Tag: Cadoul de Craciun

  • Jurnal românesc – 15.01.2020

    Jurnal românesc – 15.01.2020

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind dublarea
    alocaţiei de stat pentru copii, a cărei valoare ajunge la 300 de lei, respectiv
    600 de lei pentru minorii cu handicap. Actul normativ a fost adoptat de
    Parlament pe 18 decembrie, însă au existat temeri din partea Guvernului că
    sumele necesare creşterii nu se regăsesc în Bugetul de stat. Prim-ministrul
    Ludovic Orban a declarat, pe 10 ianuarie, că Executivul va amâna termenul de
    intrare în vigoare a legii până cand vor fi găsite resurse financiare, iar
    ministrul muncii, Violeta Alexandru, a confirmat anunţul premierului şi a
    precizat că majorarea nu se poate face peste noapte, ci cel
    mai probabil se va putea opera la momentul rectificării bugetare din
    iulie.

    Din opoziţie, fostul ministru social-democrat al muncii Marius
    Budăi a declarat că amânarea este o iresponsabilitate şi o lipsă de
    profesionalism din partea Guvernului liberal şi a indicat că recentele
    măsuri luate de acesta au provocat o gaură în buget de aproximativ 8,5 miliarde
    de lei, în condiţiile în care necesarul pentru dublarea alocaţiilor este de 6,7
    miliarde.




    Transfăgărăşanul, drumul care străpunge Carpații Meridionali şi
    leagă Muntenia de Transilvania, a fost inclus de publicaţia The New York Times
    în topul celor 52 de locuri care trebuie vizitate în 2020. În articol,
    recomandat şi de Ambasada SUA la București pe pagina sa de Facebook,
    jurnaliştii americani vorbesc despre Alpii Transilvaniei şi îi
    îndeamnă pe amatorii de călătorii să viziteze şi pădurile din zonă, care
    adăpostesc urși, lupi, floră și faună deosebite. Pentru a experimenta o
    bucată de sălbăticie reală, fără să fie nevoie să mergeţi până la capătul
    lumii, nu căutaţi mai departe de România. 65% din pădurile bătrâne din Europa
    se află aici
    , scriu ziariştii. Clasamentul, întocmit anual, este realizat
    cu ajutorul jurnaliştilor de călătorie. Pe primul loc se află capitala Statelor
    Unite, Washington, urmată de Insulele Virgine Britanice şi de orășelul
    Rurrenabaque, din Bolivia. Alpii Transilvaniei se clasează pe locul
    50 şi devansează comuna italiană Urbino şi Parcul Natural Glaciar din Montana,
    SUA.




    O delegație a Consiliului General al Municipiului București, condusă
    de viceprimarul Aurelian Bădulescu, se află în vizită în capitala Republicii
    Moldova, unde participă la şedinţa Consiliului Municipiului Chişinău. Cu acest
    prilej, delegaţii semnează un acord adițional la protocolul de înfrățire dintre
    cele două capitale. Aurelian Bădulescu a declarat că Primăria Bucureștiului
    este deschisă oricărei solicitări individuale şi le-a recomandat consilierilor
    de pe ambele maluri ale Prutului să se împrietenească pentru a avea un dialog
    mai consistent. La rândul său, primarul Chişinăului, Ion Ceban, a spus că
    parteneriatul cu omologii români este unul fundamnetal. Colaborarea
    dintre noi trebuie să continue prin realizarea multiplelor proiecte bilaterale.
    Avem ce învăţa şi prelua de la colegii noștri
    , a afirmat acesta.
    Protocolul de înfrăţire dintre Bucureşti şi Chişinău a fost încheiat la 4
    noiembrie 1999.




    România are un reprezentat la Gala Premiilor Oscar, în ciuda
    faptului că producţia Cadoul de Crăciun, în regia lui Bogdan
    Mureşanu, a ratat nominalizarea la categoria Cel mai bun
    scurtmetraj. Este vorba despre Mihai Mălaimare Jr., directorul de imagine
    al dramei neozeelandeze Jojo Rabbit, de Taika Waititi, care va
    concura la categoriile design de producţie şi montaj de
    film. Nominalizarea vine la doar 9 zile după ce românul a primit trofeul
    pentru cel mai bun director de imagine, pentru Jojo Rabbit, la cea
    de-a 23-a ediţie a galei Hollywood Film Awards.

    În vârstă de 44 de ani, Mihai
    Mălaimare Jr. a fost şi directorul de imagine al filmului Nina, de
    Cynthia Mort, iar în 2014 a fost lăudat de presa de specialitate pentru filmul
    Umblând printre morminte, de Scott Frank. În 2013, a fost premiat
    la gala National Society of Film Critics, unde s-a impus la categoria cea
    mai bună imagine pentru pelicula The Master, de Paul Thomas
    Anderson. Pentru acelaşi film, în 2012 a primit distincţia pentru cea mai bună
    imagine din partea Boston Society of Film Critics şi a fost nominalizat la
    prestigioasele Satellite Awards şi Critics’ Choice Awards. Cineastul român a
    lucrat la realizarea filmelor Tinereţe fără tinereţe şi
    Tetro, în regia lui Francis Ford Coppola.






    Cultura română contemporană este la același nivel cu marile
    culturi ale lumii
    , a declarat președintele interimar al Institutului
    Cultural Român, Mirel Taloș, cu prilejul Zilei Culturii Naționale. Acesta a
    spus că instituţia marchează momentul atât în ţară, cât şi peste hotare, în
    statele în care există reprezentanţe ale ICR.

    Cultura ne este zi de zi
    cel mai important promotor, iar oamenii de cultură sunt cei mai importanți
    ambasadori ai României
    , a apreciat Mirel Taloş. Şeful interimar al ICR a
    vorbit şi despre succesul înregistrat la a 27-a ediţie a Festivalului
    Europalia, la care România este ţară invitată de onoare, şi a amintit de
    expoziţia Brâncuşi. Sublimarea formei, deschisă la Palatul Artelor
    Bozar din Bruxelles, care a fost vizitată până în prezent de peste 90.000 de
    oameni. Ziua Culturii Naționale coincide anul acesta cu împlinirea a 170 de ani
    de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu.

  • Rumänischer Kurzfilm gewinnt Großen Preis bei Festival in Clermont-Ferrand

    Rumänischer Kurzfilm gewinnt Großen Preis bei Festival in Clermont-Ferrand

    Seit der ersten Vorstellung wurde der Film von Bogdan Mureşanu mit zahlreichen internationalen Preisen bedacht, darunter mit dem Preis der rumänischen Filmtage beim Internationalen Filmfestival Transylvania, dem Gro‎ßen Preis in der Sektion Kurzfilme des Filmfestivals in Cottbus und mit einer speziellen Erwähnung beim Festival in Montpellier.



    Die Handlung des Films findet am Abend des 20. Dezember 1989 statt, wenige Tage nach dem blutigen Vorgehen des Ceauşescu-Regimes gegen die antikommunistischen Demonstranten im westrumänischen Temeswar. Die Geschichte beginnt mit dem Brief eines Jungen an den Weihnachtsmann, in dem das Kind offenbart, was sich seine Eltern von ihm wünschen. Der Vater ist verzweifelt, weil der Kleine in dem per Post verschickten Brief den Wunsch seines Vaters offenbart, Ceauşescu tot zu sehen.



