Protest al românilor pe pagina de
facebook a Ambasadei Finlandei, privind cazul Cameliei
Smicală – preluat de deputatul Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei
pentru comunităţile de români din afara graniţelor
ţării la tribuna Parlamentului.
Noi demersuri în rezolvarea cazului Cameliei
Smicală, medicul român ai cărui copii au fost luaţi de statul
finalndez, intreprinse de Matei Dobrovie, membru în Comisia pentru comunităţile de români din afara
graniţelor ţării din Camera Deputatilor. Interviu cu Matei Dobrovie.
MAE oferă noi informații deputatului Constantin Codreanu cu privire la copiii Cameliei Smicală.
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, s-a
întâlnit, la Bruxelles, cu membrii comunităţii româneşti din regiune,
reprezentanţi ai mediului asociativ, precum şi ai mass-media de limba română.
Potrivit unui comunicat, agenda discuţiilor a cuprins oportunităţile de
finanţare oferite de către ministerul de resort pentru proiecte şi activităţi,
precum şi modificările legislative propuse pe legile care vizează sprijinirea
românilor din afara graniţelor. Ministrul a prezentat şi măsurile adoptate în
vederea facilitării întoarcerii în ţară, între care şi programul aflat deja în
derulare Diaspora Start-up, prin care românii pot primi până la 40.000 de
euro finanţare nerambursabilă. În contextul aproprierii Centenarului, oficialul
român a prezentat pe larg proiectul MRP dedicat celebrării a 100 de ani de la
Marea Unire intitulat ‘Centenar prin Înfrăţiri’. Acesta îşi propune dezvoltarea
de reţele asociative create pe baza legăturilor de înfrăţire între localităţi,
asigurând o cooperare structurată, intensă şi multilaterală între unităţi
administrativ-teritoriale din România şi din comunităţile istorice şi emergente.
Totodată, în marja deplasării, Andreea Păstîrnac a luat parte la dezbaterea Diaspora românească în Uniunea Europeană, organizată marţi la Parlamentul
European.
La Helsinki a avut loc un seminar româno-finlandez privind
drepturile copilului, sesiunea de consultări bilaterale înscriindu-se în
demersurile autorităţilor române în cooperare cu cele finlandeze în vederea
soluţionării cazului minorilor Maria şi Mihai, copiii Cameliei Smicală. În
cadrul discuţiilor cu experţii finlandezi, partea română a subliniat că
asigurarea respectării drepturilor cetăţenilor români din străinătate
reprezintă o preocupare constantă a autorităţilor de la Bucureşti. Sesiunea de
consultări bilaterale se înscrie în demersurile autorităţilor române în
cooperare cu cele finlandeze, în vederea soluţionării unuia dintre cele mai
complexe cazuri de preluare a unor minori de către serviciile sociale.
Delegaţia română, formată din experţi ai MRP, împreună cu specialişti ai
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie şi ai Avocatului
Poporului, a avut o întrevedere de lucru cu reprezentanţi ai statului
finlandez. Copiii Cameliei Smicală au fost preluaţi de către autorităţile
finlandeze în urmă cu doi ani. Mama acestora a cerut în mai multe rânduri
susţinerea autorităţilor române, pentru ca fiul şi fiica ei să revină în
custodia sa. Ea a fost acuzată de fostul soţ finlandez că a urmărit să fugă cu
cei doi minori având dublă cetăţenie în România. Finlanda a dat asigurări că este
preocupată de asigurarea unui mediu sigur de viață pentru toți copii,
indiferent de proveniența etnică a acestora.
Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord a anunţat că Episcopul
Macarie Drăgoi va vizita, pe 18 noiembrie, copiii Cameliei Smicală. La cererea
Preasfinţitului Macarie, Protecţia Copilului a acceptat ca ierarhul român să-i
viziteze, în calitate de părinte duhovnicesc, pentru a-i spovedi, împărtăşi şi
alina sufleteşte. Reamintim că acesta a mai făcut un demers similar pe 23 mai, dar
a fost refuzat. Episcopul s-a implicat intens şi în alte cazuri de familii de
români care s-au confruntat cu situaţii similare, cele mai cunoscute fiind
cazurile familiilor Nan şi Bodnariu din Norvegia.
Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara
graniţelor ţării, Constantin Codreanu (PMP), a anunţat vineri că s-a decis
înfiinţarea, la Chişinău, a Centrului pentru cetăţenie română, care va
funcţiona în incinta biroului său parlamentar. Potrivit unui comunicat, centrul
va funcţiona în incinta clădirii Uniunii Scriitorilor din Moldova şi va avea
program marţea, miercurea şi joia. Cetăţenia română este un drept fundamental
al românilor basarabeni. Dorim ca prin acest Centru pentru cetăţenie română să
le acordăm asistenţă calificată tuturor celor care au nevoie de ea la
întocmirea dosarului de redobândire a cetăţeniei române – a declarat
Constantin Codreanu.
Minsitrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, se află într-o vizită de lucru în Finlanda. Printre subiectele principale aflate pe agenda ministrului se află și cazul doctoriței Camelia Smicală ai cărei copii au fost preluați de serviciile sociale finlandeze, în urmă cu doi ani.
Oficialii români şi finlandezi au agreat cu privire la consituirea unui grup de experţi români din care să facă parte reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie şi organizarea imediată a unei sesiuni de consultare româno — finlandeze pe tema sistemului de protecţie a minorilor în scopul identificării celor mai bune soluţii în interesul copiilor, cu respectarea cadrului legislativ existent la nivel naţional, european şi internaţional, luând în considerare prevederile Convenţiei de la Haga şi a Convenţiei de la Bruxelles”, a transmis ministerul pentru românii de pretutindeni.
Ministrul Andreea Păstîrnac s-a întâlnit cu mama celor doi copii, doctorul Camelia Smicală Jalaskoski, și a asigurat-o de sprijinul autorităților române, în acord cu reglementările în vigoare în cele două state. “Rămâne extrem de dificil un dialog în ceea ce privește datele personale și datele confidențiale. În ambele sisteme, trebuie să respectăm dreptul la viață privată al familiei. Trebuie să respectăm procesul în derulare”
Fiul și fiica doctoriței Smicală au început, din această sătămână, cursurile de limba română și vor beneficia, pe viitor, de asistență spirituală la Biserica Ortodoxă din Tampere.
Un nou miting de solidarizare cu doctoriţa Camelia Smicală a avut loc marţi, 13 iunie, în faţa Palatului Victoria, prilejuit de întânirea premierului Grindeanu cu şeful guvernului finlandez. Inerviu cu Doru Petrişor Coliu, deputat de diaspora, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.
Concluziile vizitei parlamentare întreprinsă de membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării în Finlanda, în legătură cu dramaticul caz al copiilor doctorului Camelia Smicală.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, duminică, într-un mesaj
transmis cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, că îşi doreşte ca aceştia
să se susţină reciproc şi să participe la luarea deciziilor care le
afectează viaţa. Cu atâţia români aflaţi acum peste hotare, cea mai bună manierăîn care
statul le poate recunoaşte contribuţia este să se pună în slujba
lor, a
declarat preşedintele
Iohannis. Acesta aminteşte căîn 2016 s-au făcut unele
progrese privitoare
la oferirea de servicii consulare online, simplificarea
recunoaşterii diplomelor şi susţinerea întoarcerii în ţară prin
antreprenoriat, dar admite că mai sunt multe de făcut.
Ziua Românilor de Pretutindeni să ne aducă mai aproape unii de alţii şi să ne
fortifice conştiinţa faptului că identitatea românească a noii
generaţii porneşte de acasă, a declarat şi ministrul pentru Românii
de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac. Ziua Românilor de Pretutindeni este
sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai. Anul
acesta, ea a fost dedicată educaţiei, pentru a pune în lumină
contribuţia voluntarilor implicaţi în programele de predare în limba
română, precum şi importanţa limbii materne ca element identitar pentru
generaţiile tinere din afara graniţelor. Dovezi ale priorităţii pe care
ministerul de resort de la Bucureşti o acordă educaţiei în limba
română o reprezintă proiecte precum seminarul Limba română mai
aproape de casă, maratonul media de cunoaştere de către
opinia publică a iniţiativelor din domeniul educaţiei sau programul intitulat
Limba română- Educaţie şi Comunicare, prin care cadrele didactice, pentru
început din Spania, Italia şi Marea Britanie, sunt sprijinite cu suporturi de
curs şi sesiuni de pregătire. Ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, a
declarat că îşi doreşte ca reţeaua de profesori ce predau limba română în străinătate să se
extindă, iar această materie să fie inclusă în programa şcolilor
din afara ţării unde sunt comunităţi mari de români. Potrivit statisticilor, există,
în prezent, peste 12 mii de elevi şi 134 de profesori care predau limba română.
