Radio România Internațional

Tag: Calin Georgescu

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    PNL Prezidentul di ma ninti al PNL, Crin Antonescu, fu vulusit ti candidat ali coaliție ți easti tora la puteari PSD-PNL-UDMR ti alidzerli prezidențiali ditu yinitoru. „Campania ti alidzerli prezidențiale easti nai ma di simasie alumtâ politicâ ti România di cara câdzu comunismolu”, dzâți prezidentul interimar al PNL, Ilie Bolojan. El cundille că easti ananghi di acțiuni salami, practiți buni di cumândâseari și transparențâ ta s-aibâ diznău româñilli pisti pi politițiañi. Antonescu dzâți că nu candideadzâ tu astrițearea prezidențialâ ti elu ișiși ică ti Partia Național Liberalâ, ama ti țetățeañilli ali vâsilie ș-ti România. Liberalilli suntu proțlli  ți vulusirâ ufițialu candidatura al Antonescu. UDMR lipseaști sâ-și aspunâ candidatlu stâmâna ți yini, iara tu 2 di șcurtu, suțial-dimucrațlli lipseaști sâ s-adunâ ti unu congresu ahoryea. Protlu ș-doilu turu a alidzerloru prezidențiali suntu apufusiti ti 4 și 18 di mai. Aduțemu aminti că tu andreu anlu ți tricu, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă alidzerli prezidențiali ti furnia că s-amisticarâ forți xeani tu proțeslu electoral. Protlu tur anulat lu avea amintatâ candidatlu extremistu pro-arus, Călin Georgescu.

     

    Scumbuseari. Premierlu României, Marcel Ciolacu, deadi tu șteari dumânicâ că s-adarâ la scarâ guvernamentalâ unâ celulâ di crizâ ti cumândâsearea hâirlâticâ a lucurlui di aflari a ațiloru patru artefacti antiți româneșțâ arâchiti di la Muzeulu Drents ditu Assen, Olanda. Va s-lucreadzâ deadunu reprezentanțâ ali poliție româneascâ, cata cumu și oamiñi di la Ministerlu di Nafoarâ, di Nuntru ș-di la  Culturâ. Premierlu dzâsi că zburâ cu ministrul di Interni, Cătălin Predoiu, tu ți mutreaști pitrițearea unâ ș-unâ ali unâ echipâ di criminalisticâ, ți va s-lucreadzâ deadunu cu autoritățli olandeze la aestu caz. Parchetlu Gheneral dzâți că s-adră chiola unu dosar penalu ti furlâticlu ditu Assen. Tuti artefactili arâchiti furâ asiguripsiti uidisitu cu nomurli româneșțâ ș-internaționali ași cumu pruvedu proțedurli di andridzeari ali unâ expoziție. Tu unâ conferințâ di presâ la Muzeulu Naționalu di Istorie di București, directorlu Ernest Oberländer-Târnoveanu dzâți că artefactili furati ditu muzeulu olandez suntu anvâliti di unâ asiguripseari di 35 di miliuni di evradz cu unâ companie olandeză di asiguripseri.

     

    Vizitâ. Ministrul di Nafoarâ ali României, Emil Hurezeanu, va s-llia parti la lucrărli a Consiliului ti Lucri di Nafoarâ ali UE, ți s-dizvârtescu luni, Bruxelles. Pi aghenda ali andamusi suntu moabeț ti aputursearea ali Ucrainâ di câtrâ Arusia, catastisea ditu Orientul di Mesi și ligâturli UE-SUA. Criza energhticâ ditu Republica Moldova ș-mintireajili ți s-facu di pțânu chiro tu Georgia suntu, tutnâoarâ, lucri di prota thesi. Marțâ, ministrul Hurezeanu va sâ zburascâ cu secretarlu gheneral al NATO, Mark Rutte, cu vițeprezidentul executiv ti andrepturi și axii suțiali, locări di lucru buni cu Roxana Mînzatu, ș-cu comisarlu evropean ti lârdzeari, Marta Kos.

     

    Azvindzeari. Campioana ali Românie la handbal feminin, CSM București, amintă duminicâ tu xinurâ contra ali danezâ Nykobing, scorlu 29-27 ș-agiumsi ma-ndzeanâ, pi loclu trei, tu Grupa A ali Ligâ a Campioñilor. Echipa ungureascâ/mâgeareascâ Ferencvaros easti pi protlu loc tu grupâ, a dapoaia yini ațea frânțeascâ ditu Metz. Unâ altâ parei româneascâ, Gloria Bistrița, easti pi loclu 7 tu grupâ, iara treia parei românească ditu astrițeari, Rapid București, chiru dumânicâ dinintea a danezilor Esbjerg tu grupa B cu 26-28. Pareia Rapid easti tora di oarâ pi loclu 7 tu grupâ.

     

    Autoru: Udălu a Hâbăriloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • România, alidzeri dupâ alidzeri

    România, alidzeri dupâ alidzeri

    Tu 8 di andreu, la sâhatea 21:00, tu Românie va s-bitiseascâ maratonlu a tâtâloru ațiloru patru turlii di alidzeri andreapti, ti prota oarâ, tu unu singuru anu: adunati tu meslu cirișaru – ivroparlamentari ș-locali, dapoaia prezidențiali ș-parlamentari. Ațeali trei dumâniț arada – 24 di brumaru, 1 și 8 di andreu – ti alidzearea a prezidentului ali vâsilie și a Parlamentului eara, baremu ș-teoreticu, unu lucru zori ti adrari ti autorităț și suțietati.
    Dupâ protlu turu a prezidențialilor ditu 24 di brumaru, pi ninga gairețli loghistiți, avumu, ama ș-unâ surprizâ multu mari ș-unu șimâtă politicu și suțialu. Nu s-aștipta canâ, pi protlu locu tu opțiunili di votu a româñilor s-hibâ independentul Călin Georgescu și candidata USR (țentru-ndreapta, di opoziție), Elena Lasconi.
    Luyursindalui că s-feați unu furtu, Curtea Constituționalâ âlli câftă, gioaia ți tricu, a Biroului Electoral Țentral misurarea diznău a buletiniloru di votu vulusiti și a ațiloru nuli. Di cara s-feațirâ, tu 1 di andreu, alidzerli parlamentari, giudicâtorilli ali Curti s-adunarâ, diznău, luni și nu apruchearâ câftarea di anulari a protlui turu di scrutinu. Ași că doilu turu va s-facâ ași cumu fu minduit dipu ditu ahurhitâ – tu 8 di andreu… și ʺva s-llia parti domnul Călin Georgescu şi doamna Elena Valerica Lasconiʺ – deadi tu șteari prezidetul CCR.
    Ama cari suntu aeșțâ? Tu ilichie di 62 di añi, Călin Georgescu, bitisi Agronomia, fu, unu chiro, director a Țentrului Național ti Dezvoltari ti lungu Chiro, prezidentu a Chentrului Ivropean di Xitâxeari a Clublui di Roma, director tu Ministerlu di Externi, secretaru gheneralu tu Ministerlu a Mediului și raportor tu arada a unui Birou a ONU.
    Luyursitu di unâ parti a electoratlui român ca hiindalui patriot și apârâtoru a axiiloru criștini, di alțâ easti vidzutu arusofil, antisemit, câtâyurseaști UE și NATO, Călin Georgescu eara luyursitu că fați parti ditu ʺalanțâʺ ninti di protlu turu a prezidențialiloru. Ti ciudia a nai ma multoru oamiñi, elu avu aproapea 23% ditu opțiunili di votu.
    Ș-tutu ti ciudusearea misu-gheneralâ, Elena Lasconi avu niheamâ ma-nsusu di 19%. Ea s-află tu 1972. Dupâ unâ activitati di cama di 20 añi ca reporter, producător i prezentator tv di hâbări, ea intră tu politicâ tu 2020, cându agiumsi primar/dimarhu a câsâbălui Câmpulung, tu giudețlu Argeș ș-fu aleaptâ diznău ti idyea thesi la alidzerli locali ditu cirișaru di estanu.
    Alinarea tu politica naționalâ s-feați multu cușia. Tut tu meslu cirișaru, Elena Lasconi fu aleaptâ prezidentâ ali USR, tesi ditu cari candideadzâ, tora, ti tesea nai ma ndzeana ditu vâsilii. Și Elena Lasconi fu mintitâ tu lucri nilimbidz tu cariera a llei, pi hiotea a chirolui. Unâ ditu nai ma di simasie fu ligatâ di poziția a llei pro-taifâ tradiționalâ, ațea ți dusi la tensiuñi, emu tu partia a llei, emu tu duñeauâ, tu ligâturâ cu hilli-sa, membrâ a comunitatillei LGBTQ+.
    Anamisa di doilli – Călin Georgescu și Elena Lasconi – va s-facâ unâ alumtâ electoralâ ditu soni tu dzuua di 8 di andreu. Unâ ți s-aspuni multu disputatâ și tensionatâ!

