Radio România Internațional

Tag: cai ferate

  • Noul mers al trenurilor 2023-2024

    Noul mers al trenurilor 2023-2024

    CFR
    Călători, operatorul naţional feroviar de pasageri, a anunţat că din 10
    decembrie 2023 a intrat în vigoare noul Mers al Trenurilor 2023-2024, care va
    fi valabil până la 14 decembrie 2024. De la aceeaşi dată biletele de tren s-au
    scumpit cu 8,8%, din cauza inflaţiei. În România circulă zilnic în medie 1.100
    de trenuri. S-au introdus două noi destinaţii pentru trenurile Intercity pe
    rutele pe care condiţiile tehnice permit circulaţia cu viteză mare. Există acum
    8 perechi de trenuri care pot circula în regim Intercity (IC), pe rutele Bucureşti Nord -
    Cluj Napoca (nord-vest) şi retur, cu ramuri pe rutele Teiuş (nord-vest) – Arad
    (vest) şi retur, Constanţa (pe litoralul românesc al Mării Negre) – Braşov
    (centru) şi retur, Bucureşti Nord – Suceava (nord) şi retur, cu ramuri Bacău
    (est) – Piatra Neamț (nord-est) şi retur, respectiv Iaşi (nord-est) – Paşcani
    (nord-est) şi retur, București Nord – Galați (est) şi retur, Bucureşti Nord -
    Constanţa şi retur.


    Oraşele
    Oradea (nord-vest), Cluj Napoca (nord-vest) şi Satu Mare (nord) au în
    continuare legătură feroviară pe timp de noapte cu Bucureştiul, respectiv
    litoralul românesc al Mării Negre, prin introducerea unor trenuri sau a noi
    ramuri la trenurile Intercity existente, astfel: trenul internaţional ‘Muntenia’
    Bucureşti Nord – Budapesta Keleti (Ungaria) şi retur are ramură un tren pe ruta
    Arad – Oradea şi retur. Trenurile sezoniere vor circula pe ruta Constanţa -
    Bucureşti Nord – Arad – Oradea şi retur. În sezonul estival între principalele
    oraşe din ţară şi litoral se asigură legătura cu trenuri directe, care pe
    distanţa Constanţa – Mangalia şi retur circulă în regim de tren Regio (tren
    lent) şi la tariful aferent acestui tip de tren.


    Din
    cauza lucrărilor de electrificare şi reabilitare a liniei de cale ferată Cluj Napoca -
    Oradea – Episcopia Bihor, care ajunge la graniţa cu Ungaria, CFR Călători a operat
    modificări în circulaţia trenurilor internaţionale spre Budapesta şi Viena. Trenul Claudiopolis Cluj Napoca – Budapesta Keleti şi
    retur are ramură un tren pe ruta Simeria – Brașov şi retur. Trenul Dacia
    București Nord – Viena şi retur are ramură un tren pe ruta Cluj Napoca -
    Simeria. Trenurile Harghita şi Corona Brașov – Budapesta Keleti şi retur
    circulă pe ruta Brașov – Deda – Jibou – Carei – Valea Lui Mihai. Trenul Someș
    Viena – Baia Mare (nord) şi retur are ramură un tren pe ruta Valea lui Mihai -
    Oradea şi retur.


    Trenurile IC au peste 40 vagoane de
    călători (vagoane clasa I, vagoane clasa a II-a și restaurant). Toate vagoanele
    au instalație de climatizare, toalete ecologice, uși de acces și intermediare
    semiautomate, prize electrice pentru încărcare telefon mobil sau laptop, Internet
    wi-fi. instalație de sonorizare, rafturi pentru bagaje voluminoase în fiecare
    capat al salonului. Vagoanele sunt apte pentru circulație cu viteza maximă de 160-200
    kilometri pe oră.