Anul trecut, în Spania au absolvit peste 7.000 de elevi români, iar în Italia
peste patru mii.
Vă reamintim că 75 de cetăţeni români rezidenţi în Italia au
solicitat şi au primit adeverinţele necesare pentru a-şi putea înscrie
candidatura la alegerile locale din Peninsulă. Potrivit evidenţelor autorităţilor
române, solicitanţii nu au nicio interdicţie în ceea ce priveşte
exercitarea drepturilor electorale. Dintre cei 75 de potenţiali candidaţi, 51
sunt femei şi 24 bărbaţi. Scrutinul local va avea loc pe 11 iunie, în peste o mie de
localităţi.
Ministrul Andreea Păstîrnac a declarat, duminică, referindu-se la
cazul Cameliei Smicală, că la nivelul comitetului interministerial care
gestionează acest subiect se încearcă trimiterea în Finlanda a unor experţi de
la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului care să intre în dialog
cu specialiştii finlandezi cât mai curând. Doctoriţa Camelia Smicală, stabilită
de 12 ani în Finlanda, a fost condamnată la şase luni de arest pentru defăimarea
autorităţilor atunci când executorii judecătoreşti i-au luat copiii. Autorităţile
finlandeze au declarat că sunt preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viaţă pentru
toţi copiii, iar sistemul de asigurare a drepturilor sociale se bucurăîn
Finlanda de o largă recunoaştere pe plan internaţional.
Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu,
i-a transmis lui Peter Stenlund, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe finlandez, că România nu poate sta indiferentă faţă de situaţia Cameliei
Smicală, adăugând că partea română doreşte un dialog constructiv cu autorităţile finlandeze, care să conducă la obţinerea accesului autorităţilor române competente la copiii
acesteia. Cei doi oficiali au discutat, marţi, la Bucureşti, după ce, duminică,
zeci de persoane s-au adunat în faţa Ambasadei Finlandei pentru a protesta faţă de modul în care este gestionat cazul Cameliei Smicală, ai cărei copii, Mihai şi Maria, au fost reţinuţi de către autorităţile finlandeze.Conform
MAE român, ambii minori rezultaţi din căsătoria încheiată de ea în Finlanda
deţin dublă cetăţenie, română şi finlandeză. Din perspectiva autorităţilor de
la Helsinki, cetăţenia efectivă atât a mamei, cât şi a minorilor este cea
finlandeză, care prevalează în raport cu cetăţenia română. Acest aspect a fost
evidenţiat constant de către partea finlandeză cu ocazia solicitărilor şi
demersurilor diplomatice şi de asistenţă consulară ale Ambasadei României la
Helsinki.
Mulţi dintre
românii care muncesc în Germania se confruntă cu probleme precum neplata salariilor
şi a orelor suplimentare sau cu faptul că nu li se încheie contracte de muncă -
au atras atenţia participanţii la o dezbatere care a avut loc marţi, la
Bucureşti. Sindicatele din Germania, împreună cu cele din ţările de origine ale
lucrătorilor migranţi, încearcă să prevină şi să combată astfel de situaţii
printr-un proiect de consiliere gratuită. Reprezentanţii proiectului au făcut
unele recomandări românilor care intenţionează să lucreze în această ţară. Astfel,
dacă semnează un contract în Germania, de exemplu, cu o agenţie de muncă
temporară, să verifice clauzele contractuale, iar dacă documentul este în limba
germană să apeleze la sprijinul unui traducător sau al unei persoane vorbitoare
de limbă germană, pentru a înţelege conţinutul său. În plus, să se informeze în
ce zonă urmează să ajungă în Germania şi să se documenteze dacă există centre
de consiliere, unde pot apela pentru a primi sprijin în cazul în care sunt
confruntaţi cu probleme ce ţin de raportul de muncă. În prezent, aproximativ
300 mii de români muncesc în Germania.
Autoritatea
Electorală Permanentă informează că 75 de cetăţeni români rezidenţi în Italia
au solicitat şi au primit adeverinţele necesare pentru a-şi putea înscrie
candidatura la alegerile locale din această ţară. Adeverinţa eliberată de
Autoritatea Electorală Permanentă atestă faptul că, potrivit evidenţelor
autorităţilor române, solicitanţii nu au nicio interdicţie în ceea ce priveşte
exercitarea drepturilor electorale şi nici nu se află sub incidenţa unei
hotărâri judecătoreşti definitive prin care să fie condamnaţi la pierderea
drepturilor electorale. Din cei 75 de potenţiali candidaţi români la alegerile
locale din Italia, 51 sunt femei şi 24 sunt bărbaţi. Vârsta medie a cetăţenilor
români care intenţionează să intre în cursa electorală pentru ocuparea unui loc
de consilier local în Italia este de 39 de ani. Scrutinul local va avea loc în
Italia la data de 11 iunie în 1.021 de localităţi.
Basarabeanul Veaceslav Şaramet a fost numit în funcţia de secretar de stat la Ministerul
pentru Românii de Pretutindeni printr-o decizie a premierului Sorin Grindeanu. De
profesie medic stomatolog, ela înfiinţat Asociaţia Studenţilor şi Elevilor Basarabeni din
Bucureşti, pe care a coordonat-o timp de 6 ani. În 2011, împreună cu alte
12 asociaţii din toată ţara, a fondat Federaţia Asociaţiilor de Basarabeni din
România. Aceasta este singura organizaţie reprezentativă la nivel naţional
a tinerilor originari din Republica Moldova aflaţi la studii în România.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că trebuie să existe o politică cât se poate de clară în privinţa vaccinării, pentru că situaţia actuală este catastrofală. Potrivit şefului statului, este nevoie de prevenirea unor astfel de epidemii printr-o vaccinare sistematică, obligatorie, eficientă şi bine organizată din partea Ministerului Sănătăţii. Iohannis susţine că vaccinarea trebuie să se facă în nişte campanii care sunt, inclusiv mediatic, susţinute şi explicate oamenilor. Mai mult, el a subliniat că liderii politici care au susţinut că vaccinurile sunt nocive ar trebui să se informeze mai bine. Ultimele date arată că în România au fost, în ultimul an, peste 5700 de cazuri de rujeolă şi aproape 30 de decese.
Institutul Naţional de Statistică estimează că populaţia României a scăzut cu două milioane în ultimii zece ani ca urmare a emigraţiei. Potrivit lui Ilie Dumitrescu, director cabinet preşedinte INS, emigraţia românească este una pentru muncă şi Institutul nu are date cu privire la statutul celor plecaţi, dar are în vedere soluţii pentru a putea cunoaşte acest statut. Dumitrescu susţine că o asemenea cercetare necesită o colaborare cu instituţiile din ţările unde au plecat persoanele respective. Declinul demografic înregistrat în România a fost în 2016 de aproape 67 de mii de locuitori şi deja 31 de mii de persoane în primele trei luni ale acestui an. România este una dintre ţările cu cea mai înaltă rată a declinului demografic, conform unui raport al ONU. Potrivit acestuia, ţara ocupă locul al 18-lea într-un top alături de state precum Siria, Moldova, Bulgaria, Estonia, Ucraina, Letonia, Muntenegru, Africa de Sud, Serbia, Lituania, Slovenia sau Ungaria.
Duminică în faţa Ambasadei Finlandei la Bucureşti va avea loc o manifestaţie de susţinere a Cameliei Smicală, doctora de origine română căreia i-au fost luaţi copii de Protecţia Copilului din Finlanda. Susţinătorii vor cere eliberarea copiilor. Apoi, manifestanţii se vor deplasa la Ministerul român de Externe pentru a depune textul unui protest. Potrivit unui comunicat al ministerului pentru românii de pretutindeni, imediat de la înfiinţarea acestuia, pe 17 ianuarie 2017, cazul Cameliei Smicală şi a copiilor săi, cetăţeni româno-finlandezi, a fost în centrul preocupărilor sale şi a realizat o serie de demersuri în sprijinul acesteia. În luna februarie, ministrul Andreea Păstîrnac a primit-o în audienţă pe ambasadoarea Finlandei în România, Paivi Pohjanheimo, întrevedere în cadrul căreia a fost reiterată îngrijorarea statului român faţă de situaţia celor doi minori. Diplomatul finlandez a dat atunci asigurări că autorităţile de la Helsinki sunt preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viaţă pentru toţi copiii, iar sistemul de asigurare a drepturilor sociale se bucură în Finlanda de o largă recunoaştere pe plan internaţional. În mai, demnitarul român a discutat cu oficiali finlandezi acest caz şi posibilităţile de cooperare în vederea menţinerii legăturii între cei doi minori, dar şi cu familia. Recent, Andreea Păstîrnac s-a întâlnit cu membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, pentru a discuta acest caz.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că a realizat demersuri în sprijinul doamnei Cameliei Smicală Jalaskoski.
