Tag: Buzias

  • Reabilitarea zonei turistice istorice a staţiunii Buziaş

    Reabilitarea zonei turistice istorice a staţiunii Buziaş

    Colonada din Buziaș a fost
    construită în 1875 la cererea împăratului Franz Josef , ca un cadou pentru
    soția acestui, împărăteasa Sisi căreia îi făcea plăcere să viziteze orașul. Ansamblu
    de arhitectură balneară Zona cu Parcul, colonada Hotel Bazar, Hotel
    Grant și Cazinoul, unicat în Europa de Vest și în România, toate, fac parte din
    ansamblul arhitectonic ce au intrat în reparații majore.


    Directorul Agenției de
    Dezvoltare Vest, Sorin Maxim:
    Este un
    proiect care a fost început din resursele locale, respectiv ale primăriei
    Buziaș, un lucru foarte bine venit, practic asta și doresc fondurile europene,
    să grăbească un proces care este deja început și să accelereze acest proces ca
    să producă dezvoltare și să creeze calitatea vieții cât mai repede în această
    localitate. Și aici spuneam că primăria a luat inițiativa pe banii proprii și,
    întrucât fondurile europene s-au suprapus perfect peste acest moment, practic
    proiectul a fost trecut, ca finanțare, din finanțare proprie a fost trecut în
    finanțare cu resurse europene și primăria și-a recuperat banii pe care i-a
    plătit urmând ca finalizarea lucrărilor să fie făcută din ce au mai rămas banii
    europenei pe care noi în continuare îi finanțăm.


    Practic, administrația locală a
    recuperat investiția făcută din fonduri proprii S-au făcut lucrări de înlocuire
    a elementelor din lemn puternic degradate sau sunt restaurate elementele din
    lemn ușor afectate. Învelitoarea colonadei este înlocuită conform formei
    inițiale. Lemnul este protejat cu substanțe specifice și sunt montate instalații
    de iluminat general și arhitectural. Directorul Agenției de Dezvoltare Vest,
    Sorin Maxim:


    Este un
    obiectiv simbol al stațiunii Buziaș care cred că va repoziționa stațiunea, din
    păcate, să spunem, în suferință din anumite puncte de vedere alee
    infrastructurii și să sperăm că va crește numărul de turiști și să spunem că va
    complementa oarecum tipologia de activități pe care turiștii pot să le facă
    acolo pe lângă zona de a beneficia de serviciile balneo-climaterice.


    Valoarea totală a proiectului ce se
    apropie de finalizare este de peste 5 milioane 700 de mii de lei din care
    aproape 5 milioane 600 de mii de lei sunt fonduri nerambursabile. Alți 533.000
    de euro obținuți prin Programul Operațional Regional vor fi folosiți la
    reabilitarea clădirii Primăriei, iar cei peste un milion de euro, banii
    cheltuiți pe colonadă și recuperați din fonduri europene, vor fi redistribuiți
    în investiția de modernizare a pieței agroalimentare, precum și modernizarea
    Casei de Cultură Buziaș.





  • Buziaş

    Buziaş

    Ne îndreptăm azi
    spre vestul României şi ajungem în judeţul Timiş. Buziaşul este singura
    staţiune de interes naţional din vestul ţării, care are ca profil terapeutic
    bolile cardiovasculare, folosind în procedurile de tratament factorii naturali
    de cură. În primul rând, apa minerală carbogazoasă folosită în cură externă sub
    formă de băi cu apă minerală încălzită şi în cură internă de la buvetele din
    parc. Apoi, foarte apreciate sunt şi mofetele, emanaţii de dioxid de carbon,
    benefice pentru circulaţia periferică. Nu în ultimul rând, aeroionizarea. În
    acest caz vorbim despre o concentraţie a aerului similară unei altitudini de
    1000 m, deşi staţiunea este situată la o altitudine de 128 m, bioclimatul fiind
    propice pentru tratament şi odihnă.


    Aflăm de la
    Leontin Gheorghe, directorul general al unui complex de tratament din staţiunea
    balneoclimaterică Buziaş, de ce ar trebui ca turiştii să nu ocolească acest
    loc. Ar merita să-şi îndrepte atenţia spre staţiunea noastră în primul rând
    fiindcă are o istorie de 200 de ani. Având în vedere că ne aflăm într-o zonă
    puternic ionizată negativ, încercăm să convingem părinţii să petreacă mult timp
    cu copiii în astfel de aer. Există efecte benefice pentru sănătate. De
    asemenea, ne adresăm şi străinilor, având în vedere factorii de climă: aer,
    apă, emanaţii de bioxid de carbon, cunoscute şi sub denumirea de mofete. În
    acest sens, ei pot veni şi pot fi consultaţi în staţiune, chiar dacă nu au
    tradiţionalul bilet de trimitere de la medicul de familie. Ei pot beneficia de
    proceduri de tratament. Avem oferte la toate categoriile de clasificare. De
    asemenea, un element de noutate ar fi că, pe lângă procedurile recomandate de
    un medic specialist, mai pot beneficia de un pachet numit de noi Educaţie
    cardio-metabolică. Încercăm să combinăm două elemente: sănătatea bazată pe
    factorii naturali de climă şi medicina cardiovasculară, având în vedere
    specificul staţiunii noastre. Preţurile variază. Avem oferte de o săptămână, la
    patru stele, începând de la 1.859 de lei (circa 400 de euro). Am măsurat satisfacţia clienţilor. Vin
    turişti străini şi în perioada asta, în special din Germania. Există companii
    cu specific şi cu capital german în zonă şi se cazează la noi.


    În Buziaş puteţi
    vizita şi un muzeu balnear, primul de acest fel din România, deschis spre
    vizitare doar sâmbăta şi duminica, între orele 14-17. Acesta prezintă istoricul
    staţiunii şi scoate în evidenţă efectul terapeutic al apelor minerale din
    Buziaş asupra afecţiunilor
    cardiovasculare, circulatorii şi asupra hipertensiunii arteriale. Iar un alt
    obiectiv turistic inedit este colonada, locul de promenadă preferat al
    împărătesei Sissi. Aceasta va fi refăcută respectând planurile iniţiale.
    Obiectivul a fost construit în anul 1875, la cererea împăratului Franz Josef.



    Nu în ultimul rând, ar trebui să ştiţi că, în Buziaş,
    pe lângă turismul balnear se practică şi cel viticol. Tradiţia viticolă pe
    Dealul Silagiului, care are o altitudine maximă de 324 de metri, este veche. Diverse
    însemnări consemnează activităţi viticole încă de la începutul mileniului
    trecut. Sunt 14.000 de hectare de teren agricol, acoperite în proporţie de nouă
    la sută de vii. De aici provin vinurile de masă superioare, roşii şi albe,
    recunoscute pe plan internaţional. Având în vedere potenţialul celor două forme
    de turism, viticol şi balnear, infrastructura de cazare a staţiunii Buziaş a
    cunoscut o dezvoltare fără precedent. Prin urmare, nu veţi întâmpina probleme
    cu cazarea, oferta fiind variată.

  • Buziaş

    Buziaş

    Ne îndreptăm azi
    spre vestul României şi ajungem în judeţul Timiş. Buziaşul este singura
    staţiune de interes naţional din vestul ţării, care are ca profil terapeutic
    bolile cardiovasculare, folosind în procedurile de tratament factorii naturali
    de cură. În primul rând, apa minerală carbogazoasă folosită în cură externă sub
    formă de băi cu apă minerală încalzită şi în cură internă de la buvetele din
    parc. Apoi, foarte apreciate sunt şi mofetele, emanaţii de dioxid de carbon,
    benefice pentru circulaţia periferică. Nu în ultimul rând, aeroionozarea. În
    acest caz vorbim despre o concentraţie a aerului similară unei altitudini de
    1000 m, deşi staţiunea este situată la o altitudine de 128 m, bioclimatul fiind
    propice pentru tratament şi odihnă.


    Sorin Munteanu, primarul
    oraşului Buziaş, ne prezintă câteva dintre atuurile destinaţiei noastre de azi: Mă refer la apele minerale carbogazoase, la factorii
    naturali de cură, descoperiţi cu sute de ani în urmă. Pe lângă această cură
    miraculoasă pentru sănătate, pe care o oferă Buziaşul, venim cu câteva noutăţi.
    Aş menţiona în primul rând drumul vinului. Dealurile Silagiului, care aparţin
    oraşului Buziaş, au fost bine cunoscute până în 1989. Din păcate, ele au intrat
    într-un con de umbră, dar au început să reintre în centrul atenţiei de prin
    2012. Astfel, putem vorbi despre un drum al vinului, pe care, ca edil al
    oraşului, aş vrea să-l legăm de programele de profil din sudul ţării şi până în
    Serbia. Mai putem spune că, pe lângă partea de tratament, de relaxare, avem
    oferte şi în zona de agrement şi a sporturilor extreme. Există la Buziaş o
    şcoală unică în partea de vest a ţării: şcoală de paraşutism şi pilot de
    aviaţie pentru avioane utilitare, avioane mici şi, de ce nu, plimbări de
    agrement.



    Muzeul Balnear
    Buziaş, primul de acest fel din România, este deschis spre vizitare doar
    sâmbata şi duminica, între orele 14-17. Acesta prezintă istoricul staţiunii şi
    scoate în evidenţă efectul terapeutic al apelor minerale din Buziaş asupra afecţiunilor cardiovasculare, circulatorii şi
    asupra hipertensiunii arteriale. Iar un alt obiectiv turistic inedit este
    colonada, locul de promenadă preferat al împărătesei Sissi. Aceasta va fi refăcută
    respectând planurile iniţiale. Obiectivul a fost construit în anul 1875, la
    cererea împăratului Franz Josef. Sorin Munteanu, primarul oraşului Buziaş: Acele alei unice în Europa, colonade, cum sunt numite, în lungime de
    533 de metri, acoperite de lemn, în stil neogotic, sunt refăcute astfel încât,
    la sfârşitul lunii iunie să reintre în circuitul turistic. Avem, de asemenea,
    un proiect de reabilitare a parcului. Sunt 34 de hectare de parc şi pădure
    care, împreună cu colonada şi cu edificiile ridicate acolo, au apărut în timpul
    imperiului austro-ungar. Aici veneau împăratul Franz Josepf în campaniile
    militare, dar şi prinţesa Sissi. Vrem să reînviem tradiţia, dar în strânsă
    legătură cu Banatul istoric. Iar când facem referire la Banatul istoric,
    includem şi regiunile din Serbia şi Ungaria. Cazinoul intră în proiectul de
    reabilitare. Va fi transformat într-o sală de evenimente şi spectacole. El se
    pretează în special la concerte filarmonice.

    Tradiţia viticolă pe Dealul
    Silagiului, care are o altitudine maximă de 324 de metri, este veche. Aici
    se află podgoria Buziaş. Diverse însemnări consemnează activităţi viticole încă
    de la începutul mileniului trecut. Sunt 14 mii de hectare de teren agricol,
    acoperite în proporţie de nouă la sută de vii. De aici provin vinurile de masa
    superioare, roşii şi albe, recunoscute pe plan internaţional. Având în vedere
    potenţialul celor două forme de turism, viticol şi balnear, infrastuctura de
    cazare a staţiunii Buziaş a cunoscut o dezvoltare fără precedent.

  • Buzias, la station du cœur

    Buzias, la station du cœur

    Aujourd’hui, nous mettons le cap sur l’ouest de la Roumanie. Nous allons nous arrêter dans le département de Timis. Buziaş est la seule station d’intérêt national de l’ouest du pays pour les affections cardio-vasculaires, mettant à profit les facteurs naturels de cure.

    Tout premièrement, l’eau minérale est utilisée dans la cure externe sous forme de bains à l’eau minérale réchauffée et en cure interne comme buvette dans le parc. Il y a ensuite les mofettes, émanations de dioxyde de carbone, bénéfiques pour la circulation périphérique, qui sont très appréciées aussi. Et non dernièrement, l’air ionisé. Il s’agit d’une concentration de l’air similaire à celle d’une altitude de 1000 m, bien que la station ne soit qu’à 128 m d’altitude. Son bioclimat est propice au traitement et au repos.

    Sorin Munteanu, le maire de la ville de Buziaş, met en avant quelques-uns des atouts de notre destination du jour : « Je pense aux eaux minérales pétillantes, aux facteurs naturels de cure, découverts il y a des centaines d’années. En dehors de cette cure miraculeuse pour la santé dont vous pouvez profiter à Buziaş, nous avons quelques nouveautés. Je mentionnerais tout premièrement la Route du vin. Les Collines de Silagiu, qui appartiennent à la ville de Buziaş, ont été bien connues jusqu’en 1989. Elles sont malheureusement entrées dans un cône d’ombre jusqu’en 2012. Nous pouvons maintenant parler d’une Route du vin, et en tant qu’édile, je souhaiterais la relier aux programmes de ce secteur du sud du pays et jusqu’en Serbie. Ajoutons aussi qu’en dehors de la partie traitement, détente, nous avons aussi des offres de loisirs et de sports extrêmes. Il existe à Buziaş une école unique dans l’ouest du pays, celle de parachutisme et de pilotes d’avions utilitaires, pour de petits avions donc, et pourquoi pas pour des vols de loisirs. »

    La tradition viticole sur la Colline de Silagiu (324 m) est ancienne. Différentes sources mentionnent des activités agricoles dès le début du dernier millénaire. Il y a plus de 14.000 ha de terrains agricoles couverts de vignobles à hauteur de 9%. C’est de là que proviennent les vins de pays supérieurs, rouges et blancs, reconnus à l’international.

    Vu le potentiel des deux formes de tourisme, viticole et balnéaire, l’infrastructure d’hébergement de la station de Buziaş a connu un développement sans précédent, affirme Sorin Munteanu, maire de la ville de Buziaş : « De 2006 à 2013, les hôtels ont ajouté des étoiles, passant de 2 à 3 et même à 4 étoiles. Plus de 6 millions d’euros ont été investis dans l’infrastructure, pour leur modernisation. Le potentiel est grand aussi par le positionnement de la ville, à 30 km de Timişoara et à 35 de l’aéroport. Le tourisme soutenu par la Caisse nationale de retraites a toujours fonctionné ici. Notre ville est visitée par des gens de tout le pays. Pour ce qui est des touristes étrangers, nous avons des coopérations avec Israël, une source ancienne de touristes pour la Roumanie, et notamment pour Buziaş. Nous avons également des partenariats avec les stations similaires proches, Mako et Oroshaza, de Hongrie. En 2013, nous avons également eu un projet de partenariat pour la promotion en Europe Occidentale et en Europe du sud-est et dans l’ouest de la Roumanie. »

    Le Musée balnéaire de Buziaş, le premier de ce type de Roumanie, n’est ouvert que le samedi et le dimanche, de 14 à 17h00. Il présente l’historique de la station et met l’accent sur l’effet thérapeutique des eaux minérales de Buziaş, sur les affections cardiovasculaires, circulatoires et sur l’hypertension artérielle. Une autre attraction touristique inédite, c’est la colonnade, lieu de promenade préféré de l’impératrice Sissi. La colonnade sera refaite à l’identique, d’après les plans originels. Cette attraction a été construite en 1875, à la demande de l’empereur François Joseph.

