Radio România Internațional

Tag: caiac-canoe

  • Sportivii români la Jocurile Olimpice (08.08 UPDATE)

    Sportivii români la Jocurile Olimpice (08.08 UPDATE)

    UPDATE

    Atleta română Alina Rotaru-Kottmann s-a clasat pe locul 7 în finala probei de săritură în lungime, joi seara, la Jocurile Olimpice de la Paris, în timp ce medalia de aur a revenit americancei Tara Davis-Woodhall.

    Rotaru-Kottmann şi Monae’ Nichols au fost la egalitate, cu 6,67 metri, dar americanca a ocupat locul al şaselea, deoarece a avut a doua săritură ca valoare mai bună cu un centimetru, 6,66 m (la ultima încercare), faţă de 6,65 m.

    Românca, medaliată cu bronz la Mondialele din 2023 de la Budapesta (6,88 m), se calificase în finală cu o performanţă de 6,63 metri.

     

     

    Ilie Sprîncean şi Oleg Nuţă au câştigat Finala B a probei de canoe dublu masculin pe 500 de metri, astfel că s-au clasat pe locul 9 în clasamentul general. Anterior, cei doi sportivi au ratat calificarea în Finala A a probei după ce au încheiat pe ultimul loc, cinci, în a doua semifinală.

     

    Luptătoarea română Andreea Beatrice Ana a fost învinsă de sportiva nord-coreeană Hyo Gyong Choe în recalificările categoriei 53 kg. Românca a fost dominată de Choe, care s-a impus categoric, cu 11-0.

     

    La gimnastică ritmică, Annaliese Drăgan a încheiat cu 114,850 de puncte calificările de la individual compus în concursul de gimnastică ritmică, insuficient pentru accederea în finală.

     

    La atletism, Alina Rotaru-Kottmann concurează după ora 21:00 în finala de la săritura în lungime.

    .

     

     

  • Sport Club RRI: Leon Rotman, 90 de ani

    Sport Club RRI: Leon Rotman, 90 de ani

    L-am sărbătorit, zilele trecute, pe unul dintre cei mai mari sportivi ai României. Leon Rotman, născut în ziua de 22 iulie 1934, a fost primul român care a câştigat două
    medalii de aur la aceeaşi ediţie a Jocurilor Olimpice, şi anume în 1956, la
    Melbourne. Astăzi, el este decanul de vârstă al campionilor olimpici români.


    S-a născut în
    vechiul cartier bucureştean Dudeşti, în familia unui comerciant evreu. La 15
    ani, ucenic fiind la uzinele Timpuri Noi, a ajuns la sala de lupte
    a clubului Flacǎra, fiind una din speranţele categoriei 67 kg. În
    1952, aflat pe malul lacului Floreasca, a descoperit sporturile nautice. Peste
    puţin timp era membru al secţiei de kaiac-canoe de la Dinamo Bucureşti. Şi-a convins
    repede antrenorii cǎ locul sǎu este în ambarcaţiunea de canoe simplu. A obţinut
    repede o serie de victorii pe plan naţional, astfel cǎ a fost selectat în lotul
    care a reprezentat România la Olimpiada de la Melbourne, din 1956. Trei din
    cele patru medalii de aur decernate la canoe au revenit sportivilor români,
    care s-au impus categoric în faţa adversarilor din Rusia şi Ungaria, la acea
    vreme forţele dominante din sporturile nautice.


    Prima victorie a
    lui Rotman s-a înregistrat în proba de 10 mii de metri. Românul a avut probleme
    la înscrierea în concurs, din cauzǎ cǎ ambarcaţiunea sa avea o uşoarǎ
    torsionare, consideratǎ neregulamentarǎ de organizatori. A primit alta, dar şi
    aceasta avea o problemǎ: era mai lungǎ decât prevedea regulamentul. S-a
    procedat la scurtarea canoei, simplu, cu ferǎstrǎul, apoi, pe apǎ, Rotman şi-a
    arǎtat forţa şi talentul, învingându-i pe favoriţii probei: ungurii János Parti
    şi István Hernek şi sovieticul Ghenadi Buharin. A sosit la final cu un avans de
    80 de metri faţǎ de urmǎtorul clasat, care a fost Parti.


