Tag: Calarasi

  • Alăxerli urbanistiţi a Călărașlui

    Alăxerli urbanistiţi a Călărașlui

    Istoria locală easti idyealui atractivă ca iţi altă di itia că u llia pi napandica bana-a oamiñiloru ditu ună tadi zonă, emu ditu videala-a mentalului colectivu gheneralu, emu a specificlui aţilui locu. La 120 kilometri tu notu-data di București easti căsăbălu Călărași, reședința a giudeţlui cu idyea numă, tru cari băneadză apropea 65.000 di oamiñi. Călărași easti pe mealu di nastânga a brațlui Borcea cari s’amparti di Dunaru ndreptulu a căsăbălui vărgaru Silistra. Oamiñi cu anami cari s-amintară aoa fură yeaturlu și istoriclu Pompei Samarian, scritorlu Ștefan Bănulescu, istoriclu Nicolae Bănescu, actorlu Ștefan Bănică, politicianlu Mircea Ciumara, criticlu di artă Mircea Deac.



    Loclu avu ună simasie tu tricutlu kiro, ninti di secolu 19-ţi. Tru kirolu a prinţiplui Mircea atelu Auşlu, tu bitisita-a secolui 14-ţi și ahurhita-a secolui 15-ţi, Călărașlu easti adusu aminti ca loc di pupasu a poștăllei cari triţea Dunrlu cătă ţitatea Durostorum, Silistra di adză. Documentili medievale zburăscu ti dauă numi pi cari căsăbălu di adză vahi li avu. Unu easti Lichirești, cari tru kirolu a dumniillei al Mihali Livendulu ditu bitisita a secolui 16-ţi lli-aspunea aţelli cari băna nhoară. Doilu, aestu di tora, ari ună pitriţeari militară la căvălarlli cari vigllea yimbrukea pisti Dunaru și cari lucra ti corespondența cu capitala. Tru 1734 hoara creaşti ca importanță și easti spusă tu documenti ca pănăyiru, bănătorlli lucra tu agricultură și emburlăki.



    Anamisa di 1812 și 1828, Călărașlu cănoaști fănicadzllia a polimiloru aruso-nturţeşti și dauă epidemii vărtoasi di ciumă și huleră. Tru 1833, Călărașlu agiundzi capitala giudeţlui Ialomița a deapoa aestă alăxeari di statut lli-aduţi creaştiri icunomică. Tru 1852, tru kirolu al Barbu Știrbey, căsăbălu xanancupără ciuflikea iu eara aştirnută di agiundzi căsăbă eleferisitu. Di numa al Știrbey easti ligată planimetria-a căsăbălundridzearea di călliuri ndreapti, paraleli, păzări și un bulevardu. Idyea cumu tuţ căsăbadzlli românești, Călărașlu va s’cănoasc4 ună dizvultari accelearată după thimilliusearia-a statlui român tru 1859, după amintarea independințăllei di stat a Româniillei tru 1877 și după protlu polimu mondial.



    Tru istoria alăxerlilor succesive a căsăbălui, secolu 20 ari și el contribuția a lui. Nai ma importantă alăxeari easti aţea faptă di demolărli fapti tu añilli 80 anda s’kiru tută misuhorea veaclle, ma pţănu ună casă, veacllea dimarhie, cari adză apănghiseaşti Muzeulu Municipalu Călărași. Ti aspărdzearea a veclliului Călărași feaţimu muabeti cu muzeugraflu Florin Rădulescu. “Fu un fenomen complexu, el ahurhi tu kirolu a pactului Ribbentrop-Molotov. Atumţea ahurhi nai ma limbidu urghia contra-a uvreiloru. Emu, misuhorea-a Călărașlui tu aţelu kiro u avea tu mănă mulță uvrei. Eara dukeñi cu casi, mpadi eara dukeñilli la patomatlu di ndzeană eara casili. Născănti eara dati cu niki, alti eara a nicukirloru. Aşi ahurhi prota dalgă di emigrari, di fudziră uvreilli. Tru “Cartea lae” a fănicadzloru ţi s’feaţiră cu uvreilli, alăncită tru 1946, s’pirmituseaşti ti contractili zñiipsitoari ţi li adra aţelli cari eara la puteari, neise cu uvreilli și agiundzea nicukiri, proţentul ma mari ditu nicukirată nihiinda a uvreilor. Ma fudziră uvreilli, coproprietarlli agiumsiră nicukiri cu tuti di anvărliga.”



    După 1945 catandisea s’alăxeaşti di itia că politica şi s’alăxeaşti . Florin Rădulescu. “Vini alăxearea di regimu, viniră comuniștilli. Casili fură naționalizati, ună parti di eali. Alti fură confiscate fără acti. Protili instituții a statlui kinduriră tru aesti casi tu ma marea cali ditu căsăbă iu easti și muzeulu a nostru. Aflămu tu Biblioteca a Congreslui American ună carti di tilefunu a Călărașlui ditu 1959 iu calea avea numa “7 brumaru” și tu ea avea tricuti tuti instituțiile. Dupu unu kiro, cathi instituție ș-anălţă unu altu scamnu, alţu sediu și aesti casi armasiră ca pondi neise nimirimitisiti. Avem dimecu ună nimirimitiseari ditu añilli 1941-1941, ună nimirimitiseari ditu 1947-1948, aţea ditu 1959-1960, și tuti aesti casi s-asparsiră aoa şi aclo cu treaţirea-a kirolui, tu născănti locări.”



    Misuhorea istorică a Călărașlui s’azvurnuea dinintea-a ocliloru și di itia că avea ună cabaia ftuhie tu aţelu kiro. Deapoa ceareia ti aspărdzeari a căsăbălui va s’hibă ayuñiusită di itia a unăllei taxirati tu fisi: cutreamburlu di locu ditu 4 di marţu 1977. Florin Rădulescu. “Spunerli a născăntoru oamiñi cari bănară atumţea spun că multi eara cu citia guvisită nica şi arudzinată di ploaie, cu şoariţ tru eali, nu s’băna tu eali, ti niufiliseari eara. Ma ghini spusă, lipsea investiț păradz tră s’poată s’hibă ufilisiti. Nkisinda di la aesta și di la vrearea-a regimului ta s’analţă ţiva nău nu putu s’hibă di căuli demolarea ică aspărdzearea. Aoa, tu misuhori, alănciră ti prota oară dauă blocuri tră specialiștilli englezi cari viniră s’bagă pi cicioru di lucru dauă combinati, unu di celuloză și carti, alantu ti părmătii di construcții. Multu kiro, pi loclu a magazinlui universal, avea ună casă veaclle cari atumţea eara cănăscută cu numa “Clublu englez” di itia că eara urdinată ma multu di englezi. Vini deapoa cutrimburarea-a loclui ditu 1977 cari li stulţină aproapea tuti casili veclli și aestă eara oara anda s’nkisi cu demolărli, neise aspărdzearea a casiloru. Și ași s’agiumsi că maş aestă casă tru cari himu tora s’hibă anvărtuşită şi s’armănă ncicoari.”