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțeara: Mirela Biolan

  • România, anamisa di alidzeri

    România, anamisa di alidzeri

    Rezultatlu ditu protlu turu a alidzerlor prezidențiali, ți dusi la unâ arupeari istoricâ di partidili tradiționali, avu efecti mări pi pâzarea finanțiarâ, trunduindalui bursa și criscândalui costurli iu s-amprumutâ Bucureștiul. Analișțâlli dzâcu că tora, investitorlli u mutrescu România ca pi unâ vâsilie riscantâ, di cara candidatlu tsi inși pi protlu locu tu aestu turu ari viziuni icunumiți ș-politiți luyursiti ca hiindalui alargu di axiili ivrupeani. Prit misurli pripusi di candidatlu Călin Georgescu ari ș-unâ cotâ unicâ di 10%, stimularea ali sirmai, impozitarea a mărloru companii cu 2% pi țifra di emburlâchi, cata cumu și redirecționarea a fondurloru ivrpeani câtâ ñițlli nicuchiri ș-angâsâiarea a suțatâllei libirâ a nicuchirloru agricoli tu cooperativi.

    Economișțâlli dzâcu că planlu a lui icunumic easti nirealistu și minduescu că ampârțarea ali Românie di pâzarea ivrpeanâ va s-hibâ un funico ti companiili locali. Ei facu tâmbihi ti piriclul tu cari easti România tu contextul a rezultatiloru ditu protlu turu. Ari unu piriclu ca vâsilia s-intrâ tu unâ crizâ ditu cari nu mata va s-poatâ s-iasâ, dzâcu analișțâlli. Dupâ darea tu padi a rezultatiloru a protlui turu, Bursa di Valori București scâdzu cu aproapea dauâ puncti, costurli amprumut ali vâsilie criscurâ, iara analișțâlli minduescu că unu episod di euroscepticismu poate s-ducâ la chirearea a fondurloru UE ș-la unâ crizâ finanțiarâ.

    Di altâ parti, contextul electoral diu Românie dusi la reacţii di nihâristuseari em tu Parlamentul Ivropean, em tu Comisie. Evenimentili furâ bâgati tu mengâ ș-di presa internaționalâ, publicații cata cumu Financial Times și Bloomberg scriindalui ti efectili politiți ș-icunumiți a rezultatiloru ditu protlu turu. Bloomberg, bunâoarâ, scrisi că ițido cari va u llia putearea di București va s-lipseascâ s-lucreadzâ la andridzearea a finanțiloru ali Românie, dupâ ți pandemia, inflația multu mari, polimlu ditu Ucraina și hărgili guvernamentali adusirâ vâsilia tu unâ catastisi lai. Analișțâlli a publicațillei liyursescu că crișterli fapti cușia a tinjillei di cathi mesu minimâ, angâsâiti di tuti guvernili di București tu dețeniul ditu soni, avurâ maș unu impactu ñicu, di itia că firmili avurâ zñii di la criștearea a pâhadzloru cu forța di lucru și di scâdearea a numirlui di lucrâtori calificați. Iara Financial Times, scrisi, unâ ș-unâ dupâ ți furâ scoasi tu padi rezultatili, “unu politițianu pro-arus ș-di extremâ ndreapta amintă protlu turu a alidzerloru prezidențiali ditu Românie, trunduindalui ziga politicâ a vâsilillei”.

    Dupâ „gâilipserli externi” ți inșirâ tu migdani dupâ protlu turu a alidzerilor prezidenţiali, ministerlu di Externi di București pitreați hâbarea că România easti „susto” pi calea a andruparillei a axiiloru dimucratiți, a ndrepturlor a omlui, ș-a egalitatillei di gen, alumta contra a antisemitismului, a xenofobillei şi ițido turlie di discriminari. Scrie nica că “tuti căili di politicâ externâ ali Românie suntu ligati di alickearea ali Românie la spaţiul di libirtăţ şi-ndrepturi garantati di statutlu di vâsilie membrâ ali Uniuni Ivropeanâ şi aliatâ NATO’.

    Autor: Daniela Budu

    Apriduțearea: Aurica Piha

  • România, rezultatu-surpriză la alidzerli prezidenţiali

    România, rezultatu-surpriză la alidzerli prezidenţiali

    Cama di 9,4 miliuni di români şi spusiră, dumănică minduita ti yinitorlu prezidentu a văsiliillei tru protlu turu di scrutinu. Vinita la urne fu di 52,55%, multu ma mari andicra di aoa şi ţinţi añi, cându eara di 42,19%. Nafoara a sinurloru votară cama di 820.000 di români, nai ma mulţă ţi dusiră la urni eara ditu Marea Britanie (150.000), Ghirmănia (145.000) şi Italia (123.000).

     

    Marea supriză a scrutinlui easti candidatlu independentu Călin Georgescu, un ingineru agronomu tu ilikia di 62 di ani, cari agiumsi pi protlu loc tru vrearea a electoratlui. El lucră ca expertu tru dizvultari durabilă și fu secretaru di statu tru ministerlu a Mediului. Cumăndusi ună direcție ditu MAE, deapoa kiro di ma mulţă añi fu pi ma multi ipotisi la ONU tru dumenea ti conservarea a fisillei. Ditu 2013 fu aleptu directoru la Centrului European di Cercetari a Clublui di Roma, a tu aestu kiro easti profesoru la Universitatea ditu căsăbălu Piteşti.

     

    Presa internaţională hăbăriseaşti că româñilli voteadză extremismul, aţea ţi tu videala gheopolitică easti ună catastrofă, neisi un fănico.

    Cutreamburu electoral tru România: un candidatu pro-rus la cari vărnu nu s’aştipta agiumsi pi protlu loc tru protlu turu a alidzerloru prezidenţiali nintea a premierlui pro-europeanu Marcel Ciolacu, dimăndă AFP.

    Un politicianu românu di extremă-dreapta și un criticu NATO, amintă un rezultatu ti ciudie cari fuvirseaşti  catandisea susto ali Românie, neise pro-Ucraina, dimăndă Reuters.

     

    Călin Georgescu fu asociatu cu Alianța tră Unirea Românilor (AUR), partidlu cari lu adusi aminti ma multi ori cu numa ca ună pripuniri ti ipotisea di primu-ministru. Ma amănatu, fu scosu ditu cumăndusearea AUR cari lu stipsi că minduita a lui pro-rusă și anti-NATO u zñiipsi vidzuta a partiillei.

     

    Tru un interviu ţi ălu deadi tru 2021, Călin Georgescu spunea ti scutlu antirachetă al NATO di Deveselu că easti ună „arşini ali diplomație” și cundillea că Alianța nu va s’veaglle niţi un di membrilli a llei ma s’hibă di suntu atacaţ di Rusia. Ma multu, el spusi că Ion Antonescu, liderlu di facto ali Românie tru Doilu Polimu Mondial, cari fu condamnat la moarti tră rola a lui tru Holocaustu, și Corneliu Zelea Codreanu, liderlu a minarillei leghionari – ună di nai ma preşcavi și antisemiti ditu Europa – suntu eroi naționali.

     

    Pi numa al Georgescu fu dişcllisu un dosaru penalu tră promovarea cultului personalitatillei ti niscănti persoani cari suntu stipsiti ti ghenochidu. Nai ma bună șansă ali României easti „mintimineaţa arusă”, spunea el tu un altu interviu. Multu relighiosu și naționalistu, milită ti ñicurarea a dependenţăllei ali Românie di importuri, agiutarea agricultorloru și creaştirea a producțiillei interni di alimenti și ali energhie.

     

    Călin Georgescu armasi largu di videala a reflectoariloru și ufilisi tu amprotusa şingirili di suţializari. Româñilli ălu votară nica şi atelli ditu diaspora, acă avu discursu vărtosu antisemitu, leghionaru,”mesianicu”, pro-rus și anti-Occidentu.

    „U spuşu că nu făţemu politică, făţemu istorie. Dealihea fu”, cundille el, după ncllidearea a urniloru.

     

     

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala