Radio România Internațional

Tag: Cadrul Financiar Multianual

  • Acordul pentru bugetul multianual al UE, contestat de Parlamentul European

    Acordul pentru bugetul multianual al UE, contestat de Parlamentul European

    Considerat de liderii europeni un succes, acordul obținut pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene nu este bine primit în Parlamentul European. Mai mulți membrii ai forului legislativ european au declarat că noul Cadru Financiar Multianual nu va fi aprobat în forma actuală.



    Parlamentul European va trebui să valideze în lunile următoare prin vot bugetul pentru perioada 2021-2027, convenit de liderii europeni pentru un total de 1.074 miliarde de euro, dar şi crearea fondului de redresare de 750 de miliarde de euro.



    Însă, eurodeputații sunt nemulțumiți de nestabilirea unei legături clare între fondurile europene şi statul de drept şi de reducerea sumelor alocate unor capitole cum ar fi sănătatea, educația, cercetarea şi dezvoltarea.



    Siegrfied Mureșan: O pilulă amară pe care nu vrem să o înghițim, ci să o îmbunătățim



    Preşedintele grupului popularilor europeni (PPE), Manfred Weber, consideră reducerea sumelor alocate sănătăţii în viitorul buget al UE pe termen lung, în vreme de pandemie un lucru incredibil. Considerăm că bugetul nu dă răspunsuri potrivite pentru provocările următorilor şapte ani. Acesta trebuie să fie mai orientat către viitor, a spus liderul PPE.



    Poziția sa este suținută și de vicepreședintele popularilor, Siegrfied Mureșan, care i-a transmis un mesaj președintei Comisiei Europene: Doamnă președinte von der Leyen, spuneați că bugetul este o pilulă amară pe care trebuie să o înghițim. Nu, nu vrem să o înghițim, vrem să o îmbunătățim, să începem negocierile cât mai rapid, să le finalizăm rapid și să avem și votul pe măsură, pentru că dumneavoastră știți că ultimul cuvânt îl are Parlamentul. Deci trebuie să avem negocieri rapid, să transmitem un mesaj clar cetățenilor ca avem un buget ambițios pentru următorii șapte ani.”



    Dacian Cioloș: Este nevoie de un buget suficient de bine dotat pentru viitor



    Și liderul Renew Europe, Dacian Cioloș a criticat reducerile bugetare prevăzute în acordul liderilor europeni.


    “Ca să se ajungă la un acord, este nevoie de un Cadru Financiar Multianual suficient de bine dotat pentru viitor: digitalizare, tineret, Erasmus, cercetare, sănătatea în timp de criză nu sunt lucruri care pot fi sacrificate pe altarul dobânzilor sau, mai bine zis, al randamentelor unor state membre”, a spus eurodeputatul român.



    Dacian Cioloș a subliniat faptul că grupul Renew dorește ca accesul la banii europeni să fie condiționat de respectarea statului de drept: “Grupul nostru va accepta acordul final numai dacă avem garanții suficiente că fondurile europene sunt legate strâns de principiile statului de drept. Nu declarativ, ci concret în cadrul implementării. Numai așa vom putea să avem un mecanism real. Avem nevoie de un dispozitiv cu reguli clare. Ele nu sunt împotriva unui stat sau altul, ci vorbim de un mecanism care să ne asigure că nu finanțăm cu bani europeni un politician sau altul care subminează zilnic valorile europene.”



  • România şi cadrul financiar multianual 2021-2027

    România şi cadrul financiar multianual 2021-2027

    Consiliul
    European a subliniat că următorul cadru financiar multianual 2021-2027 va
    contribui în mod semnificativ la acțiunile climatice. Regiunilor și sectoarelor
    celor mai afectate de tranziție li se va pune la dispoziție un sprijin adaptat,
    din mecanismul pentru o tranziție echitabilă. Consiliul European a mai stabilit
    că toate politicile relevante ale UE trebuie să fie corelate cu obiectivul de
    neutralitate climatică și a invitat Comisia să analizeze dacă normele
    existente, inclusiv cele privind ajutoarele de stat și achizițiile publice,
    necesită modificări.

    Am vorbit cu deputatul european Siegfried Muresan
    (PPE/PNL), vicepreședinte al
    Grupului Partidului Popular European, despre priorităţile şi perspectivele pe
    care le are România pentru următorii şapte ani, în cadrul financiar multianual
    2021-2027.

