Radio România Internațional

Tag: Cadru Financiar Multianual

  • Liderii UE au stabilit fondurile de redresare după COVID-19

    Liderii UE au stabilit fondurile de redresare după COVID-19

    După negocieri maraton începute vineri și continuate zi şi noapte până în această dimineață, cei 27 de șefi de stat și de guvern au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro.

    Liderii Uniunii Europene au ajuns la acord în această dimineață, summit-ul devenind astfel unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

    Bună dimineața, tuturor! Am reușit! Europa este puternică. Europa este unită, a spus președintele Consiliului European, Charles Michel.

    Acordul a fost obținut pe ultimul document de negociere propus de acesta, conform căruia statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Aceasta este o victorie a celor patru state zgârcite- Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care s-au opus alocării inițiale de 500 de miliarde de euro pentru granturi și 250 de miliarde de euro pentru credite.

    Facilitatea de redresare și reziliență va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

    Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și eliminarea totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate al Uniunii Europene.

    De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept. Acordul prevede că dacă un stat consideră că în altul există abateri grave de la respectarea statului de drept, poate solicita discutarea problemei în următorul Consiliu European. În cazul constatării unei astfel de deficiențe, Comisia va propune măsuri adecvate și proporționale care trebuie aprobate de către Consiliu cu majoritate calificată.


  • De ce este important bugetul pe termen lung al UE?

    De ce este important bugetul pe termen lung al UE?

    Pe lângă planul de redresare economică și negocierea viitoarelor relații dintre UE și Marea Britanie, o altă temă și provocare majoră o reprezintă pentru Europa ajungerea la un acord cu privire la viitorul buget pe termen lung. Adică cel pentru perioada 2021 – 2027. Dar ce este și cum se cheltuie acest buget pe termen lung al UE, denumit și cadru financiar multianual (CFM)? Și cum este finanțat, de unde vin banii?


  • Ministrul Bogdan Aurescu – la conferința de lansare a Președinției germane a Consiliului UE

    Ministrul Bogdan Aurescu – la conferința de lansare a Președinției germane a Consiliului UE

    Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 3 iulie 2020, la conferința de lansare a Președinției germane a Consiliului UE, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, alături de ambasadorul Germaniei în România, Cord Meier-Klodt.

    Șeful diplomației de la București a salutat preluarea de către Germania a Președinției rotative a Consiliului UE (1 iunie 2020 – 31 decembrie 2020), ca parte a Trio-ului de președinții Germania-Portugalia-Slovenia și a exprimat aprecierea pentru eforturile Președinției Croației a Consiliului UE din primul semestru al anului 2020 de a avansa agenda europeană în contextul dificil generat de criza Covid-19.

    Cu acest prilej, ministrul Aurescu a reiterat angajamentul României de a sprijini agenda de lucru a Președinției germane, în linie cu obiectivele majore ale Agendei Strategice a UE pentru 2019-2024 și a apreciat că motto-ul Președinției germane – Împreună pentru redresarea Europei – reflectă pe deplin spiritul unității, coeziunii și solidarității europene. Acesta a subliniat că România susține o astfel de abordare, cu atât mai necesară în actualul context, când este esențială o cooperare strânsă la nivel european pentru a identifica soluții consensuale în fața provocărilor complexe generate de pandemie în plan economic și social. În aceeași măsură, a arătat că lecțiile învățate din această criză vor trebui valorificate pentru a identifica cele mai adecvate instrumente și mecanisme de răspuns european la provocări similare.

    Ministrul român de externe a apreciat obiectivele ambițioase ale Președinției germane a Consiliului UE în ceea ce privește redresarea economică, precizând că este nevoie de voință politică și responsabilitate comună pentru atingerea unui acord ambițios și echilibrat privind Planul european de redresare, de o manieră care să răspundă în mod adecvat nevoilor tuturor statelor membre, în special ale celor mai afectate.

    El a subliniat, totodată, că viitorul Cadru Financiar Multianual va avea un rol esențial în sprijinirea procesului de redresare, precum și în consolidarea convergenței economice și sociale și reducerea diferențelor de dezvoltare în cadrul UE și a reiterat viziunea şi sprijinul României pentru agrearea unui buget european puternic, consecvent și flexibil pentru a garanta rezultate durabile, inclusiv prin menținerea unui rol central pentru cele două politici majore de investiții ale UE – coeziunea și politica agricolă comună.