    Alăxearea urbanistică a Călărașlui tricu pritu ndauă sticuri di oară di ma marea simasie. Aţeali cari avură impactul nai cama mari eara ditu secolu 20.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearea: Taşcu Lala










  • Transformări urbanistice ale Călărașiului

    Transformări urbanistice ale Călărașiului

    Istoria
    locală este la fel de atractivă ca oricare alta deoarece ea surprinde viețile
    oamenilor dintr-o zonă anumită, atât din punctul de vedere al mentalului
    colectiv general, cât și al specificului acelei zone. La 120 de kilometri sud-est
    de București se află orașul Călărași, reședința județului cu același nume, în
    care locuiesc aproximativ 65.000 de oameni. Călărași este pe malul stâng al
    brațului Borcea care se desparte de Dunăre în dreptul orașului bulgar Silistra.
    Oameni cu notorietate care s-au născut aici au fost medicul și istoricul Pompei
    Samarian, scritorul Ștefan Bănulescu, istoricul Nicolae Bănescu, actorul Ștefan
    Bănică, politicianul Mircea Ciumara.


    Locul
    a avut o oarecare importanță anterioară secolului al 19-lea. În timpul
    principelui Mircea cel Bătrân, la sfârșitul secolului al 14-lea și începutul
    secolului al 15-lea, Călărașiul este menționat ca loc de popas al poștei care
    traversa Dunărea către cetatea Durostorum, actuala Silistra. Documentele medievale
    vorbesc despre două nume pe care actualul oraș le-ar fi purtat. Unul este
    Lichirești, care în timpul domniei lui Mihai Viteazul de la sfârșitul secolului
    al 16-lea îi desemna pe cei care locuiau în sat. Al doilea, cel actual, are o
    trimitere militară la călăreții care păzeau punctul de trecere de peste Dunăre
    și care se ocupau de corespondența cu capitala. În 1734 satul crește ca
    importanță și este menționat ca târg, locuitorii ocupându-se de agricultură și
    comerț.


    Între
    1812 și 1828, Călărașiul cunoaște duritățile războaielor ruso-turce și două
    epidemii puternice de ciumă și holeră. În 1833, Călărașiul devine capitala
    județului Ialomița iar această schimbare de statut atrage dezvoltare. În 1852,
    în timpul lui Barbu Știrbey, orașul răscumpără moșia pe care era amplasat și
    devine oraș liber. De numele lui Știrbey este legată planimetria orașului care
    va duce la trasarea de străzi drepte, paralele, piețe și un bulevard. Asemenea
    tuturor orașelor românești, Călărașiul va cunoaște o dezvoltare accelerată după
    fondarea statului român în 1859, după dobândirea independenței de stat a
    României în 1877 și după primul război mondial.


    În
    istoria transformărilor succesive ale orașului, secolul 20 are și el contribuția
    sa. Cea mai importantă transformare este cea produsă de demolările anilor ’80
    în urma cărora s-a pierdut întregul centru vechi, cu excepția unei singure
    clădiri, vechea primărie, care astăzi adăpostește Muzeul Municipal Călărași.
    Despre demolarea vechiului Călărași am discutat cu muzeograful Florin
    Rădulescu. A fost un fenomen
    complex, el a început cu momentul pactului Ribbentrop-Molotov. Atunci a început
    cel mai clar prigoana împotriva evreilor. Or, zona centrală a Călărașiului era
    deținută la vremea respectivă de foarte mulți evrei. Erau prăvălii cu locuințe,
    la parter erau prăvăliile, la etaj erau locuințele. Unele erau închiriate,
    altele erau ale proprietarilor. A avut loc astfel primul val de emigrare, au
    plecat evreii. În Cartea neagră a atrocităților la care au fost supuși
    evreii, apărută în 1946, se povestește despre contractele păguboase pe care le
    încheiau cei care erau la putere cu evreii și deveneau coproprietari, procentul
    covârșitor din proprietate nefiind al evreilor. Evreii plecând, coproprietarii
    au devenit proprietari cu totul.


    După
    1945 situația se schimbă deoarece politica se schimbă. Florin Rădulescu. A venit schimbarea de regim, au
    venit comuniștii. Casele au fost naționalizate, o parte din ele. Altele au fost
    confiscate fără acte. Principalele instituții ale statului s-au instalat în
    aceste case pe strada centrală unde se află și muzeul nostru. Am găsit în
    Biblioteca Congresului American o carte de telefon a Călărașiului din 1959 unde
    strada se numea 7 noiembrie și pe ea se aflau toate instituțiile. La un moment
    dat, fiecare instituție și-a construit alt sediu și aceste case au rămas
    neîngrijite. Avem deci o neîngrijire din anii 1941-1941, o neîngrijire din
    1947-1948, cea din 1959-1960, și toate aceste case s-au degradat.


    Centrul
    istoric al Călărașiului se ruina văzând cu ochii și pe fondul sărăcirii tot mai
    accentuate din acea perioadă. Iar soluția demolării lui va fi grăbită de
    producerea unui fenomen natural: seismul din 4 martie 1977. Florin Rădulescu. Mărturiile unor oameni care au
    trăit atunci spun că multe erau cu acoperișurile perforate de ploaie, cu
    șobolani în ele, total insalubre, de nefolosit. Mai bine spus, trebuia
    investiți bani pentru a putea fi folosite. Pornind de la aceasta și de la
    dorința regimului de a construi ceva nou a fost posibilă demolarea. Aici, pe
    centru, au apărut prima dată două blocuri pentru specialiștii englezi care au
    venit să pună pe picioare două combinate, unul de celuloză și hârtie, celălalt
    de materiale de construcții. Foarte mult timp, pe locul magazinului universal,
    a existat o clădire veche care atunci era cunoscută drept Clubul englez
    deoarece era frecventată mai mult de englezi. A venit apoi cutremurul de pământ
    din 1977 care a fragilizat aproape toate clădirile vechi și acesta a fost
    momentul care a inaugurat demolările. Și așa s-a ajuns ca doar această clădire
    în care ne aflăm să fie consolidată și să rămână în picioare.


