Radio România Internațional

Tag: busuioc

  • Preparate pentru masa de Florii

    Preparate pentru masa de Florii

    La sfârșitul acestei săptămâni, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile, zi în care este dezlegare la pește. De aceea, vă propunem un meniu pentru masa de Florii, realizat exclusiv din peşte.

     

    La aperitive poate fi făcut un platou de gustări reci, cu pastă de pește, chifteluțe de pește, file de peşte afumat, rondele de ştiucă afumată și salată de icre. Pot fi pregătite tartine cu unt și cu macrou marinat. Avem nevoie de două … trei trunchiuri de macrou congelat pe care le putem tăia rondele cu o grosime de două degete chiar atunci când sunt congelate. Le putem eviscera ușor în stare congelată, le spălăm și apoi le așezăm pe un singur rând într-un vas. Facem un amestec de oțet și apă, o măsură de oțet la două măsuri de apă. Adăugăm și o măsură de ulei și turnăm acest amestec în vas astfel încât să acopere rondelele de macrou. Punem boabe de piper negru și două boabe de ienibahar, o frunză de dafin și puțină sare, după care lăsăm vasul în cuptor la foc mediu spre mic pentru 45 de minute. Scoatem vasul din cuptor și îl lăsăm să se răcească. După aceea, macroul trebuie dezosat, mărunțit și poate fi servit pe tartine unse cu unt.

     

     

    Aperitivul cel mai greu de preparat este ştiuca umplută. După curăţarea solzilor şi după eviscerare, trebuie scoasă, cu ajutorul unui cuţit şi cu multă atenţie, pielea de pe ştiucă  Apoi sunt îndepărtate oasele, după care carnea rezultată este trecută prin maşina de tocat. Pasta de carne se amestecă fie cu câteva felii de pâine înmuiate în apă, fie cu nucă măcinată. Se adaugă una … două cepe tocate mărunt, un morcov ras, o legătură de frunze tocate de pătrunjel şi cu o legătură de mărar. Condimentăm cu piper negru măcinat şi punem sare după gust. Se adaugă şi un ou care are rolul de a lega compoziţia, care este învelită apoi în pielea ştiucii. Remodelat ca în muzeele de ştiinţe ale naturii, peştele este pus apoi într-un vas uns cu puţin unt sau într-un vas în care turnăm puţină apă sau sos tomat. Vasul este ţinut circa 45 de minute în cuptor, la foc mediu, până când pielea capătă o culoare arămie.

     

     

    După ciorba de peşte, la felul principal poate fi servită o scrumbie la grătar, o specie care poate capturată doar în perioada primăverii atunci când urcă pe Dunăre în bancuri pentru reproducere. După ce au fost curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi lăsate să stea la rece timp de câteva ore. Scrumbiile pot fi pregătite şi în cuptor. Alegem câteva scrumbii care să încapă într-o tavă cu o margine mai înaltă. Tăiem câteva roşii în cuburi mici şi le călim uşor în puţin ulei. În tigaie, adăugăm câţiva căţei de usturoi pe care îi tăiem în felii subţiri, busuioc şi câteva boabe de piper negru. Spălăm scrumbiile, le punem în tavă şi le acoperim cu sosul de roşii. Lăsăm tava în cuptor la foc potrivit circa jumătate de oră. După ce am scos tava din cuptor, presărăm frunze tocate de pătrunjel. Scrumbia poate fi servită imediat alături de o porţie de mămăligă şi de un pahar de vin alb, demisec sau sec, bine răcit.

  • Preparate din praz

    Preparate din praz

    Pe
    măsură ce vremea se încălzeşte, în pieţe apar tot mai multe legume proaspete
    folosite în preparate specifice pentru postul Paştelui. Asemănător cu ceapa verde,
    dar ceva mai mare, prazul (leek – engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree
    – germană, porro – italiană) este cultivat în special în Oltenia (provincie
    românească cuprinsă între Dunăre, Carpaţii Meridionali şi râul Olt), ajungând
    să se identifice cu această provincie. Înainte de a vă prezenta câteva reţete
    în care prazul este vedetă, să menţionăm că este folosit nu numai în bucătărie,
    ci şi în expresii ale limbii române precum a mânca praz, echivalentă cu a
    spune minciuni şi adio şi-un praz verde atunci când este exprimată
    indiferenţa cuiva faţă de cineva, obiect sau situaţie.


    Prazul este
    folosit la multe mâncăruri, cea mai populară fiind o mâncare cu praz, măsline
    şi sos tomat. Din combinarea prazului cu mai multe rădăcinoase, precum morcov,
    ţelină şi păstârnac, se poate obţine supă, iar dacă folosim doar cartofi şi
    puţin unt, atunci se poate obţine o supă sau chiar o supă-cremă de praz. Pentru
    a o pregăti, avem nevoie de jumătate de kg de praz, de jumătate de kg de
    cartofi și de puțin unt. Prazul se curăță și se spală, se
    taie mărunt și se călește în unt încins și apoi se stinge cu puțină apă sau cu
    supă de carne. Cartofii se curăță, se taie în cubulețe și se adaugă în oala în
    care fierbe prazul, unde se lasă circa 20 de minute. Supa se servește cu
    crutoane.


    Prazul
    fiert în apă cu sare poate fi folosit şi ca bază pentru alte mâncăruri cu carne
    de pui sau cu peşte. De exemplu, pentru peşte cu praz la cuptor avem nevoie de
    4 … 5 fire de praz, care trebuie curăţat, tăiat în rondele subţiri şi fiert
    în puţină apă cu sare, împreună cu un ardei gras, tăiat de asemenea, mărunt. În
    oala în care au fiert aceste legume trebuie adăugată o lingură de pastă de
    tomate, puţin ulei, busuioc şi mărar tocat mărunt, piper şi sare după gust. Se
    pune această compoziţie într-o tavă, iar deasupra ei, file de peşte. Se
    introduce la cuptor şi se lasă 20 … 30 de minute până când peştele capătă o
    culoare arămie.


    Un
    preparat atrăgător este prazul umplut cu orez sau ciuperci. Avem nevoie de
    câteva fire de praz, pe care le tăiem în bucăţi cu o lungime de câţiva
    centimetri. Le opărim, după care scoatem partea din interior, lăsând cele două
    inele de la exterior. Tocăm miezul firelor de praz şi călim uşor în ulei
    împreună cu câteva ciuperci tocate mărunt. Umplem cilindrii de praz cu această
    tocătură şi îi punem într-un vas în care turnăm apă şi suc de roşii şi îi lăsăm
    la fiert pentru circa 10 minute, după care introducem vasul la cuptor. Înainte
    de a fi servit, presărăm frunze tocate de pătrunjel.

  • Preparate din praz

    Preparate din praz

    Pe
    măsură ce vremea se încălzeşte, în pieţe apar tot mai multe legume proaspete
    folosite în preparate specifice pentru postul Paştelui. Asemănător cu ceapa verde,
    dar ceva mai mare, prazul (leek – engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree
    – germană, porro – italiană) este cultivat în special în Oltenia (provincie
    românească cuprinsă între Dunăre, Carpaţii Meridionali şi râul Olt), ajungând
    să se identifice cu această provincie. Înainte de a vă prezenta câteva reţete
    în care prazul este vedetă, să menţionăm că este folosit nu numai în bucătărie,
    ci şi în expresii ale limbii române precum a mânca praz, echivalentă cu a
    spune minciuni şi adio şi-un praz verde atunci când este exprimată
    indiferenţa cuiva faţă de cineva, obiect sau situaţie.


    Prazul este
    folosit la multe mâncăruri, cea mai populară fiind o mâncare cu praz, măsline
    şi sos tomat. Din combinarea prazului cu mai multe rădăcinoase, precum morcov,
    ţelină şi păstârnac, se poate obţine supă, iar dacă folosim doar cartofi şi
    puţin unt, atunci se poate obţine o supă sau chiar o supă-cremă de praz. Pentru
    a o pregăti, avem nevoie de jumătate de kg de praz, de jumătate de kg de
    cartofi și de puțin unt. Prazul se curăță și se spală, se
    taie mărunt și se călește în unt încins și apoi se stinge cu puțină apă sau cu
    supă de carne. Cartofii se curăță, se taie în cubulețe și se adaugă în oala în
    care fierbe prazul, unde se lasă circa 20 de minute. Supa se servește cu
    crutoane.


    Prazul
    fiert în apă cu sare poate fi folosit şi ca bază pentru alte mâncăruri cu carne
    de pui sau cu peşte. De exemplu, pentru peşte cu praz la cuptor avem nevoie de
    4 … 5 fire de praz, care trebuie curăţat, tăiat în rondele subţiri şi fiert
    în puţină apă cu sare, împreună cu un ardei gras, tăiat de asemenea, mărunt. În
    oala în care au fiert aceste legume trebuie adăugată o lingură de pastă de
    tomate, puţin ulei, busuioc şi mărar tocat mărunt, piper şi sare după gust. Se
    pune această compoziţie într-o tavă, iar deasupra ei, file de peşte. Se
    introduce la cuptor şi se lasă 20 … 30 de minute până când peştele capătă o
    culoare arămie.


    Un
    preparat atrăgător este prazul umplut cu orez sau ciuperci. Avem nevoie de
    câteva fire de praz, pe care le tăiem în bucăţi cu o lungime de câţiva
    centimetri. Le opărim, după care scoatem partea din interior, lăsând cele două
    inele de la exterior. Tocăm miezul firelor de praz şi călim uşor în ulei
    împreună cu câteva ciuperci tocate mărunt. Umplem cilindrii de praz cu această
    tocătură şi îi punem într-un vas în care turnăm apă şi suc de roşii şi îi lăsăm
    la fiert pentru circa 10 minute, după care introducem vasul la cuptor. Înainte
    de a fi servit, presărăm frunze tocate de pătrunjel.

  • Preparate din muşchiuleţ de porc

    Preparate din muşchiuleţ de porc

    În
    această editie vă prezentăm câteva preparate din muşchiuleţ de porc. Tăiat în
    bucăţi mai mici şi condimentat cu cimbru, busuioc şi piper, muşchiuleţul de
    porc poate fi făcut direct pe grătar. Există şi câteva preparate care necesită
    mai mult timp de pregătire, dar care au mai multe ingrediente în comparaţie cu
    muşchiuleţul la grătar.


    Muşchiuleţul
    de porc împletit la cuptor se pregăteşte destul de simplu şi de repede,
    câştigând şi la aspectul estetic în comparaţie cu muşchiuleţul la grătar. Avem
    nevoie de un muşchiuleţ pe care îl tăiem, cu grijă, longitudinal, în trei
    şuviţe. Aceste şuviţe trebuie împletite precum coada unei fete, iar la capăt
    trebuie prinse cu ajutorul unei scobitori. Muşchiuleţul astfel împletit poate
    fi împănat cu bucăţi de usturoi şi cu mici bucăţi de costiţă. Uns apoi cu puţin
    ulei, muşchiuleţul trebuie introdus la cuptor şi lăsat la foc potrivit circa 45
    de minute.


    Un
    alt preparat obţinut în cuptor este muşchiuleţul de porc cu verdeţuri. De
    menţionat că în România se folosesc uneori în bucătărie vase poroase de lut în
    care sunt preparate cu mare succes sarmalele. De această dată folosim vasul de
    lut pentru a prepara muşchiuleţul de porc. În primul rând, vasul de lut trebuie
    scufundat integral în apă şi lăsat circa 15 minute pentru a trage apă în
    pereţii săi. Aşezăm în vasul de lut un amestec de mazăre, fasole păstăi şi
    legume mărunţite: cartofi, ceapă, ardei gras, roşii. Deasupra, tăiat în bucăţi
    mici şi subţiri, aşezăm muşchiuleţul de porc. Acoperim vasul cu capacul său, de
    asemenea, din lut şi îl introducem în cuptorul rece. Creştem treptat
    temperatura cuptorului şi lăsăm vasul acolo circa 45 de minute. Pentru a se
    rumeni puţin, scoatem capacul vasului şi mai lăsăm preparatul nostru în cuptor
    încă un sfert de oră.


    Muşchiuleţul poate fi umplut cu
    legume sau cu carne. De asemenea, dintr-un muşchiuleţ putem obţine o ruladă cu
    carne tocată. Pentru ruladă, avem nevoie de un muşchiuleţ ceva mai mare, de
    circa un sfert de kg de carne tocată de viţă, de două cepe, de un morcov,
    cimbru uscat, piper măcinat. Tocăm ceapa şi o călim în puţin ulei într-o
    tigaie. Adăugăm morcovul ras şi apoi carnea de vită. Stingem cu puţină apă,
    apoi condimentăm cu cimbru şi cu piper măcinat, iar spre final adăugăm un pahar
    de vin şi sare după gust. Tăiem muşchiuleţul pe lung astfel încât să îl
    întindem cât mai mult, eventual îl batem putin şi îl condimentăm cu puţin
    piper. Întindem pe el amestecul de carne tocată şi legume călite şi apoi rulăm,
    iar capetele muşchiuleţului le strângem cu nişte scobitori. Ungem cu ulei
    rulada astfel obţinută şi o punem într-un vas în care am turnat puţină apă, ba
    chiar şi puţin vin. Din când in când stropim muşchiuleţul cu sosul din vas şi
    îl ţinem în cuptor circa jumătate de oră până se rumeneşte. Se taie în felii cu
    grosimea de un deget şi se serveşte pe un platou cu aperitive calde. De
    asemenea, poate fi servit şi ca fel principal, alături de o garnitură

  • Preparate din muşchiuleţ de porc

    Preparate din muşchiuleţ de porc

    În
    această editie vă prezentăm câteva preparate din muşchiuleţ de porc. Tăiat în
    bucăţi mai mici şi condimentat cu cimbru, busuioc şi piper, muşchiuleţul de
    porc poate fi făcut direct pe grătar. Există şi câteva preparate care necesită
    mai mult timp de pregătire, dar care au mai multe ingrediente în comparaţie cu
    muşchiuleţul la grătar.


    Muşchiuleţul
    de porc împletit la cuptor se pregăteşte destul de simplu şi de repede,
    câştigând şi la aspectul estetic în comparaţie cu muşchiuleţul la grătar. Avem
    nevoie de un muşchiuleţ pe care îl tăiem, cu grijă, longitudinal, în trei
    şuviţe. Aceste şuviţe trebuie împletite precum coada unei fete, iar la capăt
    trebuie prinse cu ajutorul unei scobitori. Muşchiuleţul astfel împletit poate
    fi împănat cu bucăţi de usturoi şi cu mici bucăţi de costiţă. Uns apoi cu puţin
    ulei, muşchiuleţul trebuie introdus la cuptor şi lăsat la foc potrivit circa 45
    de minute.


    Un
    alt preparat obţinut în cuptor este muşchiuleţul de porc cu verdeţuri. De
    menţionat că în România se folosesc uneori în bucătărie vase poroase de lut în
    care sunt preparate cu mare succes sarmalele. De această dată folosim vasul de
    lut pentru a prepara muşchiuleţul de porc. În primul rând, vasul de lut trebuie
    scufundat integral în apă şi lăsat circa 15 minute pentru a trage apă în
    pereţii săi. Aşezăm în vasul de lut un amestec de mazăre, fasole păstăi şi
    legume mărunţite: cartofi, ceapă, ardei gras, roşii. Deasupra, tăiat în bucăţi
    mici şi subţiri, aşezăm muşchiuleţul de porc. Acoperim vasul cu capacul său, de
    asemenea, din lut şi îl introducem în cuptorul rece. Creştem treptat
    temperatura cuptorului şi lăsăm vasul acolo circa 45 de minute. Pentru a se
    rumeni puţin, scoatem capacul vasului şi mai lăsăm preparatul nostru în cuptor
    încă un sfert de oră.


    Muşchiuleţul poate fi umplut cu
    legume sau cu carne. De asemenea, dintr-un muşchiuleţ putem obţine o ruladă cu
    carne tocată. Pentru ruladă, avem nevoie de un muşchiuleţ ceva mai mare, de
    circa un sfert de kg de carne tocată de viţă, de două cepe, de un morcov,
    cimbru uscat, piper măcinat. Tocăm ceapa şi o călim în puţin ulei într-o
    tigaie. Adăugăm morcovul ras şi apoi carnea de vită. Stingem cu puţină apă,
    apoi condimentăm cu cimbru şi cu piper măcinat, iar spre final adăugăm un pahar
    de vin şi sare după gust. Tăiem muşchiuleţul pe lung astfel încât să îl
    întindem cât mai mult, eventual îl batem putin şi îl condimentăm cu puţin
    piper. Întindem pe el amestecul de carne tocată şi legume călite şi apoi rulăm,
    iar capetele muşchiuleţului le strângem cu nişte scobitori. Ungem cu ulei
    rulada astfel obţinută şi o punem într-un vas în care am turnat puţină apă, ba
    chiar şi puţin vin. Din când in când stropim muşchiuleţul cu sosul din vas şi
    îl ţinem în cuptor circa jumătate de oră până se rumeneşte. Se taie în felii cu
    grosimea de un deget şi se serveşte pe un platou cu aperitive calde. De
    asemenea, poate fi servit şi ca fel principal, alături de o garnitură

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Ziua de Bunavestire
    şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când creştinii
    ortodocşi au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie totală la alimentele
    de origine animală. Pornind de aici, pentru ediţia din această săptămână încercăm să vă recomandăm un meniu
    bazat exclusiv pe peşte.


    Se poate face un platou de gustări reci pe
    care putem pune pastă de peşte, salată de icre, chiftele şi felii de ştiucă umplută. Pasta de peşte o obţinem punând în cuptor, la
    foc mic, câteva bucăţi
    de file într-o tavă cu puţină apă, un strop de ulei, câteva boabe de piper şi o foaie de
    dafin. După ce s-a răcit, amestecăm peştele cu o ceapă tocată mărunt, cu zeama
    de la o lămâie, cu puţin busuioc uscat şi, dacă doriţi să fie mai cremos, cu
    brânză sau cu unt. Pasta se poate pune în mici forme din aluat şi ornată cu
    rondele din măsline.


    În continuare, poate fi
    servită o ciorbă de peşte, cu multe legume. Nefiind încă sezonul legumelor de grădină, la ciorbă pot fi puse rădăcinoase
    precum morcovi, ţelină, ceapă şi cartofi. O astfel de ciorbă, specifică Deltei
    Dunării, este storceagul. Toate legumele trebuie mărunţite şi puse la fiert
    împreună cu bucăţi de file de peşte într-o oală de 4 .. 5 litri. Spre final se
    acreşte cu puţin oţet, cu borş sau cu zeamă de lămâie. Spre deosebire de
    traditionala ciobă de peşte, la storceag se adaugă la final, un gălbenuş de ou
    amestecat cu câteva linguri de smântână.


    Vedeta primăverii este scrumbia, o specie de peşte care, pe măsură ce vremea se încălzeşte, migrează din Marea Neagrăşi urcăîn bancuri pe Dunăre pentru a se reproduce. Din scrumbie se pot obţine multe preparate:
    scrumbie la cuptor cu garnitură de legume, scrumbie la tigaie cu garnitură de ciuperci şi multe
    altele. Atunci când este proaspătă, scrumbia poate fi pregătită pe grătar.

    După ce au fost curăţate de solzi, eviscerate
    şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi lăsate să stea aşa vreo jumătate
    de oră. Le clătim de sare şi le punem pe grătar sau pe o tablă încinsă de jar
    sau de focul de la aragaz. Pentru a fi preparate uniform, scrumbiile trebuie
    întoarse şi pe cealaltă parte. După ce s-au rumenit, luăm scrumbiile de pe
    grătar şi le punem într-un vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă
    clococtită, usturoi pisat, piper, cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un
    capac pentru circa 20 de minute astfel încât aromele ingredientelor să se amestece,
    iar în acest timp putem pregăti o mămăligă. Punem peştele în farfurie
    alături de mămăliguţă şi presărăm deasupra frunze tocate de pătrunjel.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Ziua de Bunavestire
    şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când creştinii
    ortodocşi au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie totală la alimentele
    de origine animală. Pornind de aici, pentru ediţia din această săptămână încercăm să vă recomandăm un meniu
    bazat exclusiv pe peşte.


    Se poate face un platou de gustări reci pe
    care putem pune pastă de peşte, salată de icre, chiftele şi felii de ştiucă umplută. Pasta de peşte o obţinem punând în cuptor, la
    foc mic, câteva bucăţi
    de file într-o tavă cu puţină apă, un strop de ulei, câteva boabe de piper şi o foaie de
    dafin. După ce s-a răcit, amestecăm peştele cu o ceapă tocată mărunt, cu zeama
    de la o lămâie, cu puţin busuioc uscat şi, dacă doriţi să fie mai cremos, cu
    brânză sau cu unt. Pasta se poate pune în mici forme din aluat şi ornată cu
    rondele din măsline.


    În continuare, poate fi
    servită o ciorbă de peşte, cu multe legume. Nefiind încă sezonul legumelor de grădină, la ciorbă pot fi puse rădăcinoase
    precum morcovi, ţelină, ceapă şi cartofi. O astfel de ciorbă, specifică Deltei
    Dunării, este storceagul. Toate legumele trebuie mărunţite şi puse la fiert
    împreună cu bucăţi de file de peşte într-o oală de 4 .. 5 litri. Spre final se
    acreşte cu puţin oţet, cu borş sau cu zeamă de lămâie. Spre deosebire de
    traditionala ciobă de peşte, la storceag se adaugă la final, un gălbenuş de ou
    amestecat cu câteva linguri de smântână.


    Vedeta primăverii este scrumbia, o specie de peşte care, pe măsură ce vremea se încălzeşte, migrează din Marea Neagrăşi urcăîn bancuri pe Dunăre pentru a se reproduce. Din scrumbie se pot obţine multe preparate:
    scrumbie la cuptor cu garnitură de legume, scrumbie la tigaie cu garnitură de ciuperci şi multe
    altele. Atunci când este proaspătă, scrumbia poate fi pregătită pe grătar.

    După ce au fost curăţate de solzi, eviscerate
    şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi lăsate să stea aşa vreo jumătate
    de oră. Le clătim de sare şi le punem pe grătar sau pe o tablă încinsă de jar
    sau de focul de la aragaz. Pentru a fi preparate uniform, scrumbiile trebuie
    întoarse şi pe cealaltă parte. După ce s-au rumenit, luăm scrumbiile de pe
    grătar şi le punem într-un vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă
    clococtită, usturoi pisat, piper, cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un
    capac pentru circa 20 de minute astfel încât aromele ingredientelor să se amestece,
    iar în acest timp putem pregăti o mămăligă. Punem peştele în farfurie
    alături de mămăliguţă şi presărăm deasupra frunze tocate de pătrunjel.