    Cu privire la procesul de negociere a viitorului relației UE-Regatul Unit, ministrul afacerilor externe a exprimat încredere în obiectivul de a sprijini ajungerea la un acord, care să asigure protejarea intereselor cetățenilor europeni, cu menținerea unității UE27.

    Referitor la prioritățile de pe agenda externă a Președinției germane a Consiliului UE, ministrul Aurescu a apreciat prioritatea acordată politicii de extindere și a susținut importanța menținerii unei dinamici pozitive a procesului de negociere asociat acestuia, precum și necesitatea consolidării rezilienței partenerilor din regiune.

    Totodată, el a exprimat sprijinul României pentru menținerea unui cadru strategic ambițios de cooperare cu statele Parteneriatului Estic post-2020, în linie cu aspirațiile europene și angajamentul față de reforme ale vecinilor estici.

    Bogdan Aurescu a făcut referire la Republica Moldova, pentru care calea europeană reprezintă singura și cea mai sigură cale de a aduce rezultate tangibile cetățenilor acestei țări. Ministrul a menționat sprijinul concret acordat de România cetățenilor din Republica Moldova, oferind ajutor umanitar de până la 3,5 milioane de euro, personal medical specializat, facilitând tranzitul umanitar cetățenilor Republicii Moldova care s-au întors acasă.

    În acest sens, ministrul afacerilor externe a subliniat că, în ciuda tuturor provocărilor cu care ne confruntăm, este nevoie de o mai bună coordonare și unitate în cadrul UE cu privire la Republica Moldova, în special în contextul actual.

    În ceea ce privește relația UE cu SUA, șeful diplomației române a evidențiat sprijinul României pentru un parteneriat transatlantic solid şi pentru o acțiune europeană dedicată consolidării acestui parteneriat.

    Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat importanța unei acțiuni solidare la nivel european în realizarea priorităților urmărite la nivel UE: Într-adevăr, trăim vremuri foarte speciale, excepționale. Istoria ne-a învățat că uniți putem depăși provocările. O Europă puternică și unită este o necesitate, nu o alegere. Europa de mâine depinde de ceea ce realizăm astăzi. Am încredere deplină în valorile europene și în capacitatea UE de a depăși aceste dificultăți și de a deveni mai puternică. Astfel, aș dori să vă exprim, încă o dată, sprijinul nostru deplin pentru președinția germană, pentru noul Trio al președințiilor, pentru a găsi răspunsuri comune la problemele noastre comune și pentru a consolida în deplină solidaritate proiectul european.

    sursa: mae.ro

  • Discuții privind viitorul buget comunitar

    Discuții privind viitorul buget comunitar


    Parlamentul și Comisia Europeană continuă discuțiile privind viitorul buget multianual al UE, pentru perioada 2021-2027. Este primul exercițiu financiar după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar, stat ce contribuia cu 75 de miliarde de euro la bugetul multianual.


    Comisia Europeană a propus o proporție a bugetului de 1,1% din venitul naţional brut), în timp ce Parlamentul European susține o valoare de 1,3% din venitul naţional brut, diferența fiind de 240 de miliarde de euro în plus.



    Disensiuni între statele membre UE în privința viitorului buget



    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat nevoia unui buget care să asigure un echilibru între priorităţile vechi şi cele noi: Este nevoie de un buget capabil să combată provocările climatice şi eu nu voi accepta nicio soluţie care nu alocă 25% din buget pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru că altfel nu se va atinge neutralitatea climatică.”



    Viitorul exercițiu financiar creează divergențe între statele membre. Astfel, Prietenii coeziunii, un grup format din 16 ţări membre, inclusiv România, doreşte ca fondurile UE pe care le primesc în cadrul politicii de coeziune să nu fie diminuate în viitorul cadru financiar multianual. De cealaltă parte, grupul Frugal five (Austria, Danemarca, Germania, Ţările de Jos şi Suedia) militează pentru un buget redus, care ar diminua contribuțiile către celelalte state europene care depind, în mare măsură, de fondurile europene.