  • UE investeşte 6,2 miliarde euro în infrastructuri de transport sustenabile, sigure şi eficiente

    UE investeşte 6,2 miliarde euro în infrastructuri de transport sustenabile, sigure şi eficiente

    Peste 80% din finanţare va sprijini proiecte care asigură o reţea mai eficientă, mai ecologică şi mai inteligentă de căi ferate, căi navigabile interioare şi rute maritime de-a lungul reţelei transeuropene de transport (TEN-T). În plus, proiectele vor consolida culoarele de solidaritate Uniunea Europeană – Ucraina, instituite pentru a facilita exporturile şi importurile acestei ţări afectate de război – se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Principalele conexiuni feroviare transfrontaliere de-a lungul reţelei centrale comunitare sunt prioritare pentru finanţare. Este cazul, de pildă, al tunelului de bază Brenner (care leagă Italia şi Austria), de Rail Baltica (care leagă cele trei state baltice şi Polonia cu restul Europei), precum şi de tronsonul transfrontalier dintre Germania şi Olanda (Emmerich-Oberhausen).

    Porturile maritime din Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Olanda şi Polonia vor primi finanţare pentru dezvoltarea alimentării cu energie electrică de la mal în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navele ancorate. Pentru a contribui la adaptarea transportului pe căile navigabile interioare la exigenţele viitorului, infrastructura de-a lungul căilor navigabile transfrontaliere Sena-Scheldt dintre Franţa şi Belgia va fi modernizată. Şi porturile interioare de pe Dunăre şi din bazinele Rinului, cum ar fi Viena şi Andernach, vor beneficia de o modernizare.

    Pentru a spori şi mai mult siguranţa şi interoperabilitatea transportului feroviar din blocul comunitar, sistemul european de management al traficului feroviar va fi instalat pe trenuri şi pe liniile de cale ferată din Cehia, Danemarca, Germania, Franţa, Austria şi Slovacia. Şi pe şosele, mai multe state membre vor implementa sisteme şi servicii de transport inteligente, pentru deplasări mai sigure şi mai eficiente. Totodată, mai multe state membre vor primi sprijin pentru proiectele europene de management al traficului aerian, în vederea creşterii eficienţei transportului aerian şi a creării unui cer unic european.


  • Programul G-RAIL Connecting regions în Regiunea Bucureşti – Ilfov

    Programul G-RAIL Connecting regions în Regiunea Bucureşti – Ilfov

    Programul, derulat în parteneriat cu
    instituții din Spania, Polonia și Franța, abordează caracteristicile căilor
    ferate din diferite regiuni europene, coeziunea, conexiunile, starea actuală și
    nivelul de eficiență energetică a infrastructurii feroviare.


    Concluziile și
    liniile directoare trasate în urma evenimentului ne sunt prezentate de Simona
    Curpăn – șefa Departamentului Promovare
    Regională şi Investiţii din cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov.



    Evenimentul a
    fost interactiv, cu prezentări video şi intervenţii ale reprezentanţilor
    regiunilor, cu accent pe experienţa, nevoile şi oportunităţile fiecăreia. De
    asemenea, s-a vorbit despre sistemul de instruire şi educaţie vocaţională și
    modul în care acesta abordează aspecte legate de acordul verde european în
    formarea sa privind transportul feroviar.




    Evenimentul a
    fost organizat de Comisia Europeană – DG Regio şi Comitetul European al
    Regiunilor. A devenit o platformă unică de comunicare și rețea, reunind regiuni
    și orașe din întreaga Europă, inclusiv politicieni, funcţionari publici,
    experți, oameni de afaceri și universitari.


    Sub
    titlul Împreună pentru
    redresare, programul din acest an s-a axat pe capacitatea Uniunii Europene și a guvernelor naționale și regionale de a
    sprijini cetățenii europeni și comunitățile lor locale cu măsuri practice și
    politici publice care vizează investițiile viitoare într-un mediu mai
    echitabil, mai ecologic și mai digital pentru recuperare.




    În acest sens,
    noua politică de coeziune și noua generație de programe ale Uniunii Europene pentru
    perioada 2021-2027, precum și
    instrumentele financiare ale UE pentru abordarea crizei COVID-19, vor fi
    esențiale în viitor.


    Astfel, în
    regiunea București-Ilfov, Programul Operațional Regional 2021-2027 își propune
    să asigure continuitatea viziunii strategice pentru dezvoltarea echilibrată
    pentru mai multe priorități: o regioune competitivă pentru inovare,
    digitalizare și întreprinderi dinamice, o regiune prietenoasă cu mediul, o
    regiune cu mobilitate ridicată și emisii scăzute de carbon, o regiune educată
    și o regiune accesibilă.