Astfel, în luna februarie, ministrul Andreea Păstîrnac a primit-o în audienţă pe E.S. Paivi Pohjanheimo, Ambasadoarea Finlandei în România, întrevedere în cadrul căreia a fost reiterată îngrijorarea statului român faţă de situaţia celor doi minori și preocuparea față de menținerea identității lingvistice a acestora. În acest sens, MRP a făcut propuneri în ceea ce privește participarea copiilor la cursuri de limbă română.
Pe aceeași linie, la 11 mai, demnitarul român a participat la o întâlnire de lucru cu domnul Kari Tolvanen, preşedintele Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul finlandez, şi doamna Eva Biaudet, vice-președinte. În cadrul discuţiei a fost abordată problematica respectării drepturilor şi libertăţilor tuturor cetățenilor europeni, cu accent pe acest caz și pe posibilitățile de cooperare în vederea menținerii legăturii dintre cei doi minori, dar și cu familia, și, implicit, cu originile lingvistice românești.
De asemenea, în această perioadă, ministrul pentru românii de pretutindeni a participat și la întrevederile membrilor Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaţilor, cu privire la cazul mai sus menționat.
Respectând procedurile juridice derulate la instanțele judecătorești din Republica Finlanda, MRP a insistat asupra respectării drepturilor copilului, cu precădere asupra drepturilor privind menținerea și dezvoltarea identității etnice și lingvistice românești a celor doi minori prin participarea la activități extra-curriculare în cadrul asociațiilor românești reprezentative din teritoriu.
Considerăm că este extraordinar de importantă realizarea unui dialog între Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) și LASTENSUOJELU, autoritatea cu competențe în domeniu din Republica Finlanda, în vederea asigurării interesului superior al celor doi minori.
Paivi Pohjanheimo, Ambasadoarea Finlandei în România, a declarat în cadrul audierilor de la Comisia pentru românii de pretutindeni, din luna februarie:
Luarea copilului din grija părinților reprezintă întotdeauna o decizie de ultimă instanță. Această decizie se ia doar în cazurile în care siguranța copilului este pusă sub semnul întrebării. Așa încât genul acesta de decizii în instanță nu se iau pe baza unor motive neîntemeiate, ci de exemplu în cazurile în care părinții suferă de tulburări mintale, de dependență de alcool sau de tendințe violente. De asemenea, în Finlanda aplicarea oricăror forme de corecții fizice copiilor este interzisă prin lege. Nu avem mandatul necesar pentru a obține informații detaliate în ceea ce privește un caz legat de protecția copilului și acest lucru se datorează și aspectelor legate de protejarea confidențialității datelor personale. Revine instituției locale de protecția copilului din Tampere să decidă care este interesul superior al copilului.”
Deputatul de diaspora Doru Petrișor Coliu (membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării) despre măsurile întreprinse de autorităţile de la Bucureşti în cazul Cameliei Smicală (Jalaskoski), mama căreia i-au fost luati copiii de autorităţile finlandeze.
Cazul Cameliei Smicală, medicul român stabilit de 12 ani în Finlanda, în atenţia Ministerului Românilor de Pretutindeni şi al Comisiei pentru românii din afara graniţerlor ţării din Camera Deputaţilor. Interviuri cu Andreea Păstîrnac, ministrul românilor de pretutindeni şi cu deputattul Matei Dobrovie, membru al Comisiei parlamentare menţionate.
În perioada 4-5 mai, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana
Birchall, se află într-o vizită oficială la Madrid, în cadrul căreia va avea
întrevederi cu Soraya Rodríguez, președintele Comisiei mixte pentru UE din
Parlament, dar şi cu alţi oficiali spanioli. Pe agenda discuţiilor figurează
teme europene de interes comun, printre care procesul de reflecție privind
viitorul Europei, Brexit-ul, perspectivele politicilor tradiționale ale UE în
contextul viitorului cadru bugetar post-2020, precum și securitatea internă a
UE și funcționarea spațiului Schengen. Totodată, vor fi abordate aspecte legate
de stadiul și oportunitățile de cooperare între România și Spania în planul
afacerilor europene, cu accent pe comunitatea românilor din Spania care
constituie în continuare un reper central al dezvoltării unui parteneriat
bilateral solid. De asemenea, pe agenda vizitei este prevăzută o întrevedere cu
Presfințitul Timotei, Episcopul Spaniei și Portugaliei.
Deputaţii
din Comisia pentru românii de pretutindeni fac apel către autorităţile române
să se implice în soluţionarea cazului doctoriţei Camelia Smicală, condamnată la
şase luni de arest în Finlanda. În opinia deputatului Petrişor Coliu, poliţia finlandeză şi Serviciul de
protecţie a copilului încalcă grav dreptul la viaţă şi la integritate fizică al
Cameliei Smicală.Românca
a fost dată în judecată pentru defăimarea autorităţilor, respectiv a
executorilor judecătoreşti care au intervenit în forţă, în urmă cu doi ani,
pentru a-i prelua cei doi copii ai săi (10 si 11 ani). Camelia Smicală s-a
stabilit de 12 ani în Finlanda şi în urma divorţului, soțul finlandez a
reclamat-o că intenționează să plece în România, motiv pentru care, în 2015,
autoritățile finlandeze au preluat copiii. Condamnarea a stârnit un val de reacţii de susţinere din partea
românilor din ţară şi din Diaspora. Peste 1.000 de
persoane au semnat o petiţie prin care îşi arată susţinerea faţă de Camelia
Smicală. Ambasadorul Finlandei în România, Paivi
Pohjanheimo, a fost audiat, în februarie, la Comisia pentru românii de
pretutindeni din Parlament. Diplomatul a dat atunci asigurări că autoritățile
din țara sa sunt preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viață pentru toți
copiii, iar sistemul de asigurare a drepturilor sociale se bucură în Finlanda
de o largă recunoaștere pe plan internațional.
Asociaţia Comunelor din România – filiala Alba şi Asociaţia
Primarilor din Raionul Cantemir din Republica Moldova au încheiat un protocol
de colaborare, în vederea întăririi legăturilor dintre administraţiile locale
de pe cele două maluri ale Prutului. Înţelegerea urmăreşte să sprijine
relaţiile directe dintre agenţii economici din industrie, agricultură,
transport, comerţ şi instituţiile de învăţământ, sănătate, cultură, sport,
turism şi alte domenii. Semnarea protocolului a avut loc la sediul Primăriei comunei
Albac, în Munţii Apuseni. Din judeţul Alba au participat la eveniment şi
primarii comunelor Cenade, Gîrbova, Sălciua, Sîntimbru, Stremţ şi Valea Lungă. Ei
au reiterat ideea că satul românesc poate fi renăscut doar dacă vor fi alocate
mai multe resurse şi vor fi deblocate finanţările europene, iar problema
prioritară pe ambele maluri rămâne cea a infrastructurii.
Ambasadorul
României în SUA, George Cristian Maior, a prezentat vice-guvernatorului
Statului Illinois, Evelyn Pacino Sanguinetti şi unor companii americane,
oportunităţile de investiţii şi afaceri în România. În cadrul întâlnirii, diplomatul
român a prezentat oportunităţile oferite de stadiul avansat al Parteneriatului
Strategic dintre România şi SUA pentru extinderea legăturilor economice, educaţionale
şi culturale dintre statul Illinois şi România şi a accentuat că prezenţa în
acest stat a unei comunităţi româneşti numeroase şi active facilitează dialogul
şi desfăşurarea de proiecte comune. La rândul său, oficialul american şi-a
exprimat disponibilitatea de a colabora cu autorităţile române în special în
sectorul agricol, extrem de important în statul american pe care-l reprezintă. Totodată,
în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din Chicago, George
Maior a prezentat potenţialul de comerţ şi investiţii al României. Companiile americane
au manifestat un interes deosebit pentru sectoarele energetic, turistic, al
construcţiilor, al industriei chimice, dar şi pentru investiţiile în
infrastructură.
Deputatul de diaspora, Doru Petrişor Coliu, este de părere că abuzul justiţiei finlandeze faţă de cetăţenii români atinge cote inimaginabile. Potrivit lui, mamă a trei copii, Camelia Smicală, cetăţean român care locuieşte în Finlanda, este victima unor abuzuri deosebit de grave din partea justiţiei şi poliţiei finlandeze, precum şi a Serviciului de protecţie a copilului din această ţară. Doru Petrişor Coliu apreciază, într-un comunicat, că poliţia finlandeză şi Serviciul de protecţie a copilului încalcă grav dreptul la viaţă şi la integritate fizică al Cameliei Smicală. În procesul pe care finlandezii i l-au intentat pentru defăimarea autorităţilor atunci când executorii judecătoreşti i-au luat copiii, românca a suferit un alt abuz fiind condamnată la 6 luni de închisoare. Lista abuzurilor continuă cu şantajul exercitat asupra sa de către angajatori. Deputatul de diaspora a solicitat MAE să depună toate eforturile în vederea dezbaterii acestui caz de încălcare a drepturilor omului în cadrul şedinţelor ONU. Cazul copiilor luați de lângă mama lor româncă a constituit la 21 februarie tema audierilor ambasadorului Finlandei în România, Paivi Pohjanheimo, la Comisia pentru românii de pretutindeni a Camerei Deputaţilor, scopul discuțiilor fiind aflarea detaliilor legate de acest caz considerat de parlamentari ca fiind o dramă, un abuz. Ambasadoarea Finlandei la București a dat asigurări, cu acea ocazie, că autoritățile din țara sa sunt preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viață pentru toți copii, indiferent de proveniența etnică a acestora. De asemenea, potrivit legislației privind protecția copilului, se asigură apărarea dreptului copilului sau atunci când părinții acestui nu sunt în poziția în care să-i asigure “o copilărie sigură”.
Preţurile pentru casele şi apartamentele din România din zonele urbane vor creşte cu 8-10% până la finalul anului, comparativ cu tarifele din 2016, potrivit unei analize realizate de o companie de servicii imobiliare. Conform analizei, anul trecut, în România, preţul mediu de vânzare pentru un apartament din zona urbană a fost de 1.150 euro/mp. De asemenea, o evoluţie asemănătoare este aşteptată şi în ceea ce priveşte chiria apartamentelor din zonele urbane, caz în care, până la finalul acestui an, preţul/mp va creşte cu circa 7-10% faţă de tariful mediu din 2016, situat la 550 euro/mp. Situaţia din România este asemănătoare cu cea a multor state din Europa, creşterile de 10% pe segmentul apartamentelor din zona urbană fiind remarcate şi în ţări precum Olanda şi Spania, ajungând chiar şi până la 16% în Malta. De asemenea, pieţele imobiliare din Portugalia, Grecia şi Scoţia arată semnale concrete de stabilizare, numărul de tranzacţii fiind aşteptat să crească în aceste țări.
Anul trecut, aproape 90.000 de români au aplicat pentru un loc de muncă în străinătate, iar o treime dintre ei erau tineri cu vârste între 25 şi 35 de ani. Specialiştii apreciază că tinerii trebuie încurajaţi şi pregătiţi încă din şcoală pentru viitoarea profesie, iar statul trebuie să le ofere soluţii de integrare pentru a nu mai pleca din ţară. Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan, a propus câteva modalităţi prin care aceştia ar putea fi sprijiniţi. Potrivit acestuia, statul trebuie să dea frâu liber iniţiativelor private. Totodată, tinerii trebuie să înţeleagă că, fără educaţie şi fără competenţă, nu pot să-şi găsească un loc în societate, iar băncile şi finanţatorii să fie mai dispuşi să rişte bani pe anumite idei ale acestora. Fiecare parte a societăţii are ceva de făcut ca lucrurile să se îmbunătăţească – mai consideră Cristian Pârvan, care crede că România trebuie să dea o şansă tinerilor să ocupe un loc de muncă şi să-şi demonstreze competenţa prin concursuri corecte.