    Eurodeputații români, front comun pentru fondurile acordate politicii de coeziune și agriculturii



    Eurodeputatul Traian Băsescu, fost președinte al României a subliniat că Parlamentul European susține propunerea PE pentru un buget mai mare și critică atitudinea celor cinci state care se opun. ”Este nejustificată reticența contribuitorilor neți. Ei trebuie să țină cont că statele membre noi le-au dat o piață, trebuie să țină cont faptul că România, de exemplu, a pierdut 16.000 de medici și 220.000 de ingineri care sunt în statele net contribuitoare. Este nedrept să se reducă programele de coeziune”, a declarat Băsescu, membru al Partidului Popular European, citat de publicația Calea Europeană.



    Un alt reprezentant al României, eurodeputatul Dacian Cioloş, a salutat demersurile preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, în vederea ajungerii la un compromis între statele membre privind cadrul financiar multianual. Dorim un buget bun, Europa nu este doar o afacere în care doar ne luăm angajamente, este nevoie de rezultate tangibile pentru cetăţeni, de soluţii privind schimbările climatice şi transformarea digitală, dar în acelaşi timp trebuie să fie modernizate politica agricolă comună şi politica de coeziune., a declarat liderul grupului Renew Europe din PE.

  • Conversațiile UE – Baltica 2019: așteptând schimbarea politică

    Conversațiile UE – Baltica 2019: așteptând schimbarea politică

    În
    data de 5 aprilie 2019 a avut loc Conferința internațională anuală la nivel
    înalt: Conversațiile UE – Baltica 2019: așteptând schimbarea politică.
    Evenimentul a fost organizat de Institutul de Afaceri Internaționale din
    Letonia, în cooperare cu Reprezentanța Comisiei Europene în Letonia și
    Parlamentul Republicii Letonia.


    În
    timpul conferinței, vorbitorii au abordat tematica negocierilor în curs privind
    următorul cadru financiar multianual, au explicat care sunt tacticile UE în
    mediul comerțului internațional actual, și ceea ce ar trebui să fie, au
    discutat viitorul politicilor și sistemelor de apărare europene și au încercat
    să ofere răspunsuri la maniera în care instituțiile Uniunii Europene pot
    contribui mai bine la rezolvarea sau adaptarea la provocările actuale create de
    spațiul informațional și au estimat cum vor evolua relațiile dintre UE și SUA
    în perioada premergătoare următoarelor alegeri prezidențiale din SUA în 2020.


    Institutul
    European din România a fost reprezentat la eveniment de dl Mihai Sebe, expert
    în cadrul Biroului Studii și Analize, în calitate de vorbitor. Articolul
    complet este disponibil în Newsletter-ul
    IER    .




    (Mihai
    Sebe, Biroul
    Studii și Analize, IER)

  • Dosare neîncheiate, aflate acum pe agenda noului Parlament European

    Dosare neîncheiate, aflate acum pe agenda noului Parlament European

    Noul Parlament european începe, așadar, să lucreze de mâine. Este implicat în alegerea noului președinte al Comisiei europene și a viitorilor comisari, dar, după această etapă, de departe cel mai important dosar care se va afla pe masa sa de lucru este aprobarea viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2021 – 2027.

    Potrivit propunerilor făcute încă de anul trecut de actualul executiv comunitar, bugetul ar urma să fie de peste o mie 200 de miliarde de euro.

    V-am tot spus că vom avea de înfruntat provocări enorme într-o lume în permanentă schimbare. Am ales să susținem o Europă stabilă, mai prosperă și mai socială și în același timp mai puternică în lume. Am ales să mergem înainte, iar viitorul buget multianual este modern, simplificat și mult mai flexibil, spune actualul președinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

    Iar bugetul pune accent pe stoparea migraţiei ilegale și apărare, dar şi pe dezvoltare regională, inovare şi cercetare.
    Sunt încă negocieri între statele membre, iar multe nemulţumiri pleacă de la sumele de bani mai mici alocate agriculturii, cu 5 la sută în minus faţă de actualul buget multianual.

    Politica agricolă comună ar urma să treacă şi printr-un amplu proces de reformă, care are de asemenea nevoie de aprobarea Parlamentului European. Ce ar urma însă să se schimbe?

    Statele membre ar urma să fie responsabile pentru alegerea modului și a domeniilor în care să investească banii care le revin, ținând însă cont de strategia stabilită la nivel european, explica anul trecut comisarul pentru agricultură Phil Hogan:

    Fiecare stat membru își va stabili propriul plan strategic în domeniul agricol. În fiecare an va prezenta Bruxelles-ului un raport de activitate și dacă se constată că nu au fost făcute suficiente progrese, Comisia poate interveni, cerând, de exemplu, un alt plan de acțiune. Se poate ajunge însă și la suspendarea plăților.

    Până la reformarea politicii agricole comune, noul Parlament european mai dă un examen important. Trebuie să aprobe bugetul pe anul viitor al Uniunii Europene, de peste 168 de miliarde de euro. Suma include și contribuţia Marii Britanii, țară care, teoretic, se pregătește să iasă din spațiul comunitar cel mai târziu pe 31 octombrie.

    Este ultimul buget propus de Comisia Europeană, condusă de Jean Claude Juncker. Este și ultimul din actualul cadru financiar multianual 2014-2020. Propunerile au fost făcute plecând de la ideea că Marea Britanie joacă un rol, pentru că această țară este inclusă în actualul buget multianual, spune comisarul european, Gunther Oettinger.

    Și tot el ține să adauge că este luată în calcul și ideea că Regatul Unit nu își va onora obligațiile în ipoteza unui Brexit fără acord. În acest caz ar urma să se găsească soluții pentru a suplini cele 12 miliarde de euro, cât reprezintă contribuția Marii Britanii la bugetul Uniunii pe anul viitor.


  • Viitorul Cadru Financiar Multianual al UE

    Viitorul Cadru Financiar Multianual al UE

    Consiliul a început pregătirile pentru reuniunea Consiliului European care va avea loc la 20 – 21 iunie. În cadrul reuniunii, liderii UE ar trebui să ia decizii privind numirile pentru următorul ciclu instituțional și să adopte agenda strategică a UE pentru perioada 2019 – 2024. De asemenea, aceștia își vor concentra discuțiile asupra viitorului cadru financiar multianual, asupra schimbărilor climatice și asupra recomandărilor specifice fiecărei țări emise în cadrul procesului semestrului european.


    Daniel Buda: Cadrul Financiar Multianual până la urmă vorbim de buget aici. Vorbim de banii pe care îi avem sau de care statele membre îi au la dispoziție pentru a se putea dezvolta. Mi-aș dori foarte mult de la această Preșendinție, pe care o avem în această perioadă, să avem capacitatea de a îi determina pe acești șefi de state și de guverne, care nu sunt de-acord cu ceea ce înseamnă creșterea în contribuție a statelor membre, la acest buget la nivelul UE pentru a putea satisface toate nevoile pe care le avem în acest moment.

    Olanda, Franța, țările de jos şi încă câteva state sunt rezervate în această chestiune și eu cred că pentru noi acesta trebuie să fie un obiectiv substanţial, acela de a convinge aceste state să facă alocări bugetare suplimentare în vederea creșterii bugetului pentru a putea acoperi toate nevoile pe care le are astăzi UE. Aici mă refer la ceea ce înseamnă sectorul agricol, pentru că în zona sectorului agricol chiar dacă România nu are parte de tăieri bugetare semnificative de către pilonul 2, pe plățile directe chiar avem parte de o creștere a bugetului. În politica de coeziune creșterea e de 8 %.

    În nivelul UE avem de-a face cu tăieri în această zonă a politicii agricole comune și a politicii de coeziune pe de o parte și pe de altă parte avem noi provocări la care trebuie să facem față legate de migratie, legate de securitatea frontierelor. Noi nevoi până la urmă legate de ceea ce înseamnă cercetarea, de investirea mai multor bani în cercetare astfel încât să putem să ținem pasul cu ceea ce înseamnă nevoile UE pe diverse paliere chiar dacă nu vom reuși este important să cristalizăm totuși direcțiile mari la nivel macrofinanciar, să vedem care sunt liniile pe care le putem stabili astfel încât statele membre să aibă posibilitatea de a implementa cât se poate de repede până la urmă ceea ce înseamnă acest proces de absorbție al fondurilor europene.