    Vă invităm să urmăriți site-ul nostru – adrbi.ro, sesiunea dedicată Programului Operațional
    Regional în consultare publică și vă rugăm să ne sprijiniți în contiunare prin
    formularea de observații, propuneri de
    modificare, precum și prin formularea de idei de proiecte sub forma fișei de
    proiect.






  • Noutăţi de la Căile Ferate

    Noutăţi de la Căile Ferate

    Operatorul naţional feroviar CFR Călători a implementat un proiect-pilot
    prin care este facilitată verificarea, validarea și emiterea legitimațiilor de
    călătorie în tren prin intermediul dispozitivelor mobile. Personalul de tren este
    dotat cu dispozitive compuse din aparate mobile dotate cu NFC (pentru plata cu
    card contactless) și capacitate de scanare a codurilor de bare sau a codurilor
    QR, precum și imprimante termice pentru tipărirea biletelor.


    Potrivit companiei, proiectul-pilot cuprinde cele 60 de trenuri de pe ruta
    Bucureşti Nord – Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni, de lângă Bucureşti, şi retur, unde călătorii au
    la dispoziţie posibilitatea achiziţionării de bilete de călătorie în tren cu
    plata acestora cu orice tip de dispozitiv electronic de plată contactless
    (Mastercard sau Visa): card, telefon, ceas sau brăţară inteligentă. Soluţia va fi implementată în curând şi la personalul de tren care
    deserveşte vagoanele de dormit şi cuşetă. Proiectul reprezintă o etapă a
    digitalizării şi automatizării proceselor interne comerciale ale CFR Călători,
    respectându-se totodată recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind
    reducerea plăţilor în numerar în contextul pandemiei de COVID-19. După
    implementarea soluţiei la toate vagoanele de dormit şi cuşetă, călătorul îşi va
    putea cumpăra bilete online la aceste tipuri de vagoane până cu circa 15 minute
    înainte de plecarea trenului din staţia de îmbarcare.


    Pe de altă parte, Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară pentru
    Transport Public București-Ilfov a anunțat că, începând din anul 2024, va fi
    dat în folosință trenul metropolitan București-Ilfov, care va deservi, în
    principiu, locuitorii din această regiune foarte dezvoltată economic, alături
    de autobuze, tramvaie și metrou. Astfel,
    în viitor, distanţa de la Gara de Nord la Snagov (o cunoscută comună pe malul
    lacului omonim, cel mai mare lac natural din România, aflată la 40 de kilometri
    nord de Capitală) ar putea fi parcursă în circa 30 de minute, faţă de un
    interval de timp aproape dublu necesar unui autoturism în condiţiile actuale de
    trafic.


    Pentru început, va fi folosită rețeaua feroviară istorică din zonă. Astfel, au fost propuse să funcţioneze 18 linii. Într-o primă
    fază, prin utilizarea infrastructurii feroviare existente, va putea fi
    asigurată o viteză comercială ridicată, de peste 40 kilometri/oră. Prin
    realizarea investiţiilor necesare pentru introducerea şi dezvoltarea
    serviciilor de tren urban şi metropolitan Bucureşti – Ilfov se urmăreşte
    crearea unei noi alternative la transportul cu maşina personală în regiunea
    Bucureşti. Totodată, vor fi reduşi timpii de călătorie necesari navetei,
    asigurându-se o legătură de transport între localităţi, în interiorul
    Capitalei, precum şi între Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi
    celelalte localităţi din regiune, inclusiv către polul de cercetare de la Măgurele
    şi zonele turistice Snagov, Mogoşoaia şi Cernica.

  • Interconectarea feroviară a Europei

    Interconectarea feroviară a Europei

    2021 este Anul European al Căilor Ferate, declarat de UE pentru a promova utilizarea mai frecventă a trenului, care este un mijloc de transport sigur și ecologic. Pentru că sunt foarte puține accidente, acesta este și cel mai sigur mijloc de transport terestru. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat că, în situații excepționale, pe calea ferată pot fi transportate rapid bunuri esențiale, cum ar fi alimentele, medicamentele și combustibilii. Sectorul feroviar a fost, însă, grav afectat de criză, numărul pasagerilor scăzând substanțial din cauza măsurilor de restricționare a călătoriilor. Cu toate acestea, el poate avea un rol important în realizarea unei redresări sustenabile în urma pandemiei.



    Astfel, în vară, Parlamentul European a adoptat programul îmbunătățit Mecanismul pentru interconectarea Europei” (MIE) și a acordat noi fonduri pentru proiecte privind transporturile, energia și sectorul digital pentru 2021-2027. Programul are un buget de peste 33 de miliarde de euro și va finanța proiecte din cele trei domenii cu valoare adăugată pentru Uniunea Europeană.



    Din acest buget, România are alocată o sumă de aproximativ 1,2 miliarde euro pentru investiții în infrastructura de transport, pentru proiectele finanțate în cadrul anvelopei Fondului de Coeziune, în acest caz rata de cofinanțare din partea UE putând ajunge până la 85% din valoarea totală a proiectului. MIE va garanta finalizarea la timp, până în 2030, a unor proiecte transeuropene esențiale, precum Rail Baltica, infrastructura de alimentare cu combustibili alternativi și introducerea rețelelor 5G pe axe de transport importante. Aproximativ 26 de miliarde de euro vor fi alocate proiectelor de transport, aproape 6 miliarde de euro celor din domeniul energiei și circa 2 miliarde de euro pentru sectorul digital.



    În jur de 10 miliarde euro alocate proiectelor de transport transfrontaliere vor proveni din Fondul de coeziune și vor sprijini țările din UE să finalizeze conexiunile de transport despre care s-a stabilit că lipsesc. Totodată, 1,4 miliarde euro vor contribui la finalizarea accelerată a unor proiecte feroviare transfrontaliere majore deficitare. Proiectele beneficiare vor fi selectate de Comisia Europeană în condiții concurențiale.



    În sectorul digital, Mecanismul pentru interconectarea Europei” va susţine dezvoltarea unor proiecte de interes comun. Printre acestea se numără reţele digitale sigure şi securizate de foarte mare capacitate, precum şi digitalizarea reţelelor de transport şi de energie. Programul are ca scop şi să crească nivelul de interoperabilitate al reţelelor energetice şi să se asigure că proiectele finanţate respectă planurile privind clima şi energia de la nivel naţional şi de la nivelul Uniunii Europene.






  • Infrastructura feroviară a Uniunii Europene

    Infrastructura feroviară a Uniunii Europene

    Uniunea Europeană a desemnat 2021 An European al Căilor Ferate cu scopul de promova transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator și sigur, capabil să garanteze servicii esențiale chiar și în a declarat ministrul portughez la o conferinţă de presă.



    Mai multe eforturi pentru vitalizarea transportului feroviar



    Ministrul portughez al infrastructurii, Pedro Nuno Santos, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a afirmat că statele UE trebuie să investească mai mult în acest sector, a declarat marţi după o teleconferinţă cu omologii săi europeni:


    Majoritatea miniştrilor au recunoscut că avem mari lacune în Europa în acest domeniu.(…) Dacă dorim să atingem niveluri ridicate ale transportului feroviar de mărfuri şi pasageri în UE şi în acelaşi timp să ne atingem obiectivele de mediu, atunci trebuie să facem mult mai mult.”



    La rândul său comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a subliniat efectele crizei provocate de pandemia COVID-19 asupra sectorului feroviar: Sectorul transporturilor va avea nevoie de susţinerea noastră şi în mod special cel feroviar, dacă vrem să facem din acesta principalul motor al unei transformări verzi şi digitale a mobilităţii”, a declarat Adina Vălean.



    Totodată, Adina Vălean a transmis celor 27 de state UE, care trebuie să transmită Comisiei Europene planurile lor de investiţii şi reforme pentru a beneficia de fondul european de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, să includă în listele lor de investiţii proiectele feroviare.



    Tren expres european cu oprire la București



    Comisarul european pentru transporturi a mai anunțat un proiect special, un tren expres care va opri în 40 de oraşe europene în această toamnă va fi pus în circulație, inclusiv la Bucureşti. Trenul își va propune să testeze care sunt obstacolele ce stau în calea creării unei rețele feroviare perfect interconectată, iar proiectul are ca scop promovarea finanţării pentru infrastructura de transport, sustenabilă şi prietenoasă cu mediul.



    Expresul transeuropean este un exemplu despre cum trenurile sunt un liant pentru țările din UE. Este un tren care are o valoare simbolică şi culturală, dar şi una practică. Încercând să conectăm printr-un singur traseu cât mai multe orașe europene, vom vedea clar care sunt obstacolele pentru a avea cu adevărat o rețea europeană perfect interconectată. Expresul va opri în aproape 40 de gări, fiecare oprire va fi urmată de un eveniment la care vor participa ONG-uri, companii feroviare, autorități și, bineînțeles, publicul larg”, a declarat Adina Vălean, potrivit mai multor publicații românești



    Stare precară a căilor ferate din România



    În privința infrastructurii feroviare, România are doar 10.765 de kilometri de cale ferată. Comparativ, cu alte state UE, țara noastră are de aproape patru ori mai puţine căi ferate faţă de Germania (38.416 km) şi de trei ori mai puţine decât Franţa (27.594 km).



    Un alt aspect negativ este procentul mic al infrastructurii feroviare electrificate din România. Un raport al Institutului Național de Statistică din 2018 arată că doar 37,4% din reţeaua feroviară națională este electrificată, mult sub media Uniunii Europene, unde ponderea liniilor electrificate este de 53%. În rândul statelor vecine, Bulgaria are 71,2% kilometri electrificați, iar Ungaria are 40.5% din totalul căilor ferate.


  • Fonduri europene pentru transportul de călători

    Fonduri europene pentru transportul de călători


    Comisia Europeană anunță acordarea a circa 2,2 miliarde de euro pentru 140 de proiecte-cheie de transport. Din acest fond, România beneficiază de o investiție de 118 milioane de euro pentru zece proiecte ce vizează transportul. Acestea vor contribui la construirea pe întregul continent a legăturilor de transport care lipsesc, vor sprijini transportul sustenabil și vor crea locuri de muncă.



    Proiecte feroviare românești, sprijinite cu fondurile europene



    Printre proiectele care beneficiază de banii sosiți de la Uniune se află și linia ferată ce va face legătura dintre Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni și Gara de Nord din București pentru care s-a acordat o finanțare de 48, 4 milioane de euro. Aflată într-un stadiu avansat de construcție, linia trebuia să fie dat în folosire în acest an, înainte de începerea Campionatului European de Fotbal, reprogramat din cauza pandemiei de COVID-19. În prezent, se așteaptă o decizie a justiției privind exproprierile realizate de guvernul de la București.



    Pentru modernizarea liniei de cale ferată București — Craiova sunt disponibile 17,4 milioane de euro. Proiectul are ca scop modernizarea liniei de cale ferată București — Craiova. Partenerii vor analiza starea curentă a liniei de cale ferată pentru a identifica zonele cu deficiențe și studiul de fezabilitate necesar pentru următoare etape de dezvoltare a proiectului.



    Aproape 10 milioane de euro vor merge către linia de cale ferată Coslariu — Cluj-Napoca prin care se va analiza condiția actuală a liniei de cale ferată pentru a identifica zonele cu deficiențe și pentru a realiza un studiu de fezabilitate ce va ajuta la pregătirea pașilor necesari pentru următoarele etape ale proiectului.



    26,7 milioane de euro se vor îndrepta către modernizarea liniei de cale ferată Apahida — Suceava, iar alte 4,3 milioane de euro vor fi investite în modernizarea subsistemele de cale ferată (șinele și instalațiile) din cadrul Complexului Feroviar București Nord, prin implementarea unui sistem ce asigură interoperabilitate.



    Adina Vălean: O contribuție esențială pentru impulsionarea redresării economice



    Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că această finanțare poate produce investiții de două ori mai mari: Contribuția UE în cuantum de 2,2 miliarde EUR la această infrastructură de transport esențială va contribui la impulsionarea redresării; ne așteptăm ca această contribuție să genereze investiții în valoare de 5 miliarde EUR. Investim în diferite tipuri de proiecte, cum ar fi transportul pe căi navigabile interioare, conexiunile multinodale, combustibilii alternativi sau infrastructura feroviară de mari dimensiuni. Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) este unul dintre instrumentele noastre esențiale pentru crearea unui sistem de transport rezilient și rezistent la crize, care este vital în prezent, dar și pe termen lung.”



    Prin acest buget, Uniunea Europeană își propune să ducă la îndeplinire obiectivele în materie de climă prevăzute de Pactul verde european. Se pune un accent deosebit pe proiectele care consolidează rețeaua feroviară, inclusiv legăturile transfrontaliere și conexiunile cu porturi și aeroporturi.