    Wir haben uns mit Bogdan Mureşanu über den Film unterhalten und über die Hoffnung auf die Wiedergeburt der Zivilgesellschaft, über die Pflicht derjenigen, die dabei waren, über historische Momente zu sprechen. Bogdan Mureşanu hat in einem anderen, mehrfach preisgekrönten Film, Cut, Shaved and Mired“, eine Geschichte erzählt, die in den 1990er Jahren, kurz nach der Revolution, in Rumänien spielt, als ein Friseur seinen ehemaligen Folterer in einem Kunden erkennt. Bogdan Mureşanu:



    Wir haben sehr trübe Zeiten erlebt. Um von mir zu sprechen, ich habe zwei Revolutionen erlebt, die Revolution von 1989 und die digitale Revolution. Es war damals schon seltsam, festzustellen, dass alles langsam online geht. Diese und andere Ereignisse haben meine Biografie geprägt. Zum Beispiel in dieser Übergangszeit, den frühen 1990er Jahren, als es fast keine Regeln mehr gab und alles von denjenigen, die das Land während des kommunistischen Regimes geführt hatten, also den »Ehemaligen«, beherrscht war. Für mich waren es krasse Zeiten, es wurde schwierig, wenn man versuchte, etwas zu verstehen. Mir schien, als ob jede Ordnung weggefegt worden sei. Ordnung kehrte viel später unter dem Druck westlicher Institutionen wieder ein. Denn damals waren unsere Institutionen jeglicher Inhalte beraubt worden, und das ist auch heute noch so. Diese Auszeichnung zum Beispiel, die ich kürzlich in Clermont-Ferrand gewonnen habe — die ist sehr wichtig, weil es von einer seriösen Institution aus dem Ausland verliehen wurde. Bei dem TIFF (Transylvania International Film Festival), einem sehr wichtigen Festival in Rumänien, gewann der Film den Preis der rumänischen Filmtage für Kurzfilme. Eine Anerkennung aus dem Ausland ist jedoch viel wichtiger, weil wir den Werten hier nicht mehr vertrauen. Sie wurden während der kommunistischen Ära zerstört. Es wird also noch einige Zeit dauern, bis die Werte wiederhergestellt werden und die Institutionen, die uns regieren sollen, einen Sinn erhalten.“




    Bogdan Mureşanus Absicht war, Cadoul de Crăciun/Das Weihnachtsgeschenk“ als schwarze Komödie zu drehen.



    Ich habe mir den Kopf zerbrochen, um den Film als eine schwarze Komödie zu gestalten. Und anscheinend habe ich das geschafft. Denn dieser Film wurde an vielen Orten der Welt gespielt, und ich habe festgestellt, dass die Zuschauer, allen kulturellen Unterschieden zum Trotz, amüsiert waren. Mich hat es überrascht, dass die Menschen die Feinheiten des Dialogs verstanden haben. Als ich am Schnitt gearbeitet habe, war ich besorgt, dass die Zuschauer aus anderen Ländern nicht alle Anspielungen verstehen werden. Ich dachte, es versteht keiner, wer »Onkel Nicu« war [Diktator Nicolae Ceauşescu — Anm. d. Red.], wie man sich vor einer spitzelnden Nachbarin fürchten kann, wie es dazu kommt, die eigene Frau zu verdächtigen u.a.m. Ich hatte Angst, dass der Film nur in Rumänien verstanden werden kann oder dass er höchsten die Osteuropäer erreicht. Ich war erstaunt, als der Film von Festivals ausgewählt wurde. Ich konnte es fast nicht glauben, dass die Jurymitglieder die Botschaft verstanden haben. Darüber habe ich mich wahnsinnig gefreut! Und ich habe mich gefreut, dass das, was mir als lokal begrenzt vorkam, eigentlich eine universelle Sprache war, leicht verständlich, wenn man sie durch die Optik der Verhältnisse zwischen Macht, Angst und Paranoia betrachtet. Auf ein Festival hat mich jemand dafăr gelobt, dass ich die gro‎ße bekannte Geschichte beiseite gelassen habe und mich nur auf das, was in einem Appartement geschah, konzentriert habe. Ich wage zu behaupten, dass die Geschichte der Revolution von au‎ßen betrachtet klarer ist, als wir sie hier sehen.“




    Darsteller im Film sind Andrei Văncică, Ioana Flora und das Kind Luca Toma.