Radio România Internațional

Tag: caldura

  • Efectele crizei climatice asupra femeilor

    Efectele crizei climatice asupra femeilor

    Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile la nivelul României și la nivel internațional, fie că este vorba de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producția agricolă, de inundații sau de amenințări la adresa biodiversității provocate de incendiile de vegetație. În 2021, țara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (așa-zisul cod roșu”) emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), iar specialiștii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climat.



    Am discutat cu Directorul Stațiunii de Cercetare Dăbuleni, Aurelia Diaconu, cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu și cu un voluntar implicat în acțiuni pentru mediu despre care sunt principalele efecte negative ale încălzirii globale și care sunt măsurile pe care le putem lua pentru a elimina aceste consecințe.



  • Probleme pentru bucureşteni în pragul iernii

    Probleme pentru bucureşteni în pragul iernii

    Vehiculată
    tot mai intens în ultima perioadă, intrarea în faliment a RADET – Regia
    Autonomă de Distribuire a Energiei Termice Bucureşti – a fost decisă în această
    săptămână de Curtea de Apel, decizia fiind definitivă. Judecătorii Curţii au
    respins apelurile făcute în proces, fiind menţinută hotărârea luată de
    Tribunalul Bucureşti, care, în aprilie 2019, a respins planul de reorganizare
    depus de RADET şi a dispus intrarea regiei bucureştene în faliment. Fără
    investiţii serioase în ultimii 50-60 de ani, sistemul de termoficare din
    Bucureşti a dat tot mai frecvente semne de gripare, iar sistarea furnizării de
    apă caldă şi căldură pe perioade mai mult sau mai puţin determinate în scopul
    remedierii avariilor a devenit aproape o constantă. O eventuală lichidare a
    RADET nu înseamnă dispariţia sistemului de termoficare, pentru că activitatea
    regiei va fi preluată de Compania Municipală Termoenergetica, a explicat edilul
    capitalei, Gabriela Firea, înainte de decizia Curţii, făcând şi câteva
    precizări.

    Între cauzele datoriilor mari ale RADET se numără o acumulare
    istorică de penalităţi, care nu ţine de buna funcţionare a regiei, ci de
    contractul dezavantajos
    încheiat între RADET şi ELCEN, cât şi de situaţia reală din punct de vedere
    tehnic, spune primarul. ELCEN – o companie cu capital integral de stat,
    înfiinţată în 2002, este cel mai mare producător de energie termică din România.
    Există un decalaj de 10 zile între data facturării ELCEN către RADET şi
    data facturării RADET către populaţie, generat de faptul că regia trebuie să
    citească peste 36.000 de contoare, explică autorităţile. În aceste condiţii,
    RADET a fost ani la rând în situaţia de a nu putea colecta de la clienţi sumele
    necesare pentru plata la timp a facturilor, din acest decalaj rezultând
    penalităţile. ELCEN a profitat de poziţia dominantă şi nu a fost dispus să
    fluidizeze circuitul economic, astfel încât RADET să nu mai înregistreze
    datorii şi pe cale de consecinţă, să nu mai plătească penalităţi create
    artificial, spune municipalitatea.

    Ministrul Economiei şi Energiei, Virgil
    Popescu, dă, însă, asigurări că bucureştenii nu vor rămâne fără căldură şi apă
    caldă – ELCEN este pregătit să furnizeze agent termic, are toate contractele
    încheiate cu Romgaz şi stocuri de păcură, în caz că ar apărea vreo problemă legată
    de stocurile de gaze. Ce trebuie urgent rezolvat ţine de operatorul care să
    transporte şi să distribuie energia termică. Primăria Bucureşti şi-a anunţat
    intenţia de a prelua distribuţia prin Termoenergetica, companie recent înfiinţătă,
    dar care încă nu are licenţă pentru această activitate şi nici contract cu
    ELCEN.

  • Jurnal românesc – 28.11.2016

    Jurnal românesc – 28.11.2016

    Departamentul
    Politici pentru Relaţia cu
    Românii de Pretutindeni a dat
    publicităţii proiectul de Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a Legii nr. 86/2016
    privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Organizaţiile românilor din diaspora sunt invitate să
    trimită până pe 17 decembrie contribuţii şi sugestii privind acest proiect prin
    poştă – pe adresa
    Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni sau pe
    e-mail. Centrele comunitare româneşti au drept scop asigurarea coeziunii
    comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, reprezentativitatea
    acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi
    artistic, în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a
    obiceiurilor, a valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice. Centrele
    comunitare româneşti din străinătate funcţionează pe lângă oficiile diplomatice şi consulare
    ale României şi nu au
    personalitate juridică. În cadrul centrelor comunitare româneşti din
    străinătate pot fi organizate acţiuni cu scop de informare, educativ, cultural
    sau de promovare a României şi
    a comunităţilor din zonele de
    referinţă.