    Transformarea
    urbanistică a Călărașiului a trecut prin câteva momente importante. Cele care
    au avut impactul cel mai mare au fost cele din secolul 20.

  • עיר מרומניה ועיר מישראל ערים תאומות

    עיר מרומניה ועיר מישראל ערים תאומות

    כדי לציין את התרומה של עולי רומניה לבניית גדרה ולזכר קורבנות “רכבות המוות” שנרשמו במהלך הפוגרום בקיץ 1941, עיר קלארשי מרומניה והעיר גדרה מישראל יוכרזו כערים תאומות.



    המועצה המקומית קלרסי אישרה ברוב מכריע את הקשר עם העיר גדרה. היוזמה הייתה של ראש עיריית גדרה, יואל גמליאל, שטען כי יהודים רבים מרומניה תרמו לבניית העיר שהוא מוביל.



    בעקבות הפוגרום מיוני 1941, בעיר יאסי (צפון מזרח לרומניה), אלפי יהודים נדחסו לקרונות משא ב”רכבות המוות “. אחת הרכבות הגיעה לתחנת הרכבת בעיר קלאראשי.



    מתוך הכרה בהתנהגותם האנושית של חברי הרשות המקומית באותה תקופה, שלח ראש עיריית גדרה מכתב כוונות לראש עיריית קלאראשי, MARIUS DULCE. למרות שבעיר קלארשי אין יותר יהודים, אחד האירועים שמשכו את תשומת הלב לתקופת השואה היה האירוע שאורגן ב -26 בספטמבר 2019, להנצחת הקורבנות היהודים מקאלראשי, נכתב במסמך.



    גדרה נוסדה בשנת 1884 ובה חיים כ30000 תושבים. העיר קלאראשי הוזכרה, לראשונה, במסמכים בשנים 1700-1722, ובשנת 2011 נרשמו בה יותר מ65000 תושבים.

  • Nachrichten 21.01.2021

    Nachrichten 21.01.2021

    Rumänien hat einen Vorrat von 2,4 Millionen Dosen des Impfstoffs Covid bis Ende März gesichert, so Premierminister Florin Cîţu am Donnerstag. Die Regierung hat beschlossen, in der zweiten Phase der Impfkampagne, die am 15. Januar begonnen hat, neue Kategorien der Bevölkerung einzuführen: Behinderte und ihre Betreuer, Flug- und Schiffspersonal, Diplomaten und Sportler, die für internationale Wettkämpfe registriert sind. Ältere und krankheitsanfällige Personen sollen prioritär geimpft werden. Auf der Internetplattform für die Terminplanung der Impfungen werden entsprechende Änderungen vorgenommen: 25% der Impfdosen sollen Angestellte aus den wesentlichen Lebensbereichen erhalten, die restlichen 75% erhalten die anfälligen Personen. Die aktuellen Infektionszahlen: fast 2900 neue Fälle bei über 30.000 Tests sowie 69 Tote. Die meisten Neuinfektionen der letzten 24 Stunden meldeten Bukarest sowie die Landkreise Temesch und Klausenburg.



    Rumäniens Justizminister Stelian Ion hat sich am Donnerstag in einer Videokonferenz mit dem EU-Justizkommissar Didier Reynders ausgetauscht. Ion teilte seinem Gegenüber die Entscheidung der Regierung mit, vorrangig bis Ende Februar den Entwurf zur Abschaffung der umstrittenen Abteilung für die Untersuchung von Straftaten in der Justiz zu verabschieden. Weitere Diskussionsthemen betrafen den Rechtsstaatlichkeitsmechanismus und seine Verbindung zum Kooperations- und Überprüfungsmechanismus, die Operationalisierung der Europäischen Staatsanwaltschaft, die Umsetzung von EU-Richtlinien sowie die Digitalisierung der Justiz in Rumänien. Kommissar Reynders erklärte sich bereit, mit den rumänischen Behörden zusammenzuarbeiten, um die Vorhersehbarkeit und Nachhaltigkeit des Justizreformprozesses sicherzustellen. Die Stabilität, Berechenbarkeit und Kohärenz der Justizgesetze stellten für das Justizministerium Prioritäten dar, wobei die korrekte und vollständige Umsetzung aller EU-Richtlinien eine Priorität des Regierungsprogramms sei, so Justizminister Stelian Ion.



    Die Polizei hat am Donerstag in der Hauptstadt und in Călăraşi, einer Stadt im Süden Rumäniens, die Wohnungen mehrerer Personen durchsucht, die der Leistungserschleichung in der Covid-Pandemie verdächtigt werden. Die Ermittlungen haben ergeben, dass 11 Personen fast ein Jahr lang mit falschen Dokumenten von der Agentur für Sozialleistungen Zulagen in Höhe von 4.500 Lei (etwa 900 Euro) pro Monat beantragt und erhalten haben. Nach Angaben der Polizei muss die genaue Höhe des Schadens noch ermittelt werden.



    Der Demokrat Joe Biden ist seit Mittwoch der 46. Präsident der Vereinigten Staaten. Er legte den Amtseid im Rahmen einer untypischen Zeremonie ab: Angesichts der Pandemie wurden die Menschenmengen, die normalerweise zu einem deartigen Anlass in Washington präsent sind, durch fast 200.000 Flaggen ersetzt. Rumäniens Spitzenpolitiker gratulierten Biden und äußerten in ihren Botschaften die Überzeugung, dass Bukarest und Washington die für beide Länder vorteilhafte strategische Partnerschaft im Geiste wahrer transatlantischer Werte weiterentwickeln werden. Wir werden unsere Allianzen reparieren und zur Weltgemeinschaft zurückkehren, versprach Präsident Biden in seiner Antrittsrede.



    Die Zentrale Kommission für die Volks- und Wohnungszählung 2021 verschiebt die für dieses Jahr geplante Volkszählung wegen der Covid-19-Pandemie um ein Jahr, teilte das Nationale Institut für Statistik mit. Vom 1. Februar bis zum 31. März 2021 findet eine Probezählung statt, und vom 1. Februar bis zum 17. Juli 2022 wird die Bevölkerungs- und Wohnungszählung durchgeführt. Die endgültigen Ergebnisse werden nach dem Zeitplan von Eurostat im Dezember 2023 veröffentlicht. Nach Angaben des Nationalen Statistischen Instituts wird dies die erste Volkszählung sein, die hauptsächlich online durchgeführt wird.



    Am Donnerstag ist der Opfer des Bukarester Pogroms vom Januar 1941 gedacht worden. Das Bukarester Pogrom, bei dem vor 80 Jahren 125 Juden ermordet wurden, war der Höhepunkt des Aufstandes der Eisernen Garde im Antonescu-Regime. Die sogenannten Legionäre verhafteten, folterten und ermordeten Juden, stahlen ihr Eigentum, plünderten ihren Besitz, schändeten und zerstörten Gräber und Synagogen.

  • Focus – der Filmworkshop für Jugendliche

    Focus – der Filmworkshop für Jugendliche

    Viele rumänische ländliche Gemeinden standen in letzter Zeit im Fokus von NGOs, die versuchten, den Kindern den Zugang zu Bildung zu erleichtern. So wurden Lehrer in Gebiete geschickt, wo sie am meisten gebraucht wurden. Dies brachte das Team von Verein PATRUPETREI auf die Idee, im Rahmen eines Projekts namens FOCUS eine Reihe von Kurzfilm-Workshops für die Kinder im Landkreis Călăraşi abzuhalten. Andrei Dudea, der Leiter des PATRUPETREI-Teams, hat uns mehr Einzelheiten dazu verraten:



    Das FOCUS-Projekt besteht eigentlich aus mehreren Dokumentarfilm-Workshops für Kinder im Alter von 10 bis 14 Jahren. Wir halten Theorie-Workshops ab, weil wir ihren kritischen Geist entwickeln wollen. Das hei‎ßt, wir setzen uns zusammen und schauen uns Filme oder andere Medienprodukte an, die Kinder normalerweise mögen, wie zum Beispiel Musikvideos. Kinder mögen besonders Vlogging und Mainstream-Musik. Wenn wir uns Dokumentarfilme ansehen, versuchen wir, sie zu analysieren, diskutieren die Hauptrollen, das angesprochene Thema und die Art und Weise, wie der Film gemacht wurde. Wir sprechen über die Figuren und Darsteller allgemein und gehen nicht auf technische Details ein, da die meisten Kinder, die an diesen Workshops teilnehmen, 11 oder 12 Jahre alt sind. Wir versuchen, ihnen zu zeigen, dass der Schnitt und die Musik einen gro‎ßen Einfluss auf ein Medienprodukt haben. Wir versuchen, ihnen das verständlich zu machen, denn ein wichtiger Teil dieses Projekts ist es, ihren kritischen Geist zu entwickeln.“



    Nach dem theoretischen Ansatz folgt der praktische Teil. Andrei Dudea:



    Wir halten einige praktische Workshops ab, das hei‎ßt, wir gehen mit der Kamera zu ihnen und bringen ihnen bei, zu filmen, ein Thema für ihr Projekt zu wählen. Die häufigsten Themen drehen sich zum Beispiel um Fu‎ßball. Alle Jungen wollten in den Gemeinden, die wir besucht haben, Filme über Fu‎ßball machen. Nachdem wir ihnen geholfen haben, ein Thema auszuwählen, bringen wir ihnen bei, wie man mit einer Kamera arbeitet und lassen sie die Kameras mit nach Hause nehmen und selbstständig arbeiten. Sie arbeiten also zuerst mit dem Mentor zusammen, um die Grundlagen zu lernen, und versuchen sich dann alleine oder in kleinen Teams. Das ist wichtig, denn das hilft ihnen auch, verantwortungsbewusster zu werden.“



    Laut Andrei Dudea geht es vor allem darum, das Selbstvertrauen der Kinder zu stärken:



    Unser Hauptinteresse ist, dass sie etwas über Verantwortung lernen. In diesem Fall lernen die Teilnehmer des Workshops, wie man ein Projekt aufbaut und wie man es durchführt. Ich glaube, es ist wichtig, dass das Projekt abgeschlossen wird, egal wie interessant oder uninteressant es ist. Wir arbeiten auch daran, ihr Selbstvertrauen zu stärken. Wir haben bisher drei Workshops abgehalten und der vierte folgt. Wir haben zwei sehr talentierte Kinder unter denjenigen gefunden, mit denen wir gearbeitet haben.“



    Die zweite Auflage des FOCUS-Filmworkshops für Jugendliche fand während der Pandemie statt, was einige Änderungen im Ablauf des Projekts zur Folge hatte, da ein Teil des Projekts online abgehalten wurde. Zu diesem Thema wurde ein Mini-Dokumentarfilm gedreht, in dem es darum ging, wie die Jugendlichen mit den Veränderungen um sie herum umgingen und mit welchen Herausforderungen sie konfrontiert wurden, als die Schulen geschlossen wurden und sie mit dem Online-Unterricht begannen. Mit der Unterstützung ihrer Mentoren, Andrei Dudea und Ruxandra Gubernat, lernten die Kinder, ihre eigene Geschichte mit Hilfe des Films zu erzählen. Laut Andrei Dudea wissen Kinder mehr über Filme, als wir erwarten würden:



    Kinder sind heute viel mehr den Medien ausgesetzt, sie haben Handys, sie machen Videos, gehen auf TikTok, Instagram und sie wissen, wie sie ihre Ideen ausdrücken können.“



    Aus den Kurzfilmen der Kinder entstand ein Dokumentarfilm, der auch Einblicke in das ländliche Leben während der Pandemie und die Reaktion der Dorfbewohner auf den Lockdown zeigt. Das Projekt wird dieses Jahr in einer Roma-Gemeinde in Călăraşi fortgesetzt.

  • Sports Roundup

    Sports Roundup

    Saturday saw the Champions League’s
    games in women’s handball. In group B, CSM Bucharest secured a 35-19 home win
    against Polish side Perla Lublin and is currently topping the group table with 5
    points. Next comes Russian side Rostov-Don with 4 points.






    In group C, SCM Ramnicu Valcea lost
    to Buducnost Podgorica of Montenegro 19-23. The Romanian champions are ranking
    third in the group with only 2 points. Brest Bretagne ranks first with 6 points
    followed by Buducnost with 4.






    In the EHF Cup, Corona Brasov
    conceded a 32-33 defeat to Bera Bera of San Sebastian but has qualified for the
    competition’s next stage thanks to the 35-30 home win last week. Another
    Romanian side Magura Cisnadie lost their away match to Ukrainian side
    Galychanka 14-19, but have qualified on aggregate as they won the first match
    at home 31-23.