    Consiliul European din luna iunie va reprezenta momentul unor decizii importante care vor contura viitorul UE în anii următori. Președinția a făcut tot posibilul pentru a facilita tranziția către următorul ciclu instituțional și pentru a încheia cât mai multe dosare legislative. Consiliul a discutat aspectele legate de acțiunea externă ale cadrului financiar multianual pentru perioada 2021 – 2027. Miniștrii s-au concentrat pe propunerile Comisiei Europene privind integrarea Fondului european de dezvoltare în bugetul UE și delimitarea fondurilor pentru politica europeană de vecinătate în următorul CFM.

    Dezbaterea va contribui la pregătirea de către președinție a unui proiect revizuit de cadru de negociere în perspectiva Consiliului European din iunie.


  • Liniile bugetare strategice ale viitorului Cadru Financiar Multianual

    Liniile bugetare strategice ale viitorului Cadru Financiar Multianual

    Bugetul UE pe termen lung, denumit și cadrul financiar multianual (sau CFM), oferă un cadru stabil pentru execuția bugetului anual al UE. El traduce prioritățile politice ale Uniunii în termeni financiari pentru o perioadă de mai mulți ani și stabilește cuantumuri maxime anuale (plafoane) pentru ansamblul cheltuielilor UE și pentru principalele categorii/priorități în materie de cheltuieli (linii bugetare).

    Recent în plenul Parlamentului Europen de la Strasbourg au fost votate liniile bugetare strategice ale viitorului Cadru Financiar Multianual. Este varianta de buget asumată și adoptată de PE pe baza căreia se va negocia cu Comisia și Consiliul. Plenul și-a asumat o creștere a contribuției statelor membre la bugetul UE de la 1% din Produsul Intern Brut, la 1,3%.

    Europarlamentarul Răzvan Popa a cerut ca fondurile pentru programul de coeziune si pentru cel al politicii agricole comune sa ramână cel putin la nivelul acestui exercitiu bugetar, lucru acceptat de Parlament. De asemenea, europarlamentarul român a mai solicitat ca solidaritatea economică și socială sa nu fie sacrificată în detrimentul noilor provocări de la nivelul Europei.

    Parlamentul European, în calitate de reprezentant direct al cetățenilor UE, are obligația să se asigure că viitorul Buget al Uniunii Europene va corespunde obiectivelor de dezvoltare ale statelor membre. Politica financiară a UE se poate adapta și trebuie să se adapteze la realități, dar nu poate fi una care să abandoneze obiectivele fundamentale ale Uniunii. Parlamentul va trebui să apere acele programe prin care UE a ajutat până acum dezvoltarea statelor membre – în primul rând Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. Dar nu trebuie să uităm nici de necesitățile pentru educație și cercetare, infrastructură, reducerea șomajului în rândul tinerilor, sprijinul pentru IMM. Nu trebuie să ne temem de a cere lucruri corecte în discuțiile pe care le vom avea în viitor – spre exemplu, să solicitam marilor companii să plătească taxe acolo unde își produc profiturile. Statele membre UE sunt o piață pentru aceste companii, și doar plata în mod corespunzător a taxelor poate arăta că marile companii respectă ceea ce li se oferă. Discuția nu este despre state, ci despre ansamblul Uniunii Europene.


  • Concluziile Consiliului European

    Concluziile Consiliului European

    Principalele subiecte ale reuniunii
    de săptămâna trecută de la Bruxelles a șefilor de state sau de guverne în
    cadrul Consiliului European au fost piața unică și consolidarea Uniunii
    Economice și Monetare, migrația, relațiile externe, Brexit-ul, schimbările
    climatice, securitatea și apărarea Uniunii Europene, lupta împotriva rasismului
    și a xenofobiei    . Subliniind că liderii europeni au onorat promisiunea făcută în
    urmă cu un an, de a adopta măsuri
    concrete de consolidare a Uniunii Economice și Monetare, președintele
    Consiliului European, Donald Tusk, a declarat: În
    primul rând, cu un acord de a crea un sprijin comun pentru Fondul unic de
    rezoluție. În al doilea rând, am convenit să dăm Mecanismului European de
    Stabilitate puteri mai mari pentru prevenirea și gestionarea crizelor
    financiare. Aceste două decizii – ceea ce înseamnă modificarea cât mai curând
    posibil a Tratatului privind Mecanismul European de Stabilitate – întăresc în
    mod semnificativ uniunea monetară. În plus, miniștrii de finanțe vor accelera
    activitatea privind un instrument bugetar din zona euro. Este important să se
    adopte într-un format incluziv, de către toate statele membre, în contextul
    bugetului UE pe termen lung.


    Liderii statelor membre urmăresc să
    ajungă la un acord în cadrul Consiliului European din toamna anului 2019, iar
    reuniunea de săptămâna trecută a prilejuit un prim schimb substanțial de opinii
    cu privire la cadrul financiar multianual 2021-2027, pe baza unui raport
    realizat de președinția austriacă a Consiliului Uniunii Europene, care a
    solicitat următoarei președinții, care va fi a României, să continue lucrările
    intensive desfășurate în ultimul an cu privire la viitorul cadru financiar
    multianual pentru perioada 2012- 2027. Consiliul European a solicitat
    continuarea agendei pieței unice care a asigurat bunăstarea, creșterea și
    locurile de muncă în UE     în ultimii 25 de ani. Liderii au convenit să organizeze o dezbatere aprofundată în primăvara anului
    2019, în curs de pregătire pentru următoarea agendă strategică.




    La conferința de presă de la finalul
    reuniunii, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a ținut să se refere
    la amenințarea răspândirii dezinformării în sistemele democratice ale statelor
    membre: În ceea
    ce priveşte dezinformare, vreau să subliniez preocuparea liderilor că această
    amenințare pentru democrațiile noastre este deliberată, la scară largă și
    sistemică. Și nu pleacă, ci crește. Suntem hotărâți să facem față acestei
    amenințări. Acțiunile propuse de Comisie și de Serviciul pentru acțiune externă
    ar trebui puse în aplicare imediat de către autoritățile competente, cu mult
    înainte de alegerile europene.


    Liderii UE au evaluat rezultatul
    dialogurilor cu cetățenii și al consultărilor cetățenilor din statele membre.
    Acest exerciţiu a ajutat la identificarea unor preocupări și așteptări din
    partea cetățenilor în ceea ce privește rezultatele concrete din partea UE. În
    cadrul reuniunii informale de la Sibiu din 9 mai 2019, șefii de stat sau de
    guvern vor discuta prioritățile pentru următorul ciclu instituțional, în scopul
    de a conveni asupra următoarei agende strategice în iunie 2019.

  • Europarlamentarul C. Bușoi a început o campanie de consultare a stakeholder-ilor din Sănătate

    Europarlamentarul C. Bușoi a început o campanie de consultare a stakeholder-ilor din Sănătate

    Europarlamentarul
    Cristian Bușoi (PNL, PPE) este raportor în Parlamentul European din partea
    Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul pentru Cercetare și Inovare 2021
    – 2027 – Orizont Europa și pentru Programul de Sănătate al Uniunii
    Europene 2021-2027 (FSE+), din cadrul Fondului Social European Plus.


    Cristian Buşoi este raportor în Parlamentul European din partea Comisiei de Mediu și Sănătate si a început deja o campanie de consultare a stakeholder-ilor din Sănătate: autorități, medici, decani și rectori ai Universităților de Medicină și Farmacie, reprezentați ai industriei din domeniu și ai organizațiilor nonguvernamentale, pentru a identifica, astfel, oportunitățile de care sistemul nostru de sănătate ar putea beneficia în viitorul cadru financiar multianual European.


    În
    ceea ce privește Programul Orizont Europa, Cristian Bușoi salută propunerea
    Comisiei de a integra Sănătatea în toate politicile europene și de a fuziona
    anumite fonduri.