    Persoanele
    care nu îşi plătesc facturile de căldură şi salubritate pot fi executate silit
    mai uşor, începând din 25 noiembrie, potrivit unui act normativ care modifică
    Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice. Noile prevederi, care au
    fost publicate, deja, în Monitorul Oficial de la Bucureşti, stabilesc că
    factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu
    executoriu. Astfel, cei care nu achită la timp facturile vor putea fi executaţi
    silit, fără să mai fie necesară acţionarea lor în justiţie. În plus, ei vor fi
    nevoiţi să plătească şi onorariile executorilor judecătoreşti. O altă
    modificare importantă este reducerea perioadei în care locatarii pot achita
    aceste servicii publice: de la 15 zile lucrătoare de la primire, la cel mult 15
    zile calendaristice de la emiterea facturii.




    România se
    situează pentru al treilea an consecutiv pe primul loc într-un top regional al
    modificărilor legislative, cu 299 de legi din totalul de 1.098 adoptate între 1
    august 2015 – 1 august 2016 în şase ţări din Europa Centrală şi de Est. Pe
    locul doi se află Polonia (227 de legi), urmată de Ungaria (186 de legi),
    indică raportul Grayling AcTrend 2016. Aproape jumătate din totalul de peste o
    mie de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult
    de o treime afectează mediul de afaceri în general. În România, cele mai
    afectate de schimbările legislative sunt sectoarele financiar şi al
    serviciilor. Potrivit studiului, dintre legile care au un impact direct asupra
    afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară. În 2015, aceasta
    a fost cea mai comună procedură în România, unde peste jumătate din
    iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul
    ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în 2016, când
    ordonanţele de urgenţă au avut, din nou, o pondere mare (37%) în totalul
    iniţiativelor legislative.




    202 elevi
    medaliaţi la olimpiadele şi concursurile internaţionale au fost premiaţi, luni,
    de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, în cadrul unei festivităţi care s-a
    desfăşurat la Palatul Naţional al Copiilor. Ei sunt câştigători a 227 de distincţii: 3 premii I
    absolute, 48 de medalii de aur/premii I, 82 de medalii de argint/premii II, 53
    de medalii de bronz/premii III şi 41 de menţiuni. De asemenea, au fost premiaţi
    cei 215 profesori care i-au pregătit pe tineri, precum şi cele 100 de şcoli din
    care provin laureaţii.

  • Efecte ale schimbărilor climatice

    Efecte ale schimbărilor climatice

    Dacă vi se pare că actualul exod al refugiaţilor este unul de
    amploare, imaginaţi-vă un fenomen de sute de ori mai mare care se va petrece în
    viitorul apropiat. Este previziunea sumbră a specialiştilor de la Institutul
    Max Plack din Germania, potrivit cărora, pe fondul creşterii globale a
    temperaturilor, peste 500 de milioane de oameni vor fi nevoiţi să-şi părăsească
    locurile de baştină. Statisticile arată că, între 1986 şi 2005, erau în jur de
    16 zile foarte călduroase pe an. În acelaşi timp, datele climatice indică
    faptul că numărul acestora e în creştere şi va ajunge la finalul secolului la
    circa 200. Valurile de căldură, dublate de furtunile de nisip, vor transforma
    Orientul Mijlociu şi Africa de Nord în zone în care supravieţuirea va fi
    aproape imposibilă. Dincolo de orice studii, efectele schimbărilor climatice se
    fac simţite la tot pasul.

    Mircea Duţu, rectorul Universităţii Ecologice din
    Bucureşti, despre cele mai importante efecte ale schimbărilor climatice şi
    despre domeniile în care acestea işi pun cel mai vizibil amprenta: Fără îndoială că acestea
    sunt diverse şi se referă în special la creşterea frecvenţei fenomenelor
    meteorologice extreme şi a intensităţii acestora, de genul creşterii
    temperaturilor, perioadelor secetoase îndelungate, de caniculă, intensificarea
    regimului ploilor, apariţia inundaţiilor şi alte asemenea fenomene de gen. Sunt
    afectate cu precădere domenii precum agricultura, transporturile, dar si viaţa
    localităţilor, oraşele, situaţia individuală. Efectele schimbărilor climatice
    sunt realităţi care nu mai pot să fie negate, ele se manifestă la nivel global,
    regional şi local, şi este nevoie să se intervină pe două paliere importante
    având în vedere că sunt provocate mai ales de acţiunea umană prin folosirea
    combustibililor fosili şi emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Temperaturile cresc, tiparele precipitaţiilor se schimbă, gheţarii şi
    zăpada se topesc, iar nivelul mediu global al mărilor creşte – sunt realităţi
    incontestabile. Iar specialiştii se aşteaptă ca aceste schimbări să continue,
    iar condiţiile meteorologice extreme care conduc la riscuri de genul inundaţiilor
    şi a secetei să devină mai frecvente şi intensitatea lor să sporească.

    Mircea Duţu: Au fost identificate la nivel internaţional zone sensibile de genul
    regiunilor care sunt afectate mai puternic de schimbările climatice, de pildă
    India, Bangladesh şi Insulele Vanuatu din Pacific, dar şi nordul Africii şi
    Orientul Mijlociu, care se consideră că vor suferi mai mult şi mai puternic
    asemenea schimbări climatice. Studiul recent publicat de Institutul de chimie
    Max Planck din Germania şi Institutul de profil din Cipru ne arată că zona
    Africii de nord şi a Orientului Mijlociu se va număra printre regiunile cele
    mai afectate din perspectiva anului 2100 prin ridicarea nivelulului mediu al
    temperaturilor, creşterea perioadelor de caniculă şi a perioadelor de secetă,
    diminuarea producţiei agricole şi, în cele din urmă, constrângerea unui număr
    consistent de persoane, se vorbeşte chiar de sute de mii, care să părăsească
    zona şi să-şi caute un loc de stabilire în Europa sau în alte zone ale lumii.
    Sunt studii şi previziuni care se fac în mod curent şi consolidează ideea că,
    în perspectiva anului 2100, vom asista la afirmarea unei noi categorii, tot mai
    importante de refugiaţi, refugiaţii climatici. Se vorbeşte chiar, la nivel
    global, de circa 800 de milioane de asemenea persoane care se vor afla în
    situaţia în care să fie constrânse, ca urmare a modificării condiţiilor
    ecoclimatice, să se deplaseze pe alte teritorii.

    Studiile realizate inclusiv la nivelul agentiilor de mediu ne arată că zona
    mediteraneană şi o parte chiar din zonele nordice sunt cele mai sensibile la
    schimbările climatice, adaugă Mircea Duţu: În sensul că
    devin zone în care se manifestă fenomene meteorologice extreme mai frecvente,
    mai intense, tendinţa de aridizare este mai evidentă, se conturează un impact
    mai puternic asupra regimului agricol şi alimentar şi în condiţiile în care
    toate acestea se repercutează inclusiv asupra condiţiei nivelului de trai şi
    asupra calităţii vieţii, fără îndoială că se vor exercita presiuni în privinţa
    dirijării fluxului migrator. Într-o paranteză, trebuie să arătăm că şi în
    privinţa Siriei s-a speculat în sensul că ceea ce s-a întâmplat – conflictele
    generate şi mai ales migraţia de populaţie are în spate şi o anumită temă, să
    spunem climatică, în sensul că până în 2012 am asistat la o perioadă de secetă
    puternică situaţie în care multe persoane din zonele cultivabile au trebuit să
    se deplaseze în marile oraşe, s-au generat tensiuni sociale, s-a generat, în
    ultimă instanţă războiul respectiv şi deplasările masive de populaţie în afara
    ţării, inclusiv în Europa.

    O serie de iniţiative ale Uniunii Europene au
    ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Potrivit lui Mircea Duţu,
    în actuala conjunctură trebuie să ne asteptăm la redefinirea politicilor UE în
    materie de energie şi de schimbări climatice, rolul urmând să cadă pe
    angajamentele asumate de către fiecare stat membru. Dar, cel important este ca
    acţiunea să continue.

  • Retrospectiva săptămânii 28/07-3/08/2013

    Retrospectiva săptămânii 28/07-3/08/2013

    Şeful statului roman convoacă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării


    Preşedintele român, Traian Băsescu a convocat, vineri, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Pe ordinea de zi a figurat privatizarea companiei CFR Marfă, aprobată de Guvern săptămâna trecută. În luna iunie, GFR, parte a grupului Grampet, a fost declarat câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind 202 milioane euro pentru pachetul de 51% din acţiuni. Totodată, GFR şi-a asumat investiţii de 900 milioane lei (cca.204 milioane euro) plus 1,5 milioane euro investiţii de mediu. Reamintim că, datoriile CFR Marfă către bugetul de stat au fost şterse în timpul privatizării. Pe piaţa de transport feroviar de marfă din România, CFR Marfă are o cotă de peste 40%, în timp ce GFR deţine mai mult de 30%. Aceasta piaţă este de circa 50 de milioane de tone iar ca valoare se ridică la circa 500 mil. euro.




    România încheie un nou acord preventiv cu FMI şi Comisia Europeană


    România a ajuns la un nou acord cu instituţiile financiare internaţionale pentru un împrumut de tip preventiv în valoare de patru miliarde de euro, pe o perioadă de doi ani. Premierul Victor Ponta spune că termenii acordului vor fi prezentaţi Parlamentului în luna septembrie, însă a precizat, deja, că printre ei nu se regăseşte obligativitatea ca autorităţile române să mai privatizeze alte companii de stat. El a apreciat că suma prevazută în acord dovedeşte îmbunatăţirea situaţiei României şi a capacităţii sale de creditare. Aceşti bani nu vor fi folosiţi decât în situaţii extraordinare a punctat şeful executivului. Potrivit FMI, ţara noastră trebuie să se concentreze asupra accelerarii reformelor, în special în energie, şi transporturi, consolidând totodată stabilitatea economică realizată până acum. Continuarea reformei în sectorul sanitar este o alta prioritate a noului program economic agreat cu finanţatorii internaţionali. Noul acord de tip preventiv urmează să obţină aprobarea conducerii FMI în sesiunea din toamnă. Acesta este cel de-al treilea accord încheiat de România cu instituţiile internaţionale, după cel din 2009 şi din 2011, care s-a încheiat în iunie.




    Cabinetul de la Bucureşti face prima rectificare rectificare bugetară din acest an


    Cu avizul Comisiei Europene si FMI, Guvernul român a aprobat prima rectificare bugetară din acest an, în conditiile în care prognoza de creştere economica a fost modificată de la 1,6 la 2%. Ministerele Sănătăţii, Dezvoltarii Regionale, Justiţiei şi Direcţia Naţională Anticorupţie vor beneficia de alocari suplimentare iar cele mai mari sume se vor tăia de la Ministerele Muncii şi Transporturilor, dar şi de la Secretariatul General al Guvernului. Tot marţi, cabinetul de la Bucureşti a avizat reducerea TVA la pâine de la 24 la 9%, începând cu 1 septembrie. Aceasta poate fi un pas important pentru scăderea evaziunii fiscale, consideră Victor Ponta, dar e nevoie de colaborarea producătorilor. Pentru aceştia scade presiunea fiscală, iar guvernul speră că o taxă mai mică îi va determina pe mai mulţi să platească şi va creste astfel gradul de colectare la buget. Pentru a compensa scăderea TVA la pâine, Guvernul a majorat accizele la alcool şi a introdus accize la bunuri de lux precum autoturisme, iahturi, obiecte din aur, ceasuri şi armament. O noua rectificare bugetară a fost deja programată pentru finele lunii octombrie.




    Un val de căldură loveşte sudul României


    Canicula s-a instalat la începutul săptămânii în jumătatea sudică a României. În aceste zone disconfortul termic a fost accentuat, maximele termice au urcat până la 40 de grade C, iar indicele temperatura-umezeală a depăşit pragul critic de 80 de unităţi. Zeci de oameni au ajuns la spital, după ce au leşinat din cauza căldurii. În regiunile afectate de caniculă, CFR a impus limitări de viteză. Instabilitatea atmosferica s-a accentuat apoi, treptat, în toată ţara. Astfel, au vut loc intensificari ale vântului care, pe alocuri, au luat aspect de vijelie. A plouat iar în unele locuri aversele au avea şi caracter torential, cantităţile de apa depăşind, izolat, 25-30 de litri pe metru patrat.




    Mai multe echipe româneşti de fotbal au evoluat în Europa League şi Liga Campionilor


    Trei echipe româneşti de fotbal au evoluat, joi, în prima manşa a turului III preliminar din Europa League. Pe teren propriu, vicecampioana, Pandurii Tg-Jiu si castigatoarea Cupei, Petrolul Ploiesti, au remizat ambele, scor 1-1, cu Hapoel Tel-Aviv (Israel), şi respectiv, Vitesse Arnhem (Olanda). In deplasare, Astra Giurgiu s-a impus cu scorul de 3-1 in fata slovacilor de la AS Trencin. In cealalta competitie europeana inter-cluburi, Liga Campionilor, Steaua Bucureşti a invins, in deplasare, cu 2-0, Dinamo Tbilisi (Georgia). Gratie acestui rezultat, Steaua are sanse mari sa se califice in play-off-ul Ligii Campionilor, unde este cap de serie.




    Pelicula “Poziţia copilului” va reprezenta România la Oscar 2014


    Filmul “Poziţia copilului”, în regia lui Călin Peter Netzer, a fost desemnat să reprezinte România la premiile Oscar de anul viitor, la categoria cel mai bun film străin. Lungmetrajul a câştigat mai multe trofee internaţionale, printre care Ursul de Aur şi premiul FIPRESCI – (Federaţia Internaţională a Criticilor de Film) la Festivalul Internaţional de la Berlin. Pozitia copilului povesteşte cu emoţie, dar şi cu umor, despre relaţia dintre o mamă dominatoare şi fiul ei adult. În acelasi timp, filmul este o radiografie a high-class-ului românesc contemporan, vorbind despre trafic de influenţă şi corupţie în institutiile de baza ale societăţii şi extensiile acestora asupra întregului sistem socio-economic din România de azi.