  • Republica Elenă – Grevă de 24 ore a lucrătorilor de la căile ferate și metrou

    Ministerul
    Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau
    doresc să călătorească în Republica Elenă că lucrătorii de la căile ferate și
    de la metroul suburban au anunțat o grevă de 24 de ore, pentru vineri, 8 iunie
    2018, în intervalul orar 00:00-24:00.




    Cetățenii
    români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei
    României la Atena: +302106728879 și +302106728875, apelurile fiind
    redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din
    Străinătate (CCSCR) și preluate de către operatorii Call Center în regim de
    permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație cu
    caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de permanență al Ambasadei
    României în Republica Elenă: +306978996222.




    Ministerul
    Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://atena.mae.ro, www.mae.ro și reamintește
    faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție
    aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care
    oferă informații și sfaturi de călătorie.

  • Republica Elenă – Grevă de 24 ore în sectorul feroviar

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Elenă că, pentru data de 6 martie 2018 au fost anunțate greve de 24 de ore de către Organizația Panelenă de căi ferate (OSE) și Uniunea angajaților de la metroul din Atena (TRAIN OSE S.A.) – care asigură legătura cu Aeroportul din Atena.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +302106728879 și +302106728875, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCR) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație cu caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de permanență al Ambasadei României în Republica Elenă:+306978996222.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://atena.mae.ro,www.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispozițieșiaplicația Călătorește în siguranță(http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

  • Fonduri europene pentru infrastructura de transport

    Fonduri europene pentru infrastructura de transport

    Comisia Europeană a aprobat alocarea a peste 226 de milioane de euro pentru reabilitarea a două tronsoane de cale ferată care fac legătura între Bucureşti şi Constanţa, litoralul românesc al Mării Negre. Proiectul face parte din Programul Operaţional de Transport pentru perioada 2007 — 2013, axa prioritară Modernizarea şi dezvoltarea reţelei TEN-T de bază în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale Uniunii Europene. Lucrările de reabilitare a celor peste 80 de km de cale ferată pe cele două tronsoane Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa, respectiv Feteşti – Constanţa, în sud-est, au fost finanţate iniţial de către statul român, valoarea totală a proiectului fiind de aproape 475 de milioane de euro.



    Potrivit comisarului European pentru Politică Regională, Corina Creţu, Comisia Europeană preia astfel o parte din cheltuielile iniţiale pe care le-a făcut statul român pentru reabilitarea celor 2 tronsoane. Ea a explicat că decizia se înscrie în linia asumată de Comisia Europeană în ceea ce priveşte cofinanţarea proiectelor retrospective, cu scopul de a creşte absorbţia fondurilor europene în România.



    Comisarul european a mai spus ca au mai fost aprobate şi alte proiecte în domeniul infrastructurii de transport din România în valoare de aproximativ 450 de milioane de euro, din Fondul de coeziune şi Fondul european de dezvoltare regională.



    Prin proiectul de reabilitare a căii ferate între Bucureşti şi Constanţa s-a urmărit în principal reducerea duratei de călătorie între cele două localităţi, precum şi trecerea de la transportul preponderent rutier între capitală şi litoral spre un transport sigur şi modern cu trenul, precum şi reducerea poluării aerului. În urma lucrărilor de reabilitare se estimează că, până în anul 2030, aproximativ 3,7 milioane de pasageri vor folosi anual trenul pentru a călători de la Bucureşti la Constanţa, iar transportul feroviar de marfă este estimat să ajungă până la 21 de milioane de tone anual.



    În prezent, trenurile de pasageri circula pe ruta Bucureşti – Constanţa cu viteze de până la 160 de km/oră, iar cele de marfă cu maximum 120 de km/oră. In prezent, rata de absorbţie pentru Programul Operaţional Transport în exerciţiul bugetar 2007-2013 este de peste 81%. Până în 2020, România are alocate 9,4 miliarde de euro pentru Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare (POIM) atât prin Fondul european de dezvoltare regională, cât şi prin Fondul de coeziune.



    Mai mult de jumătate din aceşti bani(inclusiv cofinanţarea naţională), respectiv 6,8 miliarde de euro, sunt prevăzuţi pentru infrastructura de transport; 37% pentru dezvoltarea sectorului de mediu, iar 5% pentru sectorul energetic.