare. De aceste burse pot beneficia cetăţeni străni care provin din
    toate statele lumii, cu excepţia statelor membre UE. Cetăţenii străini de
    origine română şi cei aparţinând comunităţilor istorice româneşti din
    proximitate beneficiază de alte programe de burse, nefiind eligibili în cadrul
    acestui program.

    De asemenea, solicitantul bursei nu trebuie să dețină
    cetățenia română, să nu fie membru al corpului diplomatic acreditat la București
    sau membru de familie al corpului diplomatic acreditat în România. Viitorii
    bursieri trebuie să prezinte acte de studii emise de instituții de învățământ
    acreditate/recunoscute, să aibă rezultate bune la învățătură, respectiv o
    medie a anilor de studiu de minimum 7 (șapte) corespunzătoare sistemului de
    notare din România sau calificativul Bine, după caz.

    Vârsta acestora să nu
    fie mai mare de 35 de ani pentru studii de licență și master,
    respectiv 45 de ani – pentru studii de doctorat sau pentru studii postuniversitare.
    Bursele se acordă pentru 3 cicluri de studiu: licenţă,
    pentru absolvenţii de studii liceale sau ai unor studii preuniversitare la
    finalul cărora au obținut o diplomă de bacalaureat sau echivalentă, precum şi
    candidaţilor care solicită continuarea studiilor universitare de licență în
    România.

    Programul complet se derulează pe o perioadă de 3 – 6 ani, în funcţie
    de specializarea urmată şi se încheie cu susţinerea unui examen de
    licenţă. Al doilea ciclu de studiu este masteratul care se adresează absolvenţilor de studii universitare
    de licență, se derulează pe o perioadă de 1 – 1,5 sau 2 ani şi se încheie cu
    susţinerea examenului de disertaţie. In final, programele de studii
    universitare de doctorat se adresează
    absolvenţilor studiilor universitare de masterat sau echivalente, se derulează
    pe o perioadă de 3 – 4 ani, în funcţie de profilul facultăţii alese şi se
    încheie cu susţinerea unei teze de doctorat.



    Domeniile de studiu pentru care se oferă bursele
    sunt următoarele: arhitectură, arte vizuale, cultură şi civilizaţie
    românească, jurnalism, ştiinţe politice şi administrative, ştiinţele educaţiei,
    științe socio-umane, studii tehnice, petrol şi gaze, ştiinţe agricole, medicină
    veterinară.

    De menţionat
    că nu se acordă burse de studiu pentru domeniul medicină, respectiv
    farmacie. Limba de studiu va fi româna, iar pentru candidaţii care nu cunosc limba română, se acordă un an
    pregătitor pentru studiul limbii române, anterior studiilor propriu-zise.
    Dosarele de candidatură se transmit doar prin intermediul misiunilor
    diplomatice. Data limită de depunere a dosarelor este comunicată de
    fiecare misiune diplomatică, dar nu mai târziu de 15 martie 2019.

  • Proiectul de lege privind bursele de studiu pentru elevii etnici români din Ucraina, aprobat

    Proiectul de lege privind bursele de studiu pentru elevii etnici români din Ucraina, aprobat

    Pachetul educațional inițiat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP), dedicat sprijinirii studiului în limba română pentru etnicii români din Ucraina a fost aprobat astăzi, 9 mai 2018, de către Plenul Camerei Deputaților cu 252 de voturi pentru, obținându-se unanimitate în cvorumul prezent în sală.

    Noutatea majoră a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.85/2017 pentru modificarea articolului 5 din Legea nr. 299/ 2007 privind sprijinul românilor de pretutindeni, precum și pentru aprobarea unor burse de studiu etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina, constă în faptul că toți elevii etnici români de clasa a-I-a, care studiază limba română sau cu studiul unor materii în limba română, ca limbă maternă, vor primi burse din partea Guvernului României prin intermediul MRP. Cuantumul lunar al burselor este de 200 de lei.