    A urmat finala de
    la 1000 de metri, unde Rotman era, de acum, favorit. A confirmat pronosticurile
    şi s-a impus din nou, urmat de aceasta datǎ de Hernek. Ca şi la 10 mii de
    metri, medalia de bronz i-a revenit lui Buharin. A treia medalie de aur
    obţinutǎ de canoiştii români la Melbourne a fost adusǎ de Alexe Dumitru şi
    Simion Ismailciuc, în proba de dublu, pe distanţa de 1000 de metri.


    Peste patru ani, la
    Roma, canoiştii români n-au mai câştigat
    decât o medalie. Performerul a fost, din nou, Leon Rotman, care s-a întors din
    capitala Italiei cu un bronz câştigat la simplu, în cursa de 1000 de
    metri.


  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Sezonul fotbalistic intern a debutat, joi, cu finala Supercupei României. La București, FCSB, campioana României, a trecut cu 3 la 0 de echipa de ligă secundă Corvinul Hunedoara, deținătoarea Cupei României. Pentru cele două formații vor urma, săptămâna viitoare, meciuri în cupele europene, ambele în deplasare. În preliminariile Ligii Campionilor, FCSB va juca, în San Marino, cu Virtus. În calificările pentru Liga Europa, Corvinul se va confrunta cu maghiarii de la Paks.

    Canotorii Ionela și Marius Cozmiuc, soț și soție, vor fi purtătorii drapelului României la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, pe 26 iulie, a anunțat, joi, Comitetul Olimpic și Sportiv Român. Cei doi au adunat împreună 19 medalii la marile competiții. Ionela este triplă campioană mondială și triplă campioană europeană. A fost prezentă la două ediții ale Jocurilor Olimpice: Rio 2016 și Tokyo 2020. Marius e dublu campion european și campion mondial. A participat până acum la trei ediții ale Jocurilor, la Londra 2012, Rio 2016, Tokyo 2020. La ultima ediție a Jocurilor a fost vicecampion olimpic.

    Echipa de rugby a României se afla in turneu în America de Nord și va susține două jocuri test. Primul, vineri, la Chicago, cu Statele Unite, când la București va fi deja sâmbătă dimineață. ”Stejarii” se vor deplasa apoi la Ottawa, unde, pe 12 iulie, vor întâlni Canada.

    Naționala masculină de polo pe apă a României se află în ultima fază a pregătirilor pentru Jocurile Olimpice de la Paris. La Belgrad, unde are loc un turneu internațional amical, selecționata română a fost învinsă de Serbia cu 13 la 7. Vineri, România – Muntenegru. Vor urma, sâmbătă, jocuri cu Franța și Australia, apoi, duminică, o partidă cu Germania.

    De sâmbătă până marți va avea loc Turul ciclist al Sibiului, una dintre cele mai importante competiții pe sosea din Europa de Est. Traseul va măsura 673 de kilometri și va fi împărțit în cinci etape, cu două finișuri în cățărare și o probă scurtă de contratimp. Printre cele 25 de formații care vor lua startul se află echipe din Kazahstan, Filipine și Mexic, care se vor alătura unor grupări cunoscute din Europa.

  • Sport Club RRI – Perspective olimpice

    Sport Club RRI – Perspective olimpice

    În mai puţin de 6 săptămâni începe o nouă ediţie a Jocurilor Olimpice. Au loc ultimele întreceri de calificare, iar sportivii care şi-au câştigat deja locul pentru Paris îşi finalizează pregătirile. România a calificat deja, până în acest moment, 91 de sportivi pentru întrecerile olimpice. Ultima calificată este atleta de origine kenyană Stella Rutto, care a ocupat locul 4 în proba de 3000 de metri obstacole la recentele Campionate Europene de la Roma. Fiind cronometrată în 9 minute, 22 de secunde şi 36 de sutimi, ea a îndeplinit baremul pentru Paris, realizând totodată un nou record personal pe distanţa amintită.

     

    La Europenele de la Roma, singura medalie a delegaţiei române a fost obţinută de Joan Chelimo Melly: argint la semimaraton. Sportiva de origine kenyană este una dintre speranţele României în întrecerea olimpică de maraton, fiind deţinătoarea recordului României. Alături de ea va concura în Franţa Delvine Meringor, o altă alergătoare originară din Kenya.

     

    Multe speranţe la medaliile olimpice se îndreaptă către sporturile nautice. Săptămâna trecută, la Europenele de kaiac – canoe de la Szeged, din Ungaria, Cătălin Chirilă tocmai a câştigat titlul european la canoe simplu 1000 de metri, probă olimpică. România nu a mai avut un canoist favorit la simplu de pe timpul lui Ivan Patzaichin, care a câştigat titlul olimpic în 1972, la München.

     

    La canotaj, aşteptările sunt şi mai mari. La Europenele de la sfârşitul lunii aprilie, România a obţinut opt medalii, dintre care  patru au fost de aur, două de argint și două de bronz, Dintre sportivii români, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului au urcat echipajele feminine de 8+1, de dublu vâsle (categoria ușoară) și de doi rame, precum și cel masculin de dublu vâsle. Medalii de argint au câștigat ambarcațiunile de doi rame masculin și patru vâsle feminin. Cu bronz au fost medaliate echipajul feminin de dublu vâsle și cel masculin de 8+1. La Paris, în întrecerile de canotaj vor fi prezenţi 45 de sportivi din România.

     

     

  • România la Jocurile Olimpice – Canoistul Florin Popescu

    România la Jocurile Olimpice – Canoistul Florin Popescu

    Şcoala românească de caiac- canoe este una dintre cele mai puternice din lume. Ea a obţinut, de-a lungul istoriei, zece victorii olimpice. Dintre acestea, opt li se datorează canoiştilor. Pe parcursul anilor, nume precum Leon Rotman sau Ivan Patzaichin au intrat definitiv în istoria universală a sportului.

    Ultimul mare campion al canoei româneşti este Florin Popescu. El a reuşit, în 2000, la Sydney, alături de Mitică Pricop, la canoe dublu (1000 de metri) să obţină o medalie olimpică de aur, după o pauză de 16 ani. Ca o coincidenţă, ultimul titlu olimpic la canoe fusese obţinut tot la dublu şi tot pe distanta de 1000 de metri, la Los Angeles, în 1984, de perechea Ivan Patzaichin – Toma Simionov.

    Florin Popescu s-a născut la 30 august 1974, în localitatea Iancu Jianu, din judeţul Olt (sud). S-a remarcat, alături de Mitică Pricop, încă din 1999, de la Europenele de la Zagreb, unde a câştigat aurul la 500 şi bronzul la 1000 de metri. După Sydney, cei doi au câştigat, în 2001, la Europenele de la Milano, medalii de aur atât la 1000 cât şi la 500 de metri.
    Din 2002, locul lui Pricop în ambarcaţiunea de la dublu a fost luat de Silviu Simiocencu. Impreună, Popescu şi Simiocencu s-au aflat în topurile mondiale atât în 2002, cât şi în 2003, an în care, pe 1000 de metri, au câştigat chiar titlul mondial. Din păcate însă, la Atena, în 2004, Popescu şi Simiocencu au ratat medaliile la limită. Atât la 500 de metri, cât şi la 1000, ei s-au clasat pe locul 4.

    După Atena, Popescu s-a retras din activitatea competiţională. A revenit, pentru scurtă vreme, în 2005, în echipajul de canoe 4 al României, care a câştigat aurul la Europenele de la Poznan, pe distanţa de 1000 de metri. A fost ultima mare performanţă a lui Florin Popescu. Astăzi, el este antrenorul coordonator al lotului olimpic de canoe al României.

  • Poveşti din lumea sportului românesc – Campionul cu pagaia ruptă

    Poveşti din lumea sportului românesc – Campionul cu pagaia ruptă

    De-a lungul carierei sale, a câstigat 8 titluri de campion mondial,
    între 1970 si 1983, precum şi 4 medalii olimpice de aur, la cele 5 ediţii ale
    Olimpiadei la care a participat, între 1968 şi 1984.


    S-a născut la 26 noiembrie 1949. A făcut primii paşi în
    sport în 1967, în martie, înscriindu-se la clubul bucureştean Dinamo. A fost
    inspirat de faptul că trei băieţi din satul său natal din Delta Dunării, Mila
    23, ieşiseră, cu puţin timp în urmă, campioni mondiali la Berlin. Prima sa
    performanţă importantă s-a înregistrat exact după trei luni, când a sosit pe
    locul 2 la campionatul naţional de juniori. Un an mai târziu, în 1968, în
    Mexic, câştiga deja prima sa medalie olimpică de aur, la canoe dublu, pe
    distanţa de 1000 de metri, alături de Serghei Covaliov.


