Tag: calitate produse alimentare

  • Siguranța alimentelor și băuturilor în UE

    Siguranța alimentelor și băuturilor în UE

    Siguranța alimentară este o provocare continuă. Un studiu realizat de Centrul Comun de
    Cercetare al Comisiei Europene arată că unele produse comercializate în UE sub
    aceeaşi marcă, pot avea o compoziţie diferită, iar uneori şi un gust diferit.
    10 din cele 20 de produse testate au gusturi diferite din cauza diferenţelor
    mari în compoziţia alimentelor. În ceea ce privește calitatea alimentației, cetățenii
    Uniunii consumă în medie circa 95 de litri de băuturi răcoritoare anual și peste
    70 de kilograme de carne. Pe lângă băuturile alcoolice și băuturile
    răcoritoare, carnea procesată reprezintă un mare pericol pentru sănătate. Conform
    unui studiu al Hamilton Health Science, consumul săptămânal a 150 de grame de
    carne procesată crește cu 51% riscul de deces. De asemenea, produsele din carne
    procesată pot cauza cancer, susține Organizația Mondială a Sănătății.
    Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru, propune o soluție pentru a îmbunătăți siguranța
    alimentelor și băuturilor consumate în spațiul comunitar:


    Vorbim despre o altă abordare în ceea ce înseamnă protejarea vieții
    fiecărui român. Eu vreau ca ce mâncăm sau bem să fie 100% sigur. Vreau ca toți
    românii să beneficieze de alimente și băuturi, de import sau locale, care să nu
    conțină substanțe cancerigene sau cu potențial cancerigen. De aceea, am propus
    Parlamentului și Comisiei Europene înființarea Rețelei europene de centre de
    control al calității și conținutului alimentelor și băuturilor nealcoolice și
    alcoolice care se desfac pe piață. Nu mai vreau să existe acel dublu standard
    care a fost dovedit prin studiile făcute la nivelul Comisiei Europene. Astfel,
    motivațiile acestui demers sunt cât se poate de clare. Alimentele și băuturile
    contaminate nu au miros sau culoare aparte, iar pe termen lung, consumul unor
    astfel de alimente este susceptibil de a conduce la afecțiuni hepatice sau
    renale, poate produce cancer, poate dăuna fertilității și poate afecta și
    fătul. Iar 4 firme din 10 folosesc acel cuvânt magic, ecologic – ecologic între
    ghilimele, în mod fals sau înșelător și nu o spun eu, ci o arată raportul
    Comisiei Europene.





    Cum ar funcționa, însă, rețeaua centrelor de control, propusă de
    europarlamentarul român?


    Practic, Rețeaua europeană de centre de control va analiza alimentele și
    băuturile, dar și alte produse de import și locale pentru a depista toate
    substanțele cancerigene sau cu potențial cancerigen. Și pentru a evita orice
    suspiciune și pentru a asigura cele mai bune verificări, probele dintr-un stat
    vor fi analizate și în centrele din alte două state membre, alese aleatoriu.
    Astfel, va exista, în sfârșit, un standard unic european de calitate în
    sănătate.






  • Studiu privind dublul standard de calitate a produselor în UE

    Studiu privind dublul standard de calitate a produselor în UE

    Comisia a publicat, luni, rezultatele unui studiu prin care au fost testate diverse produselor alimentare, iar concluziile arată că unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar compoziția este diferită.



    Centrul Comun de Cercetare, serviciul intern al Comisiei pentru știință și cunoaștere, a analizat aproape 1.380 de mostre din 128 produse alimentare, provenite din 19 state membre ale UE. Comisia Europeană a constat că, în marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele, însă 23 % din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, 27 % dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită, informează Calea Europeană.



    1 din 10 produse testate are același ambalaj, dar o compoziție diferită



    De asemenea, 9 % din produsele prezentate ca fiind aceleași în toate statele Uniunii Europene, aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită.


    Cercetătorii au mai observată că 22 % din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită. Astfel, partea frontală a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită.


    Cu toate acestea, Comisia arată că utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, compoziția diferită a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului.



    “Nu există dovada unui decalaj între Vest și Est”



    Tibor Navracsics, comisarul european pentru educație, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare, a punctat că studiul nu arată un decalaj între Europe de Vest și cea de Est, dar și îngrijorarea față de diferențele între produsele analizate: Unii europeni au senzația că produsele alimentare de marcă pe care le cumpără sunt diferite, posibil inferioare, față de cele disponibile în alte țări. Comisia și-a invitat oamenii de știință să contribuie la evaluarea obiectivă a amplorii acestui fenomen pe piața unică. Rezultatele sunt mixte: pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între est și vest în ceea ce privește compoziția produselor alimentare de marcă, dar, pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziție clar diferită, deși erau comercializate sub mărci identice sau similare”, a spus oficialul european.



    În același timp, Comisia Europeană precizează: În conformitate cu legislația UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, în pofida faptului că acesta are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce în eroare consumatorii în mod abuziv și ilegal dacă acest lucru nu poate fi justificat prin rațiuni legitime și obiective.”



    România nu a participat la cercetare



    Deși tema produselor cu dublu standard a fost puternic promovată în campania electorală pentru alegerile europene, România nu a trimis informații despre calitatea produselor din țara noastră. La sondaj au participat următoarele state membre: Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos.