Tag: Calin Ilie

  • Wiederankurbelung des Tourismus: Werden sich Reisegewohnheiten ändern?

    Wiederankurbelung des Tourismus: Werden sich Reisegewohnheiten ändern?

    Die Branche bietet 10% der weltweiten Arbeitsplätze, fast 12% der EU-Arbeitsplätze, und benötigt jetzt eine koordinierte internationale Reaktion, die auf rund 375 Milliarden Euro geschätzt wird, um sich zu erholen. Es geht um den Tourismus — einen Sektor, der extrem stark von Reisebeschränkungen und Ma‎ßnahmen zur sozialen Isolation betroffen sind, die Regierungen auf der ganzen Welt verhängt haben, um die Ausbreitung des neuen Coronavirus zu stoppen. Betroffen sind alle, die in dieser Branche tätig sind, von Kleinunternehmern und Hotels bis hin zu Reiseveranstaltern. Weltweit könnte die Tourismusbranche in diesem Jahr im Vergleich zu 2019 um 80% zurückgehen, so die Angaben des World Travel and Tourism Council. Im Vergleich dazu betrug der Rückgang während der Wirtschaftskrise 2009 4%.



    Europa hat ein sehr aktives touristisches Ökosystem. Transport, Unterkunft, Gastronomie, Erholung und Kultur tragen fast 10% zum BIP der EU bei und sind in vielen Regionen eine wichtige Quelle für Beschäftigung und Einkommen. 267 Millionen Europäer — oder 62% der Bevölkerung — unternehmen mindestens eine private Urlaubsreise pro Jahr, und 78% der Europäer verbringen ihren Urlaub in ihrem Herkunftsland oder in einem anderen EU-Land, so die EU-Exekutive. Der Sommer ist eine entscheidende Jahreszeit für die Branche und bringt dem europäischen Tourismussektor durchschnittlich 360 Millionen Touristen und 150 Milliarden Euro Umsatz ein. Deshalb hat Brüssel eine Reihe von Richtlinien und Empfehlungen entwickelt, um den Tourismus wieder zu beleben. Das Tourismus- und Verkehrspaket“ der Kommission umfasst eine Strategie für den Aufschwung im Jahr 2020 und darüber hinaus einen gemeinsamen Ansatz zur schrittweisen und koordinierten Wiederherstellung der Freizügigkeit und zur Beseitigung von Beschränkungen an den Binnengrenzen der EU. Es enthält auch einen Rahmen zur Unterstützung der schrittweisen Wiederherstellung des Verkehrs bei gleichzeitiger Gewährleistung der Sicherheit von Passagieren und Mitarbeitern.



    Diese Empfehlung zielt darauf ab, Reisegutscheine zu einer attraktiven Alternative zu Rückerstattungen in bar zu machen. Die Unterstützung der Kommission für Tourismusunternehmen würde in verschiedene Richtungen gehen, beispielsweise durch die Bereitstellung von Liquidität für KMU und durch die Rettung von Arbeitsplätzen mit einer finanziellen Unterstützung von bis zu 100 Mrd. Euro durch das SURE-Programm.




    Ein wichtiges Bindeglied im Tourismus ist der Verkehr. Ein klares Datum für die normale oder schrittweise Wiederaufnahme des Verkehrs kann nicht festgelegt werden, da wir nicht wissen, wie sich die Pandemie entwickeln wird, erklärte die Verkehrskommissarin Adina Vălean für Radio Rumänien, aber die von der Kommission verabschiedeten Regeln zeigen, unter welchen Bedingungen wir reisen werden:



    Ich bekomme oft die Frage: ‚Wann dürfen wir wieder reisen?‘ Die Antwort auf diese Frage muss von den Behörden jedes Mitgliedstaats gegeben werden, wobei einige Kriterien im Zusammenhang mit der epidemiologischen Situation im jeweiligen Staat berücksichtigt werden müssen, die von meinen Kollegen aus dem Gesundheitswesen hervorgehoben wurden. Dann müssen wir uns entscheiden, welche Ziele wir für den Tourismus freigeben, denn wir erwarten natürlich nicht, dass in ganz Europa die gleiche Situation herrscht, die Grenzen geöffnet werden oder die Quarantäne- und Isolationsma‎ßnahmen in jedem Mitgliedstaat gleich sind. Dies sind Entscheidungen, die die nationalen Behörden treffen müssen.“




    Es ist bekannt, dass die Wiederaufnahme des Verkehrs in mehreren Phasen auf flexible und koordinierte Weise zwischen den Mitgliedstaaten erfolgen wird. Es gibt auch klare Bedingungen für den Tourismus, um die Beschränkungen in einem Gebiet oder Mitgliedstaat zu lockern, nämlich dass die Zahl der Infektionen abnimmt und niedrig bleibt, und dass die Staaten den Zugang zum Gesundheitssystem sicherstellen, auch für Touristen. In Rumänien hat der Tourismus in den letzten Monaten 6 Millionen Übernachtungen und rund 250 Millionen Euro verloren, so der Präsident des Verbandes der Hotelindustrie in Rumänien, Călin Ile.



    Die Lage des Tourismus ist sehr kompliziert. Wir waren im Grunde eine rasende Lokomotive und plötzlich sto‎ßen wir gegen eine Mauer. Dies hat zu gro‎ßen Problemen geführt, die derzeitige Situation ist dramatisch“, sagt Călin Ile, der schätzt, dass die Auswirkung der Lage des Tourismus auf das rumänische BIP 5% übersteigen wird. 90% der Hotels in Rumänien wurden wegen der Pandemie geschlossen, und 150.000 der 180.000 Beschäftigten in der Hotel- und Restaurant-Branche wurden in die Kurzarbeit versetzt oder entlassen, sagt Răzvan Pascu, Gründer eines in diesem Bereich tätigen Unternehmens. Seiner Meinung nach könnte die Situation, die wir durchmachen, jedoch eine Chance für den rumänischen Tourismus darstellen:



    Es ist klar, dass sich das Verhalten des Touristen ändern wird. Höchstwahrscheinlich werden sie es nicht mehr vorziehen, gro‎ße Hotels mit All-inclusive-Angeboten beispielsweise in der Türkei zu wählen, wo sie sich mit Tausend Menschen zum Frühstück drängen, sondern andere Reisemöglichkeiten wählen. Ich glaube, dass in der nächsten Zeit Autofahrten und Naturfahrten zunehmen werden, das Verhalten der Menschen wird sich irgendwie ändern. Es kann auch eine Gelegenheit sein, Rumänien als eine andere Art von Reiseziel zu fördern, ein Reiseziel, das Reisemöglichkeiten anbietet, nicht mit anderen eng aneinander zu sein, und ich denke, dass dies in den nächsten 2–3 Jahren die Strategie für Rumänien sein sollte.“




    Die Ergebnisse jüngster Studien zeigen, dass die Menschen in diesem Jahr ihren Urlaub im Ausland aufgeben und den lokalen Tourismus bevorzugen werden.

  • Strategie pentru relansarea turismului

    Strategie pentru relansarea turismului

    Asigură 10% din locurile de muncă din lume, aproape 12 procente din slujbele din UE, iar acum are nevoie, pentru a se redresa, de un răspuns internaţional coordonat, estimat la circa 375 de miliarde de euro. Este vorba despre Turism – un sector atât de grav afectat în urma restricţiilor de călătorie şi a măsurilor de izolare socială pe care guvernele din întreaga lume au fost nevoite să le impună pentru a stopa răspândirea noului coronavirus. Afectați sunt toți cei care activează în această industrie, de la micii antreprenori până la marile lanţuri hoteliere sau operatori de turism. La nivel mondial industria turismului ar putea scădea cu 80% în acest an față de 2019, spun cei de la World Travel and Tourism Council.