    Unul dintre succesele lui Patzaichin a rămas în istorie
    pentru povestea care l-a însoţit. În
    ziua de 5 septembrie 1972, la Jocurile Olimpice de la München, în calificările probei individuale de 1000 de metri, românului
    i s-a rupt pagaia încă de la start. Arbitrii nu au oprit cursa, cum ar fi fost
    regulamentar, astfel că Patzaichin a trebuit să vâslească până la capăt cu ciotul
    care i-a ramas în mâini. A terminat cursa cu trei minute după primul clasat… Au
    fost multe discuţii, dar, în cele din urmă, românului i s-a permis să tragă în
    semifinală, pe 8 septembrie. A terminat primul,
    cu 3 secunde în faţa cehului Jiří Čtvrtečka, având un timp mai bun cu 20
    de secunde decât cele înregistrate de învingătorii din serii. A intrat ca
    favorit în finala de pe 9 septembrie, pe care a câştigat-o clar, la aproape 4
    secunde înaintea sportivului maghiar Tamás Wichmann, clasat al doilea.


    Până la finalul carierei, Ivan Patzaichin a mai câştigat
    două medalii olimpice de aur: în 1980, la Moscova, şi în 1984, la Los Angeles, la
    dublu, 1000 de metri, alături de Toma Semionov.



    După
    încheierea carierei competiţionale, Ivan Patzaichin a fost, ani de zile,
    antrenorul loturilor naţionale de caiac – canoe ale României, cu care a
    câştigat alte zeci de medalii la
    întrecerile continentale, mondiale şi olimpice. Mai apoi, a devenit unul dintre
    principalii promotori ai Deltei Dunării, ai oamenilor şi tradiţiilor de acolo. Organizează concursuri cu
    ambarcaţiuni tradiţionale şi susţine proiecte privind turismul durabil în
    regiune.-

  • Sport Club RRI – Ivan Patzaichin a împlinit 70 de ani

    Sport Club RRI – Ivan Patzaichin a împlinit 70 de ani

    Cel mai mare
    canoist român al tuturor timpurilor, Ivan Patzaichin, a împlinit, marţi, 26
    noiembrie, vârsta de 70 de ani.


    De-a lungul
    carierei sale, a câstigat 8 titluri de campion mondial, între 1970 si 1983,
    precum şi 4 medalii olimpice de aur, la cele 5 ediţii ale Olimpiadei la care a
    participat, între 1968 şi 1984.


    A făcut primii
    paşi în sport în 1967, în martie, înscriindu-se la clubul bucureştean Dinamo. A
    fost inspirat de faptul că trei băieţi din satul său natal din Delta Dunării,
    Mila 23, ieşiseră, cu puţin timp în urmă, campioni mondiali la Berlin. Prima sa
    performanţă importantă s-a înregistrat exact după trei luni, când a sosit pe
    locul 2 la campionatul naţional de juniori. Un an mai târziu, în 1968, în
    Mexic, câştiga deja prima sa medalie olimpică de aur, la canoe dublu, pe
    distanţa de 1000 de metri, alături de Serghei Covaliov.


    Ultima sa mare
    victorie s-a înregistrat 16 ani mai târziu, la Olimpiada de la Los Angeles,
    când a câştigat aurul, la dublu, cu Toma
    Simionov. Până atunci, mai cucerise medalii olimpice de aur la München, în 1972, la simplu, pe 1.000 de
    metri, şi la Moscova, în 1980, alături de Simionov, tot pe 1.000 de metri.


    După încheierea
    carierei competiţionale, Ivan Patzaichin a fost, ani de zile, antrenorul
    loturilor naţionale de caiac – canoe ale României, cu care a câştigat alte zeci de medalii la întrecerile
    continentale, mondiale şi olimpice.


    Mai apoi, a
    devenit unul dintre principalii promotori ai Deltei Dunării, ai oamenilor şi
    tradiţiilor de acolo. Organizează
    concursuri cu ambarcaţiuni tradiţionale şi susţine proiecte privind turismul
    durabil în regiune.