    În primul rând, noi ne cunoaştem foarte bine
    nevoile şi aşteptăm ca şi ceilalţi parteneri de negociere, celelalte state
    membre ale UE, Comisia Europeană şi Parlamentul European, să adopte un buget
    care să corespundă nevoilor noastre. Intenţia noastră este de a obţine fonduri
    pentru politica de coeziune, adică fondurile care se folosesc pentru
    construcţia de autostrăzi, pentru modernizarea căilor ferate, pentru
    construcţia şi reabilitarea modernizarea drumurilor, pentru anveloparea
    blocurilor, pentru a extinde reţeaua de canalizare, de electricitate, de gaz,
    de apă la sat. Din toată această categorie de fonduri ne dorim să obţinem cel
    puţin la fel de multe fonduri în următorii şapte ani ca în ultimii ani.

    Cea
    de-a doua noastră doleanţă sunt fondurile pentru agricultură, adică plăţile la
    hectar pentru fermieri şi fondurile pentru dezvoltare rurală, adică investiţii pentru
    a creşte capacităţile de procesare şi de prelucrare a produselor în
    agricultură. Ideea este să nu mai exportăm animale vii sau produse cu valoare
    adăugată mică ci să încercăm -prin procesare- să exportăm produse cu valoarea
    adăugată mai mare.

    În plus, există şi noile priorităţi ale UE care trebuie
    finanţate în mod corespunzător: siguranţa cetăţeanului, un bun control al
    frontierei externe, inovare, cercetare. Tinerii au aşteptări tot mai mari de la
    UE, vor să se implice în tot mai multe proiecte de voluntariat care trebuie
    finanţate, vor să studieze, să înveţe în alte ţări, iar tinerii aşteaptă să
    investim mai mult în protecţia mediului şi în combaterea schimbărilor de climă.
    De aceea, poziţia României şi poziţia pe care şi eu, ca europarlamentar român,
    o apăr este următoarea: vrem să primim cel puţin la fel de multe fonduri
    europene pentru agricultură şi pentru politica de coeziune ca în ultimii şapte
    ani şi vrem ca noile priorităţi ale UE să fie finanţate în mod corespunzător şi
    dacă UE va face mai mult în următorii şapte ani de zile e firesc ca şi bugetul
    UE să fie mai mare în următorii şapte ani faţă de ultimii şapte ani.


  • Preşedinţia României la Consiliul UE – Summitul de la Sibiu

    Preşedinţia României la Consiliul UE – Summitul de la Sibiu

    În discursurile rostite şi în declaraţiile
    de presă făcute cu ocazia lansării, la Bucureşti, a primei Preşedinţii a
    României la Consiliul UE, liderii europeni au subliniat reperele celor şase
    luni: Brexit, alegerile europene, Cadrul Financiar Multianual, aderarea la
    Schengen, dar şi Summitul de la Sibiu, văzut ca reper al Preşedinţiei române    .




    Primul summit european după ieşirea Marii Britanii
    din UE sau summitul în care se va decide viitorul Europei    . Aşa este apreciată
    reuniunea informală a şefilor de stat, care va avea loc la Sibiu, chiar în data
    de 9 Mai, de Ziua Europei. Ideea organizării summitului la Sibiu a apărut în
    2017, la solicitarea făcută de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude
    Juncker, în cadrul discursului său privind Starea Uniunii. Acum, la întâlnirea
    de la Bucureşti cu preşedintele executivului european, preşedintele României,
    Klaus Iohannis, a vorbit despre summitul de la Sibiu ca despre o piatră de
    hotar a preşedinţiei României, un moment în care se vor defini priorităţile şi
    strategiile europene pentru perioada 2019-2024.


    Privind
    către viitorul nostru comun, summitul informal de la Sibiu, din 9 mai, credem
    că va constitui un reper pentru preşedinţia noastră, dar şi pentru Uniunea
    Europeană, în ansamblul său, ţinând cont de rolul său important în pregătirea
    viitoarelor priorităţi şi abordărilor strategice pentru perioada de după
    alegerile europarlamentare. Am discutat aceste chestiuni. Am fost de acord că
    orientările care vor fi trasate cu această ocazie cu privire la viitorul
    proiectului european trebuie să aibă o bază consensuală şi să răspundă aşteptărilor
    cetăţenilor europeni.


    La summitul de la Sibiu, Uniunea va trebui să dea
    un semnal că renaşte şi vine cu noi strategii după plecarea Marii Britanii,     a
    afirmat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.