    Comparativ, în timpul crizei economice din 2009, scăderea a fost de 4%. Europa dispune de un ecosistem turistic foarte activ. Călătoriile, transportul, cazarea, alimentaţia, recreerea sau cultura contribuie la aproape 10% din PIB-ul UE şi constituie o sursă esenţială de locuri de muncă şi de venituri în numeroase regiuni. 267 de milioane de europeni – adică 62% din populaţie – fac cel puţin o călătorie privată de agrement pe an, iar 78% dintre europeni îşi petrec vacanţele în ţara de origine sau în altă ţară din UE, potrivit datelor executivului comunitar. Iar vara este un anotimp crucial pentru industrie, aducând, în medie, încasări de 150 de miliarde de euro pentru sectorul turismului european şi 360 de milioane de turişti. Sunt tot atâtea argumente pentru ca scoaterea de pe hold a turismului să fie o prioritate pentru Bruxelles, care a elaborat un set de orientări şi recomandări.


    Pachetul Turism şi transport al Comisiei include o strategie globală de redresare în 2020 şi în perioada ulterioară, o abordare comună pentru restabilirea libertăţii de mişcare şi eliminarea restricţiilor la frontierele interne ale UE, în mod treptat şi coordonat. De asemenea, include un cadru de sprijinire a restabilirii treptate a transportului, asigurând în acelaşi timp siguranţa pasagerilor şi a personalului, o recomandare care urmăreşte să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar. Sprijinul Comisiei pentru întreprinderile din domeniul turismului ar urma să vină pe mai multe direcții, prin asigurarea de lichidităţi destinate în special IMM-urilor, de exemplu, și prin salvarea de locuri de muncă cu un ajutor financiar de până la 100 de miliarde de euro prin programul SURE.


    O verigă importantă a turismului ține de transporturi. Nu se poate fixa o dată clară de reluare normală sau graduală a transporturilor, pentru că nu ştim cum va evolua pandemia, a precizat la Radio România comisarul european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, dar regulile adoptate de Comisie arată în ce condiţii vom călători: Primesc foarte des întrebarea, Când vom călători?. Şi la această întrebare răspunsul trebuie să-l dea autorităţile fiecărui stat membru, care trebuie să ţină cont de nişte criterii legate de situaţia epidemiologică din statul respectiv, puse în evidenţă de colegii mei din domeniul sănătăţii. Apoi, trebuie să hotărâm care sunt destinaţiile pe care le acceptăm pentru transport, pentru că, sigur, nu ne aşteptăm ca la nivelul întregii Europe să avem aceeaşi situaţie, să se deschidă frontierele sau măsurile de carantinare şi izolare să fie aceleaşi în fiecare stat membru. Acestea sunt decizii pe care trebuie să le ia autorităţile naţionale.


    Ceea ce se știe este că reluarea circulaţiei se va face în mod flexibil şi coordonat între statele membre, în mai multe faze. De asemenea, pentru turism există condiţii clare de relaxare a restricţiilor într-o zonă sau stat membru, şi anume ca numărul de infectări să scadă şi să se menţină scăzut, iar statele să asigure acces la sistemul de sănătate inclusiv pentru turişti. În România, turismul a pierdut, în ultimele luni, 6 milioane de înnoptări şi aproximativ 250 de milioane de euro, potrivit preşedintelui Federaţiei Industriei Hoteliere din România, Călin Ile:

    Situaţia turismului e una foarte complicată. Noi, practic, eram o locomotivă care mergea cu viteză şi, dintr-o dată, am intrat într-un zid. Asta a creat mari probleme, situaţia în acest moment este dramatică, spune Călin Ile, care estimează că impactul total al nefuncţionării turismului în PIB-ul României va depăşi 5%.