    In men’s handball competitions,
    Romanian side Dinamo Bucharest ended in a 26-all draw their away game against
    Polish side Wisla Plock in the Champions League’s Group D. Nicusor Negru scored
    five goals for the Romanian side during the match. In the other group’s
    matches, Swedish side Kristianstad clinched a 36-28 win against Cehovskie
    Medvedi, while Danish side Gudme defeated Kadetten Schaffhausen of Switzerland
    35-30.






    With no defeat so far Dinamo is
    currently ranking first in the group followed by Gudme with the same number of
    points, eight, but with a lower goal average.


    Romanian ice hokey side Sport Club
    Miercurea Ciuc have consolidated their leading position in the regional Erste
    competition after a 5-2 win against Ujpest in Budapest on Sunday. Sport Club
    ranks first in the standings with 36 points followed by Ferencvaros Budapest
    with 29.






    Last weekend saw the games of the
    13th leg of Romania’s first football league. On Friday in Targu
    Mures, central Romania, FC Hermannstadt and FC Voluntari ended in a nil-all
    draw their match, while in Bucharest, local side Dinamo secured a 2-0 win
    against Gaz Metan Medias. On Saturday, CFR Cluj clinched a 2-0 home win against
    Universitatea Craiova.






    On Sunday in Calarasi, southern
    Romania, the match pitching Academica Clincheni against Viitorul Constanta
    ended in a goaless draw, while in Sfantu Gheorghe, local side Sepsi conceded a
    3-2 defeat to Astra Giurgiu. In Ploiesti, southern Romania, FCSB clinched a 2-1
    win against Chindia Targoviste. CFR Cluj ranks first in the standings with 27
    points followed by Viitorul with 25.






    (translated by bill)

  • Sports Roundup

    Sports Roundup

    Saturday saw the Champions League’s
    games in women’s handball. In group B, CSM Bucharest secured a 35-19 home win
    against Polish side Perla Lublin and is currently topping the group table with 5
    points. Next comes Russian side Rostov-Don with 4 points.






    In group C, SCM Ramnicu Valcea lost
    to Buducnost Podgorica of Montenegro 19-23. The Romanian champions are ranking
    third in the group with only 2 points. Brest Bretagne ranks first with 6 points
    followed by Buducnost with 4.






    In the EHF Cup, Corona Brasov
    conceded a 32-33 defeat to Bera Bera of San Sebastian but has qualified for the
    competition’s next stage thanks to the 35-30 home win last week. Another
    Romanian side Magura Cisnadie lost their away match to Ukrainian side
    Galychanka 14-19, but have qualified on aggregate as they won the first match
    at home 31-23.






    In men’s handball competitions,
    Romanian side Dinamo Bucharest ended in a 26-all draw their away game against
    Polish side Wisla Plock in the Champions League’s Group D. Nicusor Negru scored
    five goals for the Romanian side during the match. In the other group’s
    matches, Swedish side Kristianstad clinched a 36-28 win against Cehovskie
    Medvedi, while Danish side Gudme defeated Kadetten Schaffhausen of Switzerland
    35-30.






    With no defeat so far Dinamo is
    currently ranking first in the group followed by Gudme with the same number of
    points, eight, but with a lower goal average.


    Romanian ice hokey side Sport Club
    Miercurea Ciuc have consolidated their leading position in the regional Erste
    competition after a 5-2 win against Ujpest in Budapest on Sunday. Sport Club
    ranks first in the standings with 36 points followed by Ferencvaros Budapest
    with 29.






    Last weekend saw the games of the
    13th leg of Romania’s first football league. On Friday in Targu
    Mures, central Romania, FC Hermannstadt and FC Voluntari ended in a nil-all
    draw their match, while in Bucharest, local side Dinamo secured a 2-0 win
    against Gaz Metan Medias. On Saturday, CFR Cluj clinched a 2-0 home win against
    Universitatea Craiova.






    On Sunday in Calarasi, southern
    Romania, the match pitching Academica Clincheni against Viitorul Constanta
    ended in a goaless draw, while in Sfantu Gheorghe, local side Sepsi conceded a
    3-2 defeat to Astra Giurgiu. In Ploiesti, southern Romania, FCSB clinched a 2-1
    win against Chindia Targoviste. CFR Cluj ranks first in the standings with 27
    points followed by Viitorul with 25.






    (translated by bill)

  • אירוע זיכרון לזכר היהודים שנרצחו בשנת 1941 ברכבת המוות התקיים בקלראסי

    אירוע זיכרון לזכר היהודים שנרצחו בשנת 1941 ברכבת המוות התקיים בקלראסי

    אירוע זיכרון לזכר היהודים שנרצחו בשנת 1941 ברכבת המוות התקיים בקלראסי שבדרום רומניה, בנוכחות כמה ניצולי הפוגרום ימאסי , שנזכרו בזוואות שחיו אז.האירוע ציין את 6 ביולי 1941 כשבתחנת הרכבת קלאראסי הגיע רכבת המוות הראשונה, עם היהודים שגורשו מיאסי לאחר פוגרום מ29 ביוני. «מתוך 2,530 היהודים שנדחסו לקרונות, על ידי חיילי הדיקטטור יון אנטונסקו, יותר מ -1,500 , נחנקו למוות ברכבות. 1011 הניצולים שהגיעו לקלראסי נכלאו במחנה ובמבנים אחרים פזורים בעיר. למעלה 100 מהם מתו בגלל תנאי מעצר הלא אנושיים.



    האירוע התחיל בתחנת הרכבת קלאראסי דרום, שם נחשף לוח הזיכרון הראשון על ידי נשיא ה- FCER אורל ויינר וראש עיריית קלאראסי, בנוכחות שגריר מדינת ישראל ברומניה, דיוויד סרנגה. באירוע השתתפו גם מספר ניצולים.



    ​​לוח זיכרון אחר הוצב בבית הקברות היהודי בקלאששי על ידי השגריר דייוויד סרנגה וADRIAN CIOFLANCA, מנהל המרכז לחקר ההיסטוריה היהודית ברומניה וילהלם פילדרמן. אנדרטה אחרת שוחזרה על ידי ניצול רכבות המוות IANCU ZUKERMAN מאגודת יהודי רומניה, ניצולי השואה לצד JOSE IACOBESCU , נשיא בני ברית רומניה.


    טקס דתי קצר נערך בתחנת הרכבת הדרומית בקלראסי ובבית העלמין היהודי על ידי רפאל שפר, רבה הראשון של FCER, והזמר EMANUEL PUSZTAI.