    Faptul că acest vot vine într-o zi specială, ziua de 9 mai – Ziua Europei, arată dorința de implicare a Guvernului României în sprijinirea românilor noștri din Ucraina.

    Vreau să mulțumesc tuturor colegilor pentru acest vot în unanimitate, acesta arată că fiecare dintre noi își dorește binele și bunăstarea românilor din statul vecin și mai mult, arată faptul că dincolo de orice discuții avem un scop comun, acela de a ne ajuta aproapele. Sperăm ca acest început să fie doar un prim pas către inițiative și demersuri dedicate etnicilor noștri din Ucraina, a declarat ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero.

    Totodată, Ministerul Educației Naționale cu sprijinul MRP va acorda stagii de specializare în România pentru 300 de cadre didactice din școlile românești din Ucraina, în scopul dezvoltării și perfecționării competențelor de predare a limbii române sau în limba română. Stagiile de specializare sunt organizate de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea Dunărea de Jos din Galați.

  • Jurnal românesc – 08.02.2018

    Jurnal românesc – 08.02.2018

    Studiile realizate la nivelul școlarilor din România plasează ţara la coada clasamentului în ceea ce privește analfabetismul funcțional sau acumulările științifice și matematice. La testele PISA din anul 2015, numai Moldova s-a aflat în urma României dintre țările Europei Centrale și de Sud Est. Testele PISA se desfășoară o data la trei ani și vizează elevi de 15-16 ani.



    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, miercuri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2 % pe an. BNR a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Guvernatorul Mugur Isărescu estimează că, în urma deciziei, creditele în lei se vor scumpi, marginal. Guvernatorul BNR a mai spus că inflaţia este determinată în mare măsură de unele preţuri administrate şi de preţul ţiţeiului.



    România a alocat, în 2016, un buget de 240 de milioane de euro ca asistenţa pentru dezvoltare, Republica Moldova fiind principala beneficiară a acestor fonduri, arată Raportul naţional privind asistenţa oficială pentru dezvoltare acordată de România în anul 2016, făcut public de Ministerul de Externe de la București. Sectoarele care au beneficiat cel mai mult de finanţare au fost: democraţie şi buna guvernare, educaţie şi asistenţă umanitară. România a oferit asistenţă şi altor state precum: Serbia, Ucraina, Georgia, Siria, Turcia (pentru refugiaţi sirieni), Irak, dar şi unor state din Africa şi Asia Centrală. În total, 80 de state au beneficiat de asistenţă din partea României, în special sub forma burselor de studiu, menţionează raportul. Conform MAE, 2016 a fost un an important în consolidarea profilului internaţional al României de donator emergent, materializat prin adoptarea unui nou cadru legislativ privind asistenţa pentru dezvoltare şi ajutor umanitar şi prin crearea unei Agenţii dedicate Cooperării Internaţionale pentru Dezvoltare.



    Vizita premierului Viorica Dăncilă la Chișinău reprezintă capul de afiș în agenda politică a României în relația cu Republica Moldova în acest an, a afirmat ministrul de Externe de la București, Teodor Meleșcanu. El a precizat că vizita va avea loc luna aceasta. Potrivit lui Teodor Melescanu, va fi o ocazie de a marca relațiile foarte bune dintre România și Republica Moldova. După toate probabilitățile, se va semna un contract de către compania română Transgaz, pentru construirea unui gazuduct și distribuirea de gaze în partea vestică a Republicii Moldova, de la Iași – Ungheni, până la Chișinău. De asemenea, se va inaugura oficial un obiectiv cultural deosebit, Sala cu Orgă, care a fost în totalitate refăcut cu fonduri nerambursabile din partea României. Se va vizita și una dintre numeroasele grădinițe care a fost, de asemenea, reabilitată cu sprijinul Guvernului Român și se va semna un protocol de colaborare culturală între România și Repubica Moldova. Teodor Melescanu a mai spus ca un alt proiect de pe agenda politică din acest an vizează ședința comună de guvern România-Republica Moldova, o discuție care va fi concentrată pe teme de colaborare, în special în domeniul economic, dar și în domeniul educației.