Tag: calificari profesionale

  • ECA: Recunoaşterea calificărilor profesionale în UE este foarte dificilă

    ECA: Recunoaşterea calificărilor profesionale în UE este foarte dificilă

    Uniunea Europeană a adoptat încă din 2005 o directivă pentru a facilita recunoaşterea diverselor meserii în alte ţări şi pentru a nu lăsa statele membre să impună condiţii excesive cetăţenilor. Însă – afirmă Curtea de Conturi Europeană –, autorităţile naţionale şi Comisia Europeană nu au pus bine în aplicare directiva. În plus, informaţiile care ar trebui să îi ajute pe cetăţeni mai mult îi încurcă. În prezent, autorităţile nu au obligaţia să consulte registrele de alertă în care figurează cazurile de abatere profesională.

    Raportul Curţii de Conturi Europene subliniază că statele membre nu reuşesc să ţină sistematic o evidenţă pentru a vedea cât durează efectiv procedurile de recunoaştere şi nu se mişcă prea repede, aşa cum cere directiva Uniunii. Cetăţeanului i se cere uneori să navigheze printr-o mare de hârtii (scrisori de motivaţie, traduceri autorizate sau, culmea absurdului, adeverinţă de la noul domiciliu cerută înainte să se mute acolo). Să vorbim şi despre cât costă recunoaşterea meseriilor.

    Auditorii Curţii nu au prea găsit justificări care să explice cum sunt calculate taxele sau de ce diferă acestea aşa de mult de la o ţară la alta sau de la o autoritate la alta (de la 0 euro la 17.500 de euro, sumă percepută în una dintre ţări pentru piloţi, de exemplu). Auditorii au descoperit şi că unele ţări impuneau în toate cazurile o măsură specifică (de pildă, instruire suplimentară sau un test), fără a explica cetăţeanului de ce.

    O altă problemă care a ieşit la iveală este cea a verificărilor prealabile cu privire la calificări, disproporţionate în unele cazuri în raport cu imperativele de sănătate publică.

    Uniunea Europeană a luat anumite măsuri pentru a moderniza procesul de recunoaştere, însă ele sunt rar utilizate. Un exemplu este cardul profesional european, care acoperă, printre altele, profesia de asistent medical, foarte căutată. Cardul a fost utilizat doar în 5% din deciziile de recunoaştere a calificărilor profesionale. Auditorii au descoperit şi că autorităţile naţionale ignoră adesea alertele transmise de alte ţări, chiar şi atunci când acestea trăgeau semnale de alarmă în cazuri de abatere profesională, măsuri disciplinare în curs sau condamnări penale.

  • Recunoașterea calificărilor profesionale

    Recunoașterea calificărilor profesionale

    Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Germaniei și a unor avize motivat Belgiei, Ciprului și României pentru transpunerea incorectă a directivei privind calificările profesionale.

    Directiva facilitează mobilitatea profesională și recunoașterea calificărilor la nivel transfrontalier. Aceste norme au un rol esențial în abordarea deficitului de forță de muncă calificată în întreaga Uniune. Este vorba în special de domeniul asistenței medicale, care a fost afectat în mod deosebit de pandemia de COVID-19, unde normele contribuie la o mai bună relocare a personalului calificat acolo unde este necesar.

    În cazul Germaniei, procedura vizează obstacolele din calea recunoașterii calificărilor profesionale ale moașelor. În ceea ce privește Belgia, este vorba despre impunerea unor cerințe lingvistice excesive pentru cadrele didactice care doresc să lucreze în Comunitatea franceză, ceea ce limitează considerabil posibilitatea profesorilor străini de a lucra în Belgia. În ceea ce privește Ciprul, procedura vizează obligația de ședere în Cipru pentru avocații care doresc să presteze servicii acolo, chiar dacă cerințele privind reședința sunt interzise în temeiul normelor comunitare.

    În cazul României, procedura se referă la restricția severă impusă medicilor veterinari de a presta temporar servicii dintr-un alt stat membru al UE. Legislația română le impune acestora să obțină o autorizație prealabilă din partea forului profesional relevant înainte de a li se permite să presteze servicii temporare. Belgia, Germania, Cipru și România au la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate trimite un aviz motivat Germaniei sau poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la Belgia, Cipru și România.

    Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației comunitare.