    נשיא ה- FCER אורל וויינר דיבר על האירועים הטרגיים מלפני 78 שנה והדגיש כי האירוע בקלראסי הוא חובת כבוד: יש לנו ערכים שאנחנו מכבדים.



    ערכים אלה הם ערך הזיכרון וערך הכרת הטוב. אנו זוכרים בכאב רב את האירועים האלה ואנו מכבדים את זכרם של הקורבנות. השואה ברומניה פחות מוכרת בעולם, אך בשנים האחרונות חלק זה של ההיסטוריה נחשף יותר ויותר, אמר שגריר ישראל בבוקרשט, דיוויד סרנגה. מה שהממשלה הרומנית עושה נתפס באופן חיובי בכל העולם ואני רוצה לברך את הממשלה ואת משרד הנשיא של רומניה על כל מה שהם עושים כדי להילחם באנטישמיות, אמר סרנגה.

  • הנצחת הקורבנות  1941 מקלראסי

    הנצחת הקורבנות 1941 מקלראסי

    בקלראסי, שבדרום רומניה, יוזכרו הקורבנות היהודים של הגירוש שהתרחש ב1941 ב- 26 בספטמבר. ב1941 ב- 6 ביולי הגיעה לCALARASI “רכבת המוות” הראשונה עם יהודים שגורשו מיאסי שבצפון-מזרח רומניה שם התרחש הפוגרום בו נרצחו כ15000 יהודים. מתוך 2,530 היהודים שנדחסו לקרונות הרכבת, יותר מ -1,500 נחנקו למוות בדרך. מעל 1000 הניצולים שהגיעו לקלראסי,היו כלואים במחנה בכמה מבנים בעיר. למעלה ממאה מהם מתו בגלל תנאי מעצר לא אנושיים.



    בעקבות חקירות שטח שנערכו לאחרונה על ידי המרכז לחקר ההיסטוריה היהודית ברומניה על שמו של “וילהלם פילדרמן”, זוהו המבנים והמקומות בקלראסי, בהם הוחזקו היהודים, ניצולי הפוגרום בIASI . כמו כן, מארכיון שבבוקרשט, הוצאו לאור מסמכים הקשורים לנושא.



    תכנית האירועים כוללת את חשיפת לוח הזיכרון בתחנת הרכבת CALARASI דרום, חשיפת האנדרטה והצבת לוח זיכרון בבית העלמין היהודי בעיר, ביקור בבניין המחנה לשעבר וגם דיונים בנושאים היסטוריים הקשורים לאירועי 1941. המארגן העיקרי של ההנצחה הוא FCER, התאחדות הקהילות היהודיות ברומניה.

  • Proiecte europene în comuna Valea Argovei, județul Călărași

    Proiecte europene în comuna Valea Argovei, județul Călărași

    Comunele din România se dezvoltă cu ajutorul fondurilor europene. La Valea Argovei, județul Călărași autoritățile locale au în derulare două proiecte finanțate din fonduri europene. Proiectele vizează reabilitarea unei clădiri a unei școli gimnaziale și realizarea unei baze sportive. Detalii ne oferă primarul comunei , Costel Boitan:




    În această perioadă
    avem depus un proiect finanșat din fonduri europene , proiect ce are ca
    obiectiv finanțarea reabilitării unui corp de școală.De asemenea, mai avem în
    derulare un proiect finanțat din fonuri europene pentru înființarea unei baze
    sportive pe amplasamentul vechiului teren de fotbal.


    -La ce valoare se
    ridică proiectele și când se vor finaliza?

    Proiectul de la școală are o valoare
    de 500000 euro iar cel ce prevede înființarea bazei sportive 100 000
    euro.Termenul de finalizare al proiectului de reabilitare a școlii este în
    următorii trei ani iar baza sportivă se va realiza în acest an.Iluminatul
    pubilc, am uitat să menționez avem un proiect în derulare.Am derulat o parte
    anul trecut iar anul acesta după 1 mai vom demara sfârșitul proiectului, de
    fapt îl finalizăm.


    -Veți mai accesa
    fonduri europene pentru alte proiecte?

    Sigur că da,Încercăm să accesăm.Ducem o
    mare lipsă de specialiști în zonă .Eu am găsit câțiva consultanți și
    proiectanți cu care mă consult și discut legat de aceste proiecte.Sper să ducem
    la bun sfârșit si alte proiecte.






  • Retrospectiva săptămânii 28.04.-04.05.2019

    Retrospectiva săptămânii 28.04.-04.05.2019

    Premierul român în Polonia


    Premierul României, Viorica Dăncilă, s-a aflat, miercuri şi joi, în Polonia. În
    prima zi, ea a participat, la Varşovia, la o reuniune a şefilor de guvern din
    ţările care au aderat la Uniunea Europeană după 2004. România este şi va fi un
    susţinător al proiectului european fondat pe convergenţă, coeziune şi
    solidaritatea statelor membre – a declarat premierul Dăncilă, subliniind că este
    nevoie de cooperare, fără tensiuni sau diviziuni între Est şi Vest, între
    ţările mari sau mai mici, pentru ca Uniunea Europeană să funcţioneze eficient. Aderarea
    şi apartenenţa la Uniune au însemnat pentru România dezvoltare, modernizare,
    creştere economică şi o îmbunătăţire vizibilă a calităţii vieţii cetăţenilor -
    a mai spus Viorica Dăncilă, care a dat asigurări că proiectul european va avea
    şi în viitor în români parteneri activi. Joi, în a doua zi a vizitei în
    Polonia, premierul de la Bucureşti s-a alăturat miilor de oameni care au luat
    parte la Marşul Vieţii, un gest simbolic în onoarea celor şase de
    milioane de victime ale Holocaustului: au parcurs pe jos cei 3 kilometri care
    separă fostele lagăre naziste de concentrare de la Auschwitz şi Birkenau. Înainte
    de începerea marşului, şeful Executivului român a făcut un apel la generaţiile
    mai tinere, cerându-le ca, prin consolidarea propriei lor educaţii, să combată
    orice formă de extremism, intoleranţă, rasism sau antisemitism. În opinia sa,
    evenimentele tragice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu trebuie să
    se mai repete niciodată, fiind nevoie de identificarea căilor de combatere a
    antisemitismului, pentru a beneficia cu toţii de un viitor democratic.



    Fenomene meteo extreme în România


    Fenomene meteo extreme au creat, săptămâna
    aceasta, numeroase probleme în special în sudul României. Acestea au început
    marţi seara, când opt judeţe şi Bucureştiul au fost afectate de vijelii şi ploi
    torenţiale. Peste o mie de pompieri au venit în sprijinul populaţiei şi
    autorităţilor locale – au intervenit pentru evacuarea apei din subsolurile unor
    instituţii publice şi gospodării şi pentru îndepărtarea copacilor şi stâlpilor
    de electricitate doborâţi de vânt. În judeţul Călăraşi, în sud, o tornadă -
    fenomen extrem de rar în România – a smuls din pământ copaci şi a lăsat fără
    acoperiş zeci de case. Un autocar a fost răsturnat şi proiectat de pe şosea pe
    un câmp din apropiere. 39 de persoane au fost în pericol de moarte. Din
    fericire, nu s-a înregistrat niciun deces. 12 oameni au fost, însă, răniţi.
    Miercuri, meteorologii au instituit cod galben de vânt puternic în 18 judeţe
    din sud şi în Capitală. În paralel, a fost în vigoare o informare meteo de
    furtuni în cea mai mare parte a ţării. Un cod portocaliu şi unul galben, de
    această dată de inundaţii, au vizat 21 judeţe din nordul şi vestul ţării. Apoi,
    joi, o ploaie cu grindină masivă – complet nefirească pentru această perioadă a
    anului – i-a luat prin surprindere şi afectat pe călătorii de pe Autostrada 2,
    a Soarelui, care leagă Bucureştiul de litoralul la Marea Neagră. Autorităţile
    au promis că avertizări referitoare la fenomenele meteo extreme vor fi
    transmise populaţiei prin sistemul RO-ALERT, activ pe telefoanele mobile, în principal
    pe baza informaţiilor primite de la meteorologi, dar şi a apelurilor de urgenţă
    la numărul unic 112 ale cetăţenilor.



    Pregătiri înaintea vizitei în România a Papei Francisc


    Termenul de înscriere pentru cei care vor
    să trăiască pe viu vizita Papei Francisc la Catedrala romano-catolică Sfântul
    Iosif din Bucureşti a fost prelungit până pe 15 mai. Anunţul a fost făcut,
    săptămâna aceasta, de Arhidieceza Romano-Catolică, care a precizat că în zona
    din jurul Catedralei bucureştene vor fi prezente circa 40.000 de persoane.
    Pentru acestea, au fost pregătite 15 ecrane, dar şi două scene pentru momente
    de rugăciune şi un program religios-artistic. Papa Francisc va face o călătorie
    apostolică în România din 31 mai până pe 2 iunie. Va vizita Capitala, dar şi Iaşiul
    (cel mai mare oraş din estul ţării, unde trăieşte o importantă comunitate
    romano-catolică), Blajul (centru, capitală spirituală a greco-catolicilor
    români), unde va beatifica şapte episcopi morţi ca martiri în inchisorile
    comuniste, precum şi sanctuarul franciscan de la Şumuleu Ciuc (tot centru, zonă
    cu populaţie majoritar maghiară). Sute de mii de persoane, inclusiv de peste
    hotare, s-au înscris online pentru a participa la Liturghiile pe care le va
    oficia Papa Francisc.Este al doilea cap al Bisericii
    Catolice care vizitează România, prima
    ţară majoritar ortodoxă vizitată, vreodată în istorie, de un Suveran Pontif – în 1999, de Papa Ioan-Paul al
    II-lea.



    Paştele la români


    Paştele ortodox, de duminica trecută, a
    fost urmat de Ziua internaţională a muncii. A fost un foarte bun prilej
    pentru români să lege numeroasele zile libere într-o minivacanţă. Mulţi au ales
    să meargă pe litoralul românesc la Marea Neagră, unde, pe 1 Mai, s-a deschis,
    oficial, sezonul estival. Cu această ocazie au fost organizate festivaluri,
    întreceri de maşini şi concerte. Cele mai aglomerate staţiuni au fost, şi în
    acest an, Mamaia şi Vama Veche. Alte locuri alese pentru minivacanţa de Paşte
    şi 1 Mai – staţiunile montane din Carpaţii Meridionali, Delta Dunării şi zona rurală a Maramureşului, în
    nord-vest. Angajaţi ai Ministerului de Interne au fost mobilizaţi în special în
    zonele unde au fost evenimente cu participare numeroasă. Echipaje medicale şi
    de pompieri au fost, şi ele, în alertă pentru a preveni incidentele, având în
    vedere, în egală măsură, numărul mare de serbări câmpeneşti. Dacă mulţi români
    au ales să rămână în ţară, nu puţini au fost şi cei care au plecat în minivacanţa
    de Paşte şi 1 Mai spre Bulgaria, Grecia, Turcia şi chiar Egipt.

  • Ciocăneşti und sein Kleindelta: Mit dem Fahrrad an die Donau

    Ciocăneşti und sein Kleindelta: Mit dem Fahrrad an die Donau

    Ciocănești-Dunăre ist Teil des Netzwerks Natura 2000. Die Umgebung gilt als besonders schutzbedürftig, denn sie wird als Vogelschutzgebiet anerkannt. WWF Rumänien arbeitete in den letzten 10 Jahren mit der örtlichen Gemeinschaft zusammen, um eine Reihe von Projekten für ein nachhaltiges Leben der Vögel zu entwickeln. Ende letzter Woche wurde einer der hiesigen 5 Radwege getestet. Raluca Dan, Projektleiterin bei WWF, lieferte uns mehr Einzelheiten dazu:



    Wir wollten das Konzept der e-Mobility, also das Konzept der nachhaltigen Mobilität vor Ort fördern. In unserem Fall setzen wir auf die Mobilität auf zwei Rädern, eventuell auf zwei elektrischen Rädern. Wir identifizierten 5 Radwege innerhalb des Projekts. Sie umfassen insgesamt 550 Km. Die Radwege können sowohl mit einem normalen Fahrrad wie auch mit einem e-Bike zurückgelegt werden. Die Fahrt kann zwischen einem und drei Tagen dauern. Durch den Fahrradtourismus soll die Gegend gefördert werden. In der Gegend von Ciocăneşti ist die Natur sehr schön. Hier werden immer noch Traditionen und Bräuche bewahrt. Die Radfahrer werden sowohl die Schönheiten der Natur bewundern als auch Bauernhöfe und Handwerkerwerkstätte vor Ort besuchen können.“