    Va fi o
    reuniune a stabilităţii. Pentru că, în ziua în care Regatul Unit va părăsi UE,
    va trebui să ne demonstrăm nouă înşine şi celor care ne observă din afară, că
    UE nu a ajuns la finalul său, ci are un nou început. Este o nouă etapă în lunga
    sa istorie, care nu a fost niciodată un curs de apă prea liniştit.


    Responsabilitatea României este foarte mare la
    summitul de la Sibiu, mai ales că, două săptămâni mai târziu, în perioada 23-26
    mai 2019, vor avea loc alegerile europarlamentare. Ceea ce va însemna o nouă
    configurație a Parlamentului European şi a Comisiei Europene.


    Va trebui ca, la Sibiu, să ne convingem
    concetățenii că, în aspectele esențiale, împărtășim aceeași viziune asupra scopului
    Uniunii noastre. Popoarelor europene nu le plac incertitudinea și scopurile
    vagi. Le plac orientările clare, nu aproximările și jumătățile de măsură     – a
    fost mesajul transmis de Jean-Claude Juncker toamna trecută, în timpul
    discursului privind starea Uniunii din 2018.




  • Cadrul Financiar Multianual, în dezbaterea PE

    Cadrul Financiar Multianual, în dezbaterea PE

    Bugetul Uniunii Europene pentru următorul exercițiu bugetar – 2021 – 2027 – a intrat în atenția euro-parlamentarilor, unul dintre primele capitole fiind cel referitor la politica de coeziune.

    Comisia a început să prezinte, pe capitole, noul proiect de buget, întocmit după ce a ținut cont de o serie de recomandări și cereri ale euro-parlamentarilor. Aceștia solicitaseră stabilirea unor noi priorități, între care apărarea, securizarea frontierelor și controlul migrației, dar și mărirea investițiilor pentru cercetare și inovație sau suplimentarea fondurilor pentru programul Erasmus plus.

    Noul proiect al Cadrului Financiar Multianual îi este trimis, totodată, și Consiliului European, care va trebui să îl aprobe în unanimitate, lucru asupra căruia a atras atenția, de altfel, și reprezentanta președinției bulgare a Consiliului European, Monika Panayotova. Ea a atras, totodată, atenția că programele finanțate prin Cadrul Financiar Multianual vor schița viitorul Uniunii Europene: Discuția va părea să fie despre bani, însă va fi, de fapt, despre priorități comune. Dincolo de numere, dezbaterea va fi despre politicile pe care le alegem, ce ne așteptăm să facă Uniunea Europeană în următorii 7 ani. Este deja clar că va trebui să găsim echilibrul între noile priorități și politicile tradiționale. Opțiunile cu privire la politici vor determina structura, dimensiunea și resursele următorului cadru financiar. Președinția bulgară este decisă să dea un început dinamic examinării și discutării propunerilor. Așteptările sunt mari pentru acest cadru multi-annual. Este vorba despre viitorul Europei. Provocările sunt pe măsură. Și să nu uităm că trebuie să avem unanimitate în Consiliu.


    Unul din domeniile care vor suferi modificări, față de actualul Cadru Financiar Multianual, este cel privitor la politica de coeziune, unde Comisia propune atât o reducere pe ansamblu de 4%, cât și o redistribuire a fondurilor. Unele țări vor beneficia de creșteri – cele mai mari, de 8%, revenind Bulgariei, Greciei și României – în timp ce altele vor primi mai puțini bani, principiul urmărit de Comisie fiind cel al solidarității și al consolidării economiilor mai puțin performante, astfel încât discrepanțele, la nivel continental, să fie reduse.

    Bugetul pentru 2021 – 2027 va fi afectat și de faptul că unul dintre principalii contributori – Marea Britanie – va părăsi Uniunea Europeană. Comisarul European responsabil pentru buget și resurse umane, Gunther Oettinger, observa, în Parlamentul European, că Brexitul va avea consecințe majore, astfel încât nu este posibil ca, în același timp, toate programele să beneficieze de aceeași finanțare ca și până acum, iar în plus să fie adăugate priorități și suplimentările cerute pentru unele programe.

    Comisia Europeană propune o contribuție la buget de 1,14% din PIB


  • Aderarea României la Spaţiul Schengen este un drept

    Aderarea României la Spaţiul Schengen este un drept

    România, Olanda şi agenda europeană



    Aderarea României la Spaţiul Schengen este un drept, a susţinut, la Haga, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu. El a discutat luni, 8 ianuarie 2018, cu ministrul Afacerilor Externe al Olandei Halbe Zijlstra, despre aderarea României la Schengen și relațiile între cele două țări în plan european.