    90% dintre hotelurile din România au fost închise pe fondul pandemiei, iar 150 de mii din cei 180 de mii angajaţi din industria HoReCa au fost trimiși în şomaj tehnic sau au fost concediaţi, precizează și Răzvan Pascu, fondator al unei companii care activează în domeniul turismului. În opinia sa, situaţia pe care o traversăm ar putea reprezenta, însă, o oportunitate pentru turismul românesc:

    Este clar, comportamentul turistului se va schimba. Cel mai probabil, nu vor mai prefera să alegă hoteluri mari, de genul all inclusive din Turcia, unde să se înghesie cu o mie de oameni la micul dejun şi, atunci, va alege alte variante de călătorie. Eu cred că în perioada următoare călătoriile cu maşina vor reveni în trend, şi călătoriile în natură, cumva comportamentul oamenilor se va schimba. Poate fi o oportunitate şi să promovăm România ca o destinaţie altfel, o destinaţie care îţi oferă variante de a călători, astfel încât să nu te aglomerezi cu toată lumea şi cred că pe un termen 2-3 ani de zile aceasta ar trebui să fie strategia României.


    Rezultatele unor studii recente relevă că oamenii vor renunţa anul acesta la vacanţele în străinătate şi vor prefera turismul de proximitate.

  • Legea turismului, în Parlament

    Legea turismului, în Parlament

    În ultimele decenii, a devenit un loc comun
    constatarea că România are un potenţial turistic generos, dar insuficient şi
    inabil exploatat. Delta Dunării, un ecosistem unic în Europa, inclus în
    patrimoniul universal UNESCO, staţiunile montane de pe Valea Prahovei şi
    cele estivale de pe Litoralul Mării Negre, mănăstirile medievale ortodoxe din Bucovina sau Oltenia, bisericile fortificate saxone din
    Transilvania sunt tot atâtea destinaţii turistice consacrate. Şi
    totuşi, România încasează din turism mult mai puţin decât, de pildă, Ungaria sau
    Bulgaria vecine, state sensibil mai mici.

    Printre explicaţiile identificate,
    deopotrivă, de specialişti şi de public figurează promovarea externă
    insuficientă, lipsa unei reţele coerente de autostrăzi, multe hoteluri
    nemodernizate, serviciile mediocre, evaziunea fiscală cândva generalizată. Pe 24 aprilie, Guvernul de la Bucureşti a
    adoptat un nou proiect de act normativ în domeniu, care a trecut, deja, prin
    adoptare tacită, de Senat şi intră pe agenda Camerei Deputaţilor.

    Ministrul Turismului, Bogdan Trif, a explicat, la Radio România, că proiectul de lege cuprinde toate actele
    normative care au fost emise în ultimii ani şi care reglementează activitatea
    în domeniu. Una dintre mizele majore e descentralizarea. Aceasta prevede transferul în competența autorităților locale a
    clasificării unităților de cazare, omologării pârtiilor și traseelor turistice,
    autorizării plajelor, avizării documentațiilor pentru construcții sau atestării de ghizi. Mutarea deciziei la nivel judeţean diminuează foarte mult costurile -
    susţine ministrul Trif.

    Noua lege prevede şi informatizarea integrală a
    sistemului, care va oferi o radiografie exactă şi rapidă a industriei turistice
    şi le va permite operatorilor să-şi adapteze strategiile. Apar, de asemenea, noi metode de control, graţie
    cărora inspectorii din minister vor putea face verificări fără să-şi decline
    identitatea, pozând în simpli turişti şi împărtăşind experienţele acestora.

    Preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România, Călin Ile, crede că
    elaborarea noii legi a turismului reprezintă un moment istoric. El a salutat
    introducerea anterioară a voucherelor de vacanţă, acordate salariaţilor
    bugetari din România pentru destinaţii interne, precum şi reducerea
    fiscalităţii în domeniu la numai cinci procente. România a devenit mult mai atractivă
    pentru investitori, apetitul investitorilor în turism a crescut
    – susţine
    Călin Ile. Cu un optimism pe care, ceva mai prudenţi, nu i-l împărtăşesc toţi
    colegii de breaslă, acest reprezentant al patronatului din domeniu conchide că
    e posibil să trecem de la celebra frază: ‘România are potenţial în turism’ la
    fraza: ‘România are rezultate în turism’.