    Sorin Munteanu: « Ces allées uniques en Europe, colonnades, comme on les appelle, longues de 533 m, couvertes de bois, en style néogothique, sont en train d’être refaites, et seront prêtes à accueillir le public dès le mois de juin. Nous avons aussi un projet déposé fin novembre, spécialement conçu pour financer les stations balnéo-climatiques de Roumanie. Nous avons un projet de réhabilitation du parc. Il y a 34 ha de parc et de forêt qui, à l’instar de la colonnade et des édifices la bordant, sont apparus du temps de l’Empire d’Autriche-Hongrie. C’est là que venaient l’empereur François Joseph et l’impératrice Sissi. Nous souhaitons faire revivre la tradition, mais en relation avec le Banat historique. Et quand on fait référence au Banat historique, nous incluons aussi les régions de Serbie et de Hongrie. La réhabilitation du casino commence aussi. Il sera transformé en salle d’événements et de spectacles. Il se prête surtout pour les concerts de la Philharmonie. »

    Lucia Pârvu dirige une société commerciale ; elle est experte en dégustation et représente une association formée de quatre producteurs de vin. Elle dit que Buziaş est une région qui a été oubliée 30 années durant. Pourtant, depuis 2008, un revirement se fait sentir. La création de cette association des producteurs de vin est aussi un pas vers un revirement.

    Lucia Pârvu: « Elle essaie de mettre en rapport les amateurs de tourisme, de vin, de gastronomie, de traditions. Dans chaque région viticole du pays, nous avons des produits spécifiques. C’est très bien de s’être groupés dans cette association, parce que l’on souhaite faire une promotion d’ensemble, une image dont la région a été privée pendant beaucoup d’années. En ce moment, nous avons promu à l’étranger la qualité de nos vins, inscrits à des compétitions tant nationales qu’internationales. Les vins ont reçu des médailles, et cela en dit long. Nous avons des caves à vin prêtes à accueillir les touristes. Nous ne voulons pas appeler cela tourisme viticole, mais un tourisme de la beauté, de la nature, des produits naturels, du vin. C’est magnifique d’aller chez le producteur. C’est complètement différent que de le rencontrer sur un salon. Chacun a son histoire attrayante. Je voudrais beaucoup que nous ayons aussi les offres oeno-touristiques que font les étrangers. Ils passent des vacances allant d’une cave à l’autre. Ils voyagent, dégustent, mangent, s’amusent, ce qui est très beau. »

    Lucia Pârvu dit qu’il n’est pas facile de combiner, dans un même tour, le tourisme balnéaire et le tourisme viticole, vu que pour le premier, au moins 18 séances de thérapie sont nécessaires, tandis que pour le second, il y a trop de caves à vin à visiter et d’expériences à vivre. Au sujet de Buziaş, à vous de choisir : santé du cœur par les eaux curatives ou par les vins très prisés. (Trad. Ligia Mihaiescu)

  • Buzias, a resort of the heart

    Buzias, a resort of the heart

    The only Romanian resort of national interest in western Romania is Buzias, specializing in the treatment of heart conditions and using natural cure elements in its treatment procedures. First off, there is the sparkling mineral water used in external curing procedures under the form of bathing sessions with warmed mineral water.



    The sparkling mineral water can also be used internally thanks to the pump rooms placed in the park. Also highly appreciated are the chokedamps, carbon dioxide emanations recommended for the treatment of peripheral circulation problems.



    And, last but not the least it’s the ionized air here, which is also one of the resort’s fortes as it has an atmospheric concentration similar to a 1,000m altitude. Although it lies at an altitude of only 128 meters above the sea level, its bio-climate is perfect for treatment and rest. The mayor of the town of Buzias, Sorin Munteanu will be presenting some of the resort’s hotspots.



    Sorin Munteanu: ”I would like first to refer to the sparkling mineral waters, the natural healing factors, discovered a couple of hundred of years ago. Apart from that kind of cure, miraculous for one’s health, and which Buzias has on offer, we have a couple of novelties as well. The first to mention is the wine road. The Silagi Hills, which are part of the town of Buzias, had been very familiar until 1989. Unfortunately these hills were ignored for a while, but since 2012 their popularity has again started to grow. So we can speak about a wine road, which in my capacity as one of the town’s planners, I’d like to link to a specialized program ongoing in southern Romania and all the way down to Serbia. I might also add that besides the treatment and relaxation programmes on offer here, the spa boasts a series of leisure and extreme sports opportunities. Buzias has a school, unique in its kind in the western part of the country: a school of skydiving, which also provides training for utility and small airplane pilots. The centre here also offers recreation flights. “



    The wine-growing tradition in the Silagi Hill, which is 324 meters high, is an old one. Wine-growing activities here have been traced down to the beginning of the last millennium. There are 14,000 hectares of farmland, nine per cent of which are covered with vineyards. This is the source of the superior table wines, red and white, which have gained international recognition. Given the potential of the two kinds of tourism, winegrowing and spa, the accommodation infrastructure of Buzias has seen an unprecedented progress, according to mayor Sorin Munteanu.



    Sorin Munteanu: ”From 2006 to 2013, the hotel industry saw real progress, with hotels being upgraded from two to three and even four stars. The infrastructure saw more than 6 million Euros worth of investments being used to modernize the hotels. The potential is also great because of the location of Buzias, a city lying 30 kilometers from Timisoara and 35 kilometers from the airport. Tourism supported by the National House of Pensions has always worked really fine with us. We have been visited by people from all over Romania. Regarding foreign tourists, we have collaborations with Israel, an old-time source of tourists for Romania and especially for Buzias. Also, we have partnerships with similar resorts, Mako and Oroshaza, which can be found close by, in Hungary. In 2013, we also had a promotion partnership project in western and south-eastern Europe, as well as in western Romania.”



    The Buzias Spa Museum, the first such museum in Romania, is open to visitors only on Sundays and Saturdays, from 2 to 5 pm. The museum presents the history of the resort with an emphasis on the therapeutic effects that the mineral waters here have on cardiovascular, circulatory and high blood pressure conditions. Another unique tourist objective are the colonnades, the favorite place of Empress Sissy, who used to take long walks here. The colonnades, built in 1875 at the order of Emperor Franz Josef, will be restored to their former glory in keeping with the original blueprints.



    Sorin Munteanu: “Those alleys unique in Europe, colonnades as they are called, which are 533-m long and are covered in wood, being built in the neo-gothic style, will most probably reenter tourist circuit by end-June. Also, at the end of November 2016, we submitted a project aimed at financing Romanian balneal resorts. Under this project we want to upgrade the park. There are 34 hectares of park and forest, which alongside the colonnades and the edifices were built during the Austro-Hungarian Empire. It is here that Emperor Franz Joseph used to come during his military campaigns and also Empress Sissy. We want to bring tradition back to life again, but in close connection with the historical Banat. And when I say historical Banat I also refer to the regions that are now part of Serbia and Hungary. The Casino will also be refurbished and turned into an events hall. It is a very good venue for philharmonic orchestra concerts.”



    Lucia Parvu, a company manager, is an expert wine tester and represents an association made up of four wine producers. She says that Buzias is an area that has been forgotten for the last 30 years. Nevertheless, she says, a slight change has been felt since 2008 and the setting up of the wine producers’ association was a step in this direction.



    Lucia Parvu: “This association tries to connect people who love tourism, wine, gastronomy and traditions. In every vine-growing area of the country there are specific products. It’s a good thing they established this association because it promotes them as a whole, something that this area has not have for a very long time. At present, the quality of Romanian wines is appreciated abroad. They are presented in national and international competitions and are awarded medals. I think this says it all. We have wine cellars open for visitors. I don’t like to call it wine tourism, but rather tourism of beauty, nature, of natural products and of wine. It’s a wonderful experience to visit a producer’s cellar and it is very different from meeting them at a wine show. Each of them has a different story which people are eager to know. We wish we had wine tourism offers just like the ones that we see abroad. There, tourists spend their holiday visiting wine cellars. They travel, taste, eat and have fun, which is great.”



    Lucia Parvu says that spa and wine tourism are not easy to combine in a single holiday, as for the first around 18 therapy sessions are required while for the latter there are too many wine cellars to visit in just one holiday and too many experiences to live.


  • Buziaş, staţiunea inimii

    Buziaş, staţiunea inimii

    Ne îndreptăm azi spre vestul
    României şi ajungem în judeţul Timiş. Buziaşul este singura staţiune de interes
    naţional din vestul ţării, care are ca profil terapeutic bolile
    cardiovasculare, folosind în procedurile de tratament factorii naturali de
    cură. În primul rând, apa minerală carbogazoasă folosită în cură externă sub
    formă de băi cu apă minerală încalzită şi în cură internă de la buvetele din
    parc. Apoi, foarte apreciate sunt şi mofetele, emanaţii de dioxid de carbon,
    benefice pentru circulaţia periferică. Nu în ultimul rând, aeroionozarea. În
    acest caz vorbim despre o concentraţie
    a aerului similară unei altitudini de 1000 m, deşi staţiunea este situată la o
    altitudine de 128 m, bioclimatul fiind propice pentru tratament şi odihnă.


    Sorin
    Munteanu, primarul oraşului Buziaş, ne prezintă câteva dintre atuurile
    destinaţiei noastre de azi. Mă refer la apele minerale
    carbogazoase, la factorii naturali de cură, descoperiţi cu sute de ani în urmă.
    Pe lângă această cură miraculoasă pentru sănătate, pe care o oferă Buziaşul,
    venim cu câteva noutăţi. Aş menţiona în primul rând drumul vinului. Dealurile
    Silagiului, care aparţin oraşului Buziaş, au fost bine cunoscute până în 1989.
    Din păcate, ele au intrat într-un con de umbră, dar au început să reintre în
    centrul atenţiei de prin 2012. Astfel, putem vorbi despre un drum al vinului,
    pe care, ca edil al oraşului, aş vrea să-l legăm de programele de profil din
    sudul ţării şi până în Serbia. Mai putem spune că, pe lângă partea de
    tratament, de relaxare, avem oferte şi în zona de agrement şi a sporturilor
    extreme. Există la Buziaş o şcoală unică în partea de vest a ţării: şcoală de
    paraşutism şi pilot de aviaţie pentru avioane utilitare, avioane mici şi, de ce
    nu, plimbări de agrement.


    Tradiţia
    viticolă pe Dealul Silagiului, care are o altitudine maximă de 324 de metri,
    este veche. Diverse însemnări consemnează activităţi viticole încă de la
    începutul mileniului trecut. Sunt 14.000 de hectare de teren agricol, acoperite
    în proporţie de nouă la sută de vii. De aici provin vinurile de masa
    superioare, roşii şi albe, recunoscute pe plan internaţional. Având în vedere
    potenţialul celor două forme de turism, viticol şi balnear, infrastuctura de
    cazare a staţiunii Buziaş a cunoscut o dezvoltare fără precedent, spune Sorin
    Munteanu, primarul oraşului Buziaş. Din 2006 până în 2013,
    zona hotelieră a înregistrat o creştere de la două la trei şi chiar patru
    stele. Au fost investiţi peste şase milioane de euro în infrastructură, pentru
    modernizarea hotelurilor. Potenţialul este mare şi prin poziţionarea geografică
    pe care o are Buziaşul, la 30 de km de Timişoara, la 35 de km de aeroport.
    Turismul sprijinit prin Casa Naţională de Pensii a funcţionat întotdeauna la
    noi. Suntem vizitaţi de oameni din toate zonele României. În ceea ce priveşte
    turiştii din străinătate, avem colaborări cu Israelul, o sursă veche de turişti
    pentru România şi, în special, pentru Buziaş. De asemenea, avem parteneriate cu
    staţiuni similare, Mako şi Oroshaza, apropiate, din Ungaria. În anul 2013, am
    avut şi un proiect de partaneriat de promovare în vestul şi sud-estul Europei
    şi vestul României.


    Muzeul Balnear
    Buziaş, primul de acest fel din România, este deschis spre vizitare doar
    sâmbata şi duminica, între orele 14-17. Acesta prezintă istoricul staţiunii şi
    scoate în evidenţă efectul terapeutic al apelor minerale din Buziaş asupra afecţiunilor cardiovasculare, circulatorii şi
    asupra hipertensiunii arteriale. Iar un alt obiectiv turistic inedit este
    colonada, locul de promenadă preferat al împărătesei Sissi. Aceasta va fi
    refăcută respectând planurile iniţiale. Obiectivul a fost construit în anul
    1875, la cererea împăratului Franz Josef. Acele alei unice în
    Europa, colonade, cum sunt numite, în lungime de 533 de metri, acoperite de
    lemn, în stil neogotic, sunt refăcute astfel încât, la sfârşitul lunii iunie să
    reintre în circuitul turistic. Avem, de asemenea, un proiect depus la sfârşitul
    lunii noiembrie, special conceput pentru finanţarea staţiunilor
    balneoclimaterice din România. Este un proiect de reabilitare a parcului. Sunt
    34 de hectare de parc şi pădure care, împreună cu colonada şi cu edificiile
    ridicate acolo, au apărut în timpul imperiului austro-ungar. Aici veneau
    împăratul Franz Josepf în campaniile militare, dar şi
    prinţesa Sissi. Vrem să reînviem tradiţia, dar în strânsă legătură cu
    Banatul istoric. Iar când facem referire la Banatul istoric, includem şi
    regiunile din Serbia şi Ungaria. Cazinoul intră în proiectul de reabilitare. Va
    fi transformat într-o sală de evenimente şi spectacole. El se pretează în
    special la concerte filarmonice.


    Lucia Pârvu, directoare a unei societăţi comerciale, este
    expert degustător şi reprezintă o asociaţie formată din patru producători de
    vin. Spune că Buziaşul este o zonă care, timp de 30 de ani, a fost uitată.
    Totuşi, de prin 2008, se simte o revigorare. Un pas către revigorare s-a făcut
    şi prin înfiinţarea acestei asociaţii a
    producătorilor de vin. Încearcă să facă o legătură
    între iubitorii de turism, de vin, de gastronomie, de tradiţii. În fiecare
    regiune viticolă a ţării avem produse specifice. E foarte frumos că s-au grupat
    în această asociaţie, fiindcă se vrea o promovare de ansamblu, o imagine de
    care zona a fost privată mulţi ani. În momentul acesta, calitatea vinurilor
    este cea cu care am ieşit peste hotare, înscrisă la concursuri naţionale şi
    internaţionale. Vinurile au fost medialiate, iar asta spune tot. Avem crame
    pregătite de vizita turiştilor. Noi nu vrem să îi spunem turism viticol, ci un
    turism al frumosului, al naturii, al produselor din natură, al vinului. Este
    magnific să ajungi acasă la producător. Este cu totul altceva decât să îl
    întâlneşti într-un salon. Fiecare are o poveste cu care atrage. Mi-aş dori
    foarte mult să avem şi noi ofertele acestor concedii enoturistice pe care le
    fac străinii. Ei îşi petrec un concediu din cramă în cramă. Călătoresc,
    degustă, mănâncă, se distrează, ceea ce e foarte frumos.


    Lucia
    Pârvu spune că nu este uşor de combinat, în cadrul aceluiaşi sejur, turismul
    balnear cu cel viticol, întrucât pentru primul sunt necesare cel puţin 18
    şedinte de terapie, iar pentru cel din urmă sunt prea multe crame de vizitat şi
    experienţe de trăit. Aşadar, în ceea ce priveşte Buziaşul, alegerea vă
    aparţine: sănătatea inimii prin ape curative sau prin vinuri de poveste.



  • Turism balnear în România

    Turism balnear în România

    România deţine o
    treime din izvoarele termale şi minerale ale Europei. Băile Felix sau Borsec, Sovata ori Buziaş, Băile Tuşnad sau
    Herculane, acestea sunt doar câteva dintre staţiunile balneoclimaterice mai
    cunoscute. În România există însă peste 40 de astfel de staţiuni. Turismul balnear sau vacanţele
    balneomedicale sunt destinate relaxării, dar şi sănătăţii. România este unul
    dintre statele care oferă cele mai bogate, dar şi cele mai variate posibilităţi
    pentru turiştii care fac parte din această nişă. În plus, zonele ce pot oferi
    un cadru natural deosebit pentru turismul balnear sunt majoritare. Fie că
    vorbim despre ape minerale şi termominerale, lacuri terapeutice, nămoluri, mofete,
    saline sau plante medicinale, fiecare staţiune, oferta este, în acelaşi timp,
    accesibilă ca preţ.


    Rodica Pencea, secretarul general al Organizaţiei Patronale a Turismului
    Balnear, spune că România deţine o treime din izvoarele termale şi minerale ale
    Europei. Mai mult decât atât, aproape toate izvoarele utilizate sunt
    certificate de către un organism oficial al statului, lucru care nu se întâmplă
    mereu peste graniţe. Calitatea şi
    eficienţa acestor resurse naturale este deosebită. Avem foarte mulţi turişti
    care vin de ani de zile în aceeaşi staţiune, tocmai pentru efectul deosebit al
    factorilor de cură. Punctul nostru mai slab este infrastructura, însă starea de
    bine pe care o obţii este incomparabilă şi ea te face să revii mereu. Apoi,
    staţiunile balneare din România sunt situate mai toate în nişte locuri foarte
    pitoreşti. Multe dintre ele sunt situate în zone montane sau submontane, iar
    unele sunt în zona litoralului. Au în jur multe monumente istorice, religioase,
    parcuri naturale, în care se pot face drumeţii. Cei care vin la tratament sau
    chiar la relaxare, după ce se obişnuieşte cu programul, în două, trei zile,
    simte nevoia să vadă şi altceva. Atunci, turistul poate face vizite în
    împrejurimi jumătate de zi sau o zi întreagă, după cum are timp disponibil.
    Astfel, îşi va îmbunătăţi cunoştinţele. Toate acestea sunt oferite de
    staţiunile balneare. Pentru turiştii străini, aş mai putea spune că avem multe
    aeroporturi utilizate atât de compania naţională, cât şi de o parte din
    companiile low cost, care s-au extins în prezent în toată ţara, cu preţuri care
    sunt deja cunoscute. Cred că în felul acesta, tariful total pentru o vacanţă în
    România este deosebit de bun.


    Ţinând cont de
    experienţa bogată în turismul balneo, Rodica Pencea, secretarul general al
    Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România, a luat legătura cu mai
    mulţi turişti şi chiar şi cu ziarişti străini, care au fost foarte încântaţi. Turiştii care au venit pentru tratament au subliniat două aspecte. În
    primul rând, eficienţa factorilor naturali de cură. Poate ar fi cazul să-i
    menţionez: apele minerale şi termale, nămolurile şi mofetele care sunt unice în
    Europa. Am menţionat principalii trei factori. Al doilea motiv pentru care
    revin este profesionalismul personalului medical, în general, care se află în
    bazele de tratament şi care îi ajută, de fapt, să depăşească momentele mai
    dificile. Dacă ceea ce am spus credeţi că merită atenţia dv., iar eu cred că
    da, aş fi vrut, de fapt, să vă stârnesc doar interesul şi să vă invit să veniţi
    în România, să vedeţi cel puţin două, trei dintre staţiunile noastre, pentru
    că, într-adevăr, aţi avea ce să vedeţi şi aţi avea şi oportunitatea de a vă
    simţi mai bine, să vă trataţi o afecţiune sau alta.


    Traian Bădulescu,
    consultant în turism şi membru al Clubului Presei de Turism FIJET România,
    spune că deşi potenţialul există şi e foarte mare, România a început să fie
    competitivă. De câţiva ani, încep să fie tot mai multe
    hoteluri şi structuri de cazare renovate. Am început să avem şi hoteluri cu
    centre SPA şi wellness. Câteva staţiuni sunt chiar de top. De exemplu, Băile
    Felix, unde sunt hoteluri de calitate, inclusiv un hotel de cinci stele, cu un
    SPA foarte mare. Avem staţiuni precum Balvanyos, Covasna, Vatra Dornei, tot
    aşa, cu hoteluri de calitate. Pe de altă mă bucură că şi staţiuni precum Băile
    Govora, Amara, încep să aibă o structură de cazare din ce în ce mai modernizată
    şi competitivă. Aşa cum Mamaia e perla litoralului, iar Mamaia e legată de un
    oraş mare, Constanţa, aşa cum Poiana Braşov este perla muntelui şi e legată de
    oraşul Braşov, la fel, staţiunea Băile Felix e legată de Oradea. Oradea, la
    fel, e un oraş istoric, foarte frumos. Tot centrul vechi a fost restaurat, e un
    centru foarte mare.


    Ascultăm
    recomandarea consultantului în turism Traian Bădulescu şi ne îndreptăm către
    Băile Felix. Diana Antonescu este reprezentant de marketing al unei companii de
    turism din această staţiune şi ne prezintă câteva dintre cele mai atractive
    oferte. Avem pachete de odihnă, pachete de tratament balnear,
    desigur, deoarece suntem o staţiune balneară. În cadrul ofertelor speciale de
    Paşte, un pachet de trei nopţi, de persoană, care include cazare în cameră
    dublă, cu mic dejun, terapie SPA, prânzul pascal şi accesul la piscină pentru
    hotelurile de patru şi de trei stele, începe de la 329 de lei (~73 euro)de persoană, la un hotel de două stele. Ajunge la 558 de lei (~125 euro) de
    persoană la un hotel de patru stele. Un pachet foarte interesant este Felix SPA
    – Relaxare la Băile Felix. Este un pachet de minim cinci zile, care include
    cazare cu mic dejun, consultaţie medicală făcută de medicul balneolog al
    hotelului, două proceduri pe zi de persoană, acces gratuit la piscinele
    hotelului şi la saună, pentru hotelurile de trei şi patru stele. Tarifele
    pentru un pachet de cinci zile încep de la 480 de lei (~106
    euro), la un hotel de două
    stele şi ajung la 930 de lei (~206 euro) pentru un hotel de patru stele. Aceste
    tarife sunt valabile în perioada 1.04 – 15.07.2017


    George Sorin Nicolescu, vicepreşedinte al
    Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, aminteşte tradiţia
    bogată a turismului balnear în România. Dorim să încurajăm
    turiştii din străinătate să vină, fiindcă acest lucru nu se realizează în alte
    ţări aşa de mult ca în România. Rezultatele obţinute prin aceste cure balneare
    sunt spectaculoase din punct de vedere al sănătăţii. În România se tratează
    foarte multe afecţiuni. În primul rând, se tratează reumatismul, se tratează
    diverse afecţiuni ale căilor respiratorii. Recomandările medicale le fac
    medicii, noi facem recomandări turistice, astfel încât turiştii să poată
    cunoaşte şi obiectivele turistice din împrejurimi. Există adevărate monmente
    naturale lângă staţiunile Băile Herculane sau Covasna. Putem vizita peşteri,
    saline.



    Pentru o ofertă personalizată, adresaţi-vă chiar acum
    agenţiilor de turism!

  • Weinverköstigung im Landkreis Timiş

    Weinverköstigung im Landkreis Timiş

    Heute reisen wir in den Westen Rumäniens und zwar in den Landkreis Timiş, wo der Sommer warm und der Winter mild ist. Der Herbst ist lang und der Übergang von Winter zu Sommer ziemlich kurz und heftig. Die Oberflächengestalt ist für die Landwirtschaft, besonders für den Weinbau, geeignet.



    Der Weinweg hat seinen Ausgangspunkt in Temeswar. Er startet von der Önothek De Savoya“ (Von Savoyen“), dem bekanntesten Wein-Shop in der Stadt. Der Weg führt weiter zum Weinzentrum Recaş (dt. Rekasch), dem grö‎ßten Weinhersteller im Westen des Landes. Die Tradition des Weinanbaus wird schon im 15. Jh. erwähnt. Im Jahr 2002 wurde der Weinkeller Petro Vaselo“ gebaut. 30 Km weit von Rekasch liegt das Weinzentrum Silagiu (Silasch), das dank den Weinsorten aus Buziaş (Busiasch), Silagiu und Bacova (Bakowa) bekannt ist. Die Touristen können beim Weinkeller Val D’Or die katholische Kapelle der Weinbauer und den neuen Weingarten Dealul Dorului besuchen.



    Rekasch ist eine der jüngsten Städte im Westen Rumäniens und liegt 23 km weit von Temeswar. Marius Paşca ist für die Tourismusaktivitäten des Weinkellers in Rekasch verantwortlich und versucht uns zu überzeugen, den Weinkeller zu besuchen:



    Warum soll der Weinkeller besucht werden? Die Antwort ist ganz einfach: Weil der Wein zu unserer Kultur, zu unserer Zivilisation, zu unserer Gesellschaft gehört. Der Wein stärkt seit 2000 Jahren unsere Beziehung zur Gesellschaft, in der wir leben. Rekasch ist der Orientierungswert für das, was die Qualität des rumänischen Weines bedeutet. Die wunderschöne Landschaft ist ebenfalls ein Grund, wofür der Weinkeller in Rekasch besucht werden sollte. Einmal dort angekommen, können die Touristen den alten Weinkeller besuchen oder den Vorgang der Weinherstellung in dem neuen und modernen Weinkeller beobachten. Unsere Gäste können im Weingarten spazieren und den Wein probieren. Wir bieten auch verschiedene Speisen an und bringen ein Standard-Menü, das natürlich auch verändert werden kann. Was wir vorschlagen ist Rindsgulasch, Schweinebraten, Hühnerbraten, Kartoffeln, Salat, Apfelstrudel und dazu den passenden Dessertwein. Wein gibt’s für alle Geschmackstypen und Geldtaschen, von trocken bis sü‎ß, von wei‎ß bis rot. Wir haben 2003 angefangen, Weintourismus zu betreiben. Am Anfang hatten wir hunderte Gäste, heute aber sind es schon 20 Tausend Touristen, die aus der ganzen Welt kommen.“



    Wer die Weinkeller in Rekasch besucht, kann die Geschichte des Rekasch-Weines erfahren. Jede Weinsorte hat ihre eigene Geschichte. Zum Schluss kann jeder im Ausstellungsraum ein Souvenir kaufen.