    In dieser Donauecke bei Călăraşi können in der Tat natürliche Landschaften, charakteristisch für feuchte Gebiete, bewundert werden: Seen, Sümpfe, Schilf, aber auch zahlreiche geschützte Vogelarten, die den Sommer in Rumänien Land verbringen. In den Dörfern, die von Radwegen durchquert werden, können die Touristen auf Handwerker treffen, die ihr Handwerk so wie früher ausüben. Die Radwege starten beim örtlichen Fischzuchtbetrieb. Ebenfalls hier kann eines der 4 verfügbaren elektrischen Fahrräder gemietet und die Karte mit Radwegen und Fahrradrouten zu Rate gezogen werden. Mehr Einzelheiten dazu lieferte uns Raluca Dan, Projektleiterin bei WWF:



    Alle Radwege beginnen beim Fischzuchtbetrieb Ciocăneşti. Ciocăneşti ist ein Delta im Kleinformat in Călăraşi. Hier können Tausende Vogelarten gesichtet werden, unter anderem auch viele Wandervögel wie z.B. Pelikane. Falls der Wunsch besteht, kann der Verwalter des Fischzuchtbetriebs den Besuchern mehr über die gezüchteten Fischarten sowie über die Tätigkeit des Betriebs, die die örtliche Biodiversität fördert, erzählen. Die Infrastruktur ist in einem relativ gutem Zustand, die Landwege sind zum Teil asphaltiert. Allerdings kann man mit dem e-Bike oder mit einem normalen Fahrrad auch über nichtasphaltierte Wege fahren. Die Handwerker sind froh, Gäste willkommen zu hei‎ßen und ihnen zu zeigen, wie einst gearbeitet wurde. In Ciocăneşti gibt es auch eine Pension. Weitere Übernachtungsmöglichkeiten gibt es in der Stadt Călăraşi, die unweit von Ciocăneşti liegt.“




    Darüber hinaus lohnt es sich, die Umgebung zu Fu‎ß zu erforschen. Das Delta im Kleinformat hat viele Attraktionen anzubieten. Die Natur und die vielfältigen Vogelarten ziehen zahlreiche Vogelbeobachter aus allen Ecken Rumäniens nach Ciocăneşti an.

  • Öko-Tourismus in der Fischfarm

    Öko-Tourismus in der Fischfarm

    Im unteren Donaugebiet gibt es eine Fischfarm, die sich durch ein paar Besonderheiten auszeichnet. Die Natur bleibt hier unberührt, die kontrollierte Aufzucht von aquatischen Organismen ist durchaus umweltfreundlich und das führt zu einer immer reicheren Biodiversität. Die umweltfreundliche Fisch-Zucht garantiert zudem die hochwertige Qualität der Fische. Über 100 Vogelarten finden hier ebenfalls ein Zuhause, 30 davon sind europaweit streng geschützt, 18 davon auf nationaler Ebene.



    Es handelt sich um den Fischzucht-Betrieb Ciocăneşti im Landkreis Călăraşi, der seine Pforten für die Naturfreunde geöffnet hat, egal ob sie ein besonderes Interesse für Fischzucht, Vogelbeobachtung oder Radsport haben. Dort wurden für sie die besten Bedingungen für Vogelbeobachtung geschaffen, ein thematischer Radwanderweg und ein Besucherzentrum eingerichtet. Die Fischfarm kann als Vorbild für nachhaltige Entwicklung im Geschäftsbereich dienen. Hier werden die Vorteile der Feuchtgebiete wie die Biodiversität, die hochwertige Wasserqualität, die zahlreichen Erholungsmöglichkeiten und nicht zuletzt die im jeweiligen Gewässer lebenden Fische stark genutzt.



    Es handelt sich also um eine multifunktionale Farm, die Teil des Natura-2000-Netzwerkes von Naturschutzgebieten ist. Die Umweltorganisation WWF Rumänien (World Wide Fund for Nature) hat den vielseitigen Betrieb in ein von der EU finanziertes Projekt einbezogen. Die Organisation plant zudem, in diesem Gebiet die Basis für ein privates System zu schaffen, das den Ökotourismus und die Vogelbeobachtung fördert. Ein Reisebüro, das solche Programme im Gebiet ansto‎ßen könnte, schloss sich bereits der Initiative an. Die Touristen werden somit diese kleine Paradiesecke genie‎ßen können, während das Einkommen aus diesem Projekt zum Teil in die nachhaltige Verwaltung der Fischfarm investiert werden soll. Die Projektmanagerin der Umweltorganisation WWF Rumänien, Cristina Muntean, kommt zu Wort mit Einzelheiten:



    Die Farm verfügt über 230 Hektar und knapp 30 Fischbecken, die meisten davon sind klein und dienen daher der Fortpflanzung der Fische, einige sind hingegen gro‎ß und bieten daher die perfekten Umstände für die Zucht von Konsumfischen. Da die Fläche der Becken gro‎ß ist, aber die Tiefe im Gegenzug zu natürlichen und künstlichen Seen nicht, können Vögel die Fische sehr leicht fangen und fressen. Hier leben bekanntlich viele Vogelarten wie beispielsweise der kleine Kormoran, eine naturgeschützte Art, und der gro‎ße Kormoran. Dieses Gebiet bietet zudem dem Reiher und dem Silberreiher sowie Vögeln, die keine Fische fressen, einen passenden Lebensraum. Die eingesetzte Produktionstechnologie schadet der Umwelt nicht. Hier leben auch Eistaucher, rote Enten, Pelikane, Ottern. Die Otter steht auch europaweit unter Naturschutz. Sie findet im Gewässer hier viel Nahrung. Da die Farm am Donauufer liegt und auf dem anderen Ufer in Bulgarien das Naturreservat Sreberna zu finden ist, sind die beiden eng miteinander verbunden. Bei Sreberna wird keine Aquakultur betrieben. Daher erfreuen sich die Vögel der Ruhe der Natur. Sie nisten dort, finden aber ihre Nahrung hier bei uns, auf der rumänischen Seite des Ufers. So ist auch ihre gro‎ße Zahl zu erklären. Man kann sie beobachten, während sie Fische fangen. Was die Pflanzenwelt anbelangt, gibt es hier sowohl übliche Pflanzenarten wie Nessel, Täschelkraut, Riedgras als auch aquatische Pflanzen wie Schilf und Schilfrohr.“




    Die Farm kann auch anderen Fischzucht-Betrieben im unteren Donaugebiet als Vorbild dienen. Das Gebiet bietet den perfekten Rahmen für solche vielseitige Projekte.