  • România susţine menţinerea unei politici de coeziune puternice şi eficiente după 2020

    România susţine menţinerea unei politici de coeziune puternice şi eficiente după 2020

    România
    susţine menţinerea unei politici de coeziune puternice şi eficiente după 2020.
    Afirmaţia îi aparţine Ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor
    Negrescu    . Invitat la Radio Reşiţa, ministrul Negrescu a afirmat că este
    necesară menţinerea unor alocări financiare adecvate pentru realizarea
    obiectivelor politicii de coeziune, în beneficiul tuturor statelor membre, dar
    şi pentru creşterea competitivităţii blocului comunitar în ansamblul său.


    Politica
    de coeziune este un instrument financiar de succes, de care beneficiază toate
    statele membre, strâns legat de valorile comune pe care le împărtăşim,
    solidaritatea fiind un principiu fundamental al Uniunii Europene    , a
    adăugat Victor Negrescu.


    În
    perspectiva primului mandat la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene,
    ministrul delegat a explicat că reforma politicii de coeziune face parte din
    procesul de regândire a viitorului Cadru Financiar Multianual post-2020, dosar
    pe care România îl va gestiona în primul semestru al anului 2019.


    Ne
    propunem să fim un mediator imparţial în exercitarea mandatului Preşedinţiei
    Consiliului Uniunii Europene, dar, în pregătirea acestui moment, România
    susţine menţinerea unei politici de coeziune puternice şi eficiente după anul
    2020, cu argumente solide care motivează de ce trebuie să se regăsească într-un
    cuantum adecvat în viitorul buget multianual    , a menţionat Negrescu.


    România
    va asuma, pentru şase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Preşedinţia
    Consiliului Uniunii Europene – una dintre cele şapte instituţii ale Uniunii.


  • Viitorul buget al UE

    Viitorul buget al UE

    Noul buget multianual al Uniunii Europene (post-2020) trebuie să fie construit astfel încât să permită finanţarea noilor sectoare de interes, precum apărarea, migraţia, securitatea internă şi cea externă, dar şi modernizarea politicilor agricolă şi de coeziune, a afirmat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Declaraţia a fost făcută la dezbaterea Perspective pentru viitorul nostru – Elaborarea cadrului financiar multianual, organizată, la Bruxelles, de Centrul European de Strategie Politică.

    Potrivit şefului Executivului comunitar, următorul buget pe termen lung trebuie să fie mai mare decât actualul, care este de un procent din Produsul Intern Brut al Uniunii, în pofida ieşirii Marii Britanii, un contributor net la buget, din blocul comunitar. Deşi unele politici comunitare pot fi revizuite şi modernizate, guvernele statelor membre trebuie să aloce mai mulţi bani la bugetul Uniunii pentru a finanţa noi domenii de interes, ceea ce nu se poate face cu doar un procent din avuţia Europei, a apreciat Juncker.

    Preşedintele Comisiei, cu detalii despre viitorul buget: Bugetul european, la fel ca bugetele naţionale, nu se incadreza într-o categorie exclusivă de contabilitate. Reprezintă o pleiadă de ambiţii, nu doar programare bugetară. Trebuie să ne uităm la consecinţele ambiţiilor noastre, traduse în politici pentru viitorii ani. Un buget ar trebui să reflecte ambiţiile europene pe termen scurt, dar şi pe termen lung, deoarece stabilim cadre financiare multianuale care variază între cinci şi şapte ani. Trebuie, înainte de toate, să stabilim obiectivele, ceea ce dorim, şi de aici vom vedea cum putem asigura mijloacele financiare disponibile pentru aceste ambiţii politice. Cred că trebuie să avem o dezbatere substanţială asupra acestei problematici, asupra conţinutului şi apoi asupra finanţării privind ambiţiile convenite de comun acord. În trecut, am stabilit suma generală şi, în funcţie de cuantumul acesteia, ne-am fixat obiectivele politice. Acum, cred că procesul trebuie să fie unul invers.

    Conferinţa la care preşedintele Comisiei a făcut aceste declaraţii deschide ultima etapă a pregătirilor pentru următorul cadru financiar multianual, înaintea întâlnirii liderilor europeni, din februarie, şi a prezentării unei propuneri legislative de către Executivul comunitar, în mai.