    Cei doi oficiali au discutat despre stadiul avansat al relațiilor economice și despre elementele centrale aflate în acest moment pe agenda europeană, printre care se numără Cadrul Financiar Multianual, viitorul Uniunii Europene sau politica comună de apărare, în contextul deținerii de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru din 2019.



    Discuțiile au fost constructive și reprezintă un pas important în strategia Guvernul României de a promova viitoarea Președinție a Consiliului Uniunii Europene. Olanda este un important partener economic al României și trebuie ca aceste bune relații să existe și la nivel politic. Un subiect important aflat pe agendă a fost aderarea țării noastre la Schengen și de ce acest lucru trebuie să fie un element de interes pentru Olanda. România respectă de mulți ani toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen. Este timpul să fim clari și să cerem partenerilor noștri să respecte reglementările europene aprobând aderarea noastră la acest mecanism“, a subliniat Victor Negrescu.



    Cunoscut pentru campaniile succesive realizate în plan european pentru aderarea României la Schengen, printre care petiția #RomâniaCereSchengen, semnată de zeci de mii de români și depusă la Parlamentul European, ministrul delegat pentru Afaceri Europene nu a ezitat să avanseze posibilitatea unui vot viitor în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne.



    Aderarea României este un drept



    Aderarea României este un drept. Mesajul Comisiei Europene și al multor țări europene partenere este clar: România trebuie primită în Schengen. Nu mai avem ce și de ce aștepta. România participă deja la toate mecanismele tehnice în materie prin eforturile Ministerului Afacerilor Interne și susține la nivel guvernamental toate măsurile care garantează îndeplinirea lor cu succes. În opinia mea, un vot în Consiliul JAI este necesar“, a susținut ministrul Victor Negrescu.



    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene a mai avut întâlniri cu membri ai Parlamentului olendez, precum și cu reprezentanți ai mediului academic și asociativ olandez.

  • Agenda 2018 a Comisiei Europene

    Agenda 2018 a Comisiei Europene

    La mijlocul lunii decembrie au fost stabilite priorităţile Uniunii Europene
    pentru perioada 2018-2019. Agenda Comisiei Europene se va concentra, în acest
    an, asupra unor aspecte deosebit de importante pentru viitorul comunităţii.
    Impulsionarea investiţiilor, a dezvoltării economice şi crearea de noi locuri
    de muncă, reformarea politicilor de migraţie, dar şi o politică solidă în
    domeniul schimbărilor climatice sunt obiective prioritare. Purtătorul de cuvânt
    al Comisiei Europene, Alexander Winterstein, consideră că, pentru susţinerea
    acestor iniţiative, Cadrul Financiar Multianual este esenţial: Propunerea
    Comisiei în ceea ce priveşte noul Cadru Financiar Multianual ar trebui privită
    prin prisma discursului pe care preşedintele Juncker l-a susţinut, referitor la
    viitorul Uniunii Europene. Noul Cadru Financiar Multianual este contextul
    perfect pentru a remarca priorităţile care ar trebui stabilite. Este o
    oportunitate pentru statele membre, cred că este o propunere cu un impact
    important, care îşi va pune amprenta asupra viitorului comunităţii europene.



    Pentru a stimula crearea de noi locuri de muncă,
    Comisia Europeană îşi va continua activitatea în vederea aplicării planului de
    acţiune privind economia circulară. Finalizarea pieţei unice digitale, a
    uniunii energetice, a uniunii pieţelor de capital, a uniunii economice şi
    monetare şi a celei bancare sunt obiective de pe agenda 2018-2019. De asemenea,
    Executivul propune măsuri pentru finalizarea uniunii securităţii şi pentru
    consolidarea mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene.


    În decursul anului 2017, Comisia Juncker, sprijinită de Parlamentul
    European şi de Consiliul Uniunii Europene, a obţinut rezultate în toate aceste
    domenii prioritare. Instituţiile europene îşi propun, astfel, să extindă şi să
    completeze acest program şi în anul în 2018, cu scopul consolidării comunităţii
    europene. Nu în ultimul rând, apărarea valorilor democratice este fundamentală.
    Prin urmare, Comisia va propune crearea unui post permanent de ministru
    european al economiei şi finanţelor, o iniţiativă privind consolidarea
    principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, precum şi o iniţiativă
    privind asigurarea respectării statului de drept.