Operațional din 2004, sistemul
european de alertă rapidă asigură schimbul de informații între statele membre,
astfel, autoritățile putând să ia rapid măsura retragerii de pe piață a
produselor semnalate ca fiind periculoase. Cel mai
recent raport al Comisiei Europene privind acest sistem arată că numărul de
acțiuni întreprinse de autorități în urma unei alerte este în creștere de la
an la an.
În 2019, autoritățile din 31
de ţări participante la sistemul de alertă rapidă – statele membre ale UE, la
care se adaugă Regatul Unit, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein – au lansat în
sistem peste 2.200 de alerte privind produse periculoase, ceea ce a dus la
luarea a aproape 4500 de măsuri. În procente, aceasta înseamnă o creștere de
10% față de anul anterior și de 63% față de 2015 – primul an în care
peste 50 la sută din notificările primite au declanșat acțiuni de urmărire pe
piață. Acţiunile întreprinse variază de la
retragerea sau distrugerea de către distribuitori şi comercianţii cu amănuntul
a unui produs periculos – înainte ca acesta să ajungă la consumatori, la
rechemarea produselor nesigure de la utilizatori.
Potrivit unui comunicat al
Executivului comunitar, în 2019 jucăriile au fost categoria de produse cu cele
mai multe notificări, apoi automobilele, respectiv aparatele şi echipamentele
electrice. De la izbucnirea pandemiei de coronavirus s-au înregistrat, de
asemenea, alerte cu privire la măşti, combinezoane de protecţie, alerte privind
dezinfectanți pentru mâini, dar și cu privire la lămpi UV (tuburi bactericide).
Despre toate acestea am discutat cu europarlamentarul Maria Grapini, dar
și despre măsurile pe care UE le are în vedere în continuare pentru evitarea
prezenței pe piața sa internă a produselor periculoase:
Sigur că sistemul de
alertă a intrat într-un alt regim de lucru odată cu declanșarea pandemiei și au
fost mai ales focusați pe materialele sanitare: măști, știți că s-au
identificat – măști neconforme, substanțe de spălare, substanțe de
dezinfectare, focusul a fost pe aceste produse care sunt utilizate în
prevenirea infectărilor în masă.
Dar și pe celelalte produse, pentru că noi mai
avem de aplicat, de exemplu, din 1 aprilie 2021, regulamentul pe care l-am
modificat anul trecut legat de anumite produse alimentare în care se găsesc
acizi grași, care nu sunt nici minerale, nici vitamine și care se folosesc în
produse foarte tentante pentru consum, mai ales pentru copii – popcorn, chipsuri,
biscuiți, torturi preambalate, nu mai spun de margarină și alte creme.
Avem
extrem de mult de lucru legat de protecția consumatorului și de verificarea
produselor în piață din aprilie 2021. Constatând acum cu pandemia că noi
depindem de foarte multe importuri, materiile prime aproape toate sunt
importate din țări terțe, comisarul pentru piața internă, dl Breton a propus o
strategie prin care să recreăm lanțurile valorice pentru producerea, pe cât se
poate, a produselor în piața internă. Să nu mai depindem de piețele terțe. Noi
aici în Europa avem standarde de produs, verificăm conținutul cancerigen în
anumite produse, dar la ce importăm și mai ales în anumite crize când nu mai ai
timp să controlezi, cum a fost acum pandemia, e foarte periculos.
De fapt, securitatea
noastră, până la urmă, este în joc. Și atunci, s-a propus, pe de o parte,
strategia de reindustrializare a UE și o refacere a lanțurilor valorice cu
toate fazele de producție – de la materie primă la produsul finit – în
interiorul pieței interne, aceasta pe termen lung. Iar pe termen scurt, pe
lângă sistemul acesta de alertă, care verifică și intrările din piețe terțe,
dar și calitatea produselor din interiorul piaței europene, sunt patru
directive legate de calitatea produselor.
Comisia
va continua să modernizeze instrumentele incluse în sistemul de alertă rapidă
pentru a încuraja consumatorii să consulte baza de date a alertelor, astfel
încât deciziile lor de a cumpăra produse să țină cont de siguranța acestora.