Radio România Internațional

Tag: Camera de Comert si Industrie

  • Aniversarea Camerei de Comerț și Industrie România-Israel

    Aniversarea Camerei de Comerț și Industrie România-Israel

    Camera de Comerț și Industrie România-Israel, în parteneriat cu Ambasada Israelului în România și Misiunea Economică a Israelului la Bucureşti, a sărbătorit 34 de ani de la înființare, printr-un eveniment la care au participat peste 300 de persoane.

     

    Au fost prezenţi Dr. Lior Ben Dor, Ambasadorul Israelului în România, Vice-Ambasadorul Rami Teplitskiy, Avigail Shtamler Paz, Șefa Misiunii Economice a Israelului în România, membri și parteneri ai Camerei de Comerţ, reprezentanți ai mediului de afaceri din România și Israel.

     

    Ambasadorul Israelului la Bucureşti a acordat o declaraţie, în limba română, pentru Radio România Internaţional. O relatare de Ioana Niţescu de la evenimentul anivesrar.

     

  • Jurnal românesc – 23.04.2019

    Jurnal românesc – 23.04.2019

    Aproximativ
    700.000 de români locuiau la finalul anului 2018 în Germania, de peste 4 ori
    mai mulţi decât în 2011, arată un raport al Institutului Naţional de Statistică
    din Germania, citat de Ziarul Financiar.     Începând cu anul 2012 a avut loc
    un gen de reorientare a migraţiei româneşti, în special în nordul Europei, care
    a rezistat mai bine crizei economice, a spus prof. univ. dr. Dumitru
    Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din
    Bucureşti.

    Potrivit datelor biroului de statistică din Germania, 27% dintre
    românii stabiliţi acolo au vârste între 30 şi 40 de ani, 23% între 20 şi 30 de
    ani, iar peste 19% au vârste mai mici de 20 de ani. Românii au devenit astfel a
    patra cea mai numeroasă comunitate de locuitori străini din Germania, după
    turci, polonezi şi sirieni. În Spania, însă, trendul s-a inversat. Comunitatea
    românească, despre care neoficial se credea că numără aproape 1 milion de
    membri, a scăzut puternic în ultimii ani şi se situa la 583.000 la 1 ianuarie
    2019, de la 676.000 la 1 ianuarie 2018.

    Potrivit Ziarului Românesc de Spania,
    care citează Institutul Național spaniol de Statistică, românii au fost prima
    comunitate străină în Regat, între 2008 și 2013, când au depășit pragul de
    800.000, iar numărul loc creştea cu aproximativ 100.000 pe an. După 2013, zeci
    de mii de români au plecat anual, o parte în România, altă parte în Marea
    Britanie sau Germania. În prezent, românii sunt a doua comunitate străină din
    Spania, după marocani şi înaintea columbienilor, ecuadorienilor şi
    venezuelenilor.




    Camera de Comerţ
    şi Industrie a României a pus la dispoziţia oamenilor de afaceri români o
    platformă online de informare şi dialog cu privire la Acordul de Parteneriat
    Economic dintre Uniunea Europeană şi Japonia.     Totodată, CCIR se angajează să
    intermedieze soluționarea situaților pe care le ridică antreprenorii pe această
    platformă. Iniţiativa, desfăşurată în parteneriat cu Ambasada Japoniei la
    București, îşi propune să promoveze şi să disemineze informaţii referitoare la
    Acordul UE-Japonia, în condiţiile în care acesta crează o zonă comercială
    imensă, care înglobează 600 de milioane de persoane şi aproximativ 30% din
    PIB-ul mondial.

    Principalul rol al Acordului este accelerarea creșterii
    economice prin eliminarea barierelor comerciale dintre cele două entităţi. Cele
    trei sectoare principale care vor fi vizate sunt cel auto, electronic și
    agricol, iar prin eliminarea tarifelor vamale exportatorii din UE vor economisi
    aproximativ 1 miliard de euro pe an. Potrivit CCIR, 75,8% din comerțul României
    se face la nivel intracomunitar, iar în contextul Acordului între Bruxelles şi
    Tokyo, România îşi poate consolida relațiile bilaterale cu Japonia. În prezent,
    Japonia este al 13-lea partener comercial al României în afara UE. Valoarea
    exporturilor româneşti către Japonia este de 233 milioane de euro, în timp ce
    valoarea importurilor româneşti din Japonia, de circa 346 milioane de euro.




    90 de
    parlamentari PSD, ALDE, PMP, PNL şi UDMR solicită acordarea, începînd cu 1
    ianuarie 2020, a unui sprijin financiar din partea statului, în valoare de
    960.000 euro anual, pentru Schitul românesc Prodromu de la Muntele
    Athos. I    niţiatorii actului normativ susţin că schitul românesc
    Prodromu, întemeiat în anul 1820, este cel mai mare aşezământ
    monahal românesc din străinătate şi adăposteşte piese de cult, precum
    Prodromiţa, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

    În
    expunerea de motive a proiectului se precizează că biblioteca schitului este un
    tezaur istoric inestimabil ce conţine acte, documente, manuscrise, opere
    teologice, literare şi istorice unice în lume, iar construcţia în sine
    reprezintă o operă arhitectonică cu valoare istorică, un simbol pentru
    România recunoscut internaţional şi vizitat anual de turişti din întreaga
    lume. Parlamentarii precizează că în urmă cu 30 de ani au început
    lucrările de restaurare a schitului, iar pentru finalizarea acestora este
    necesară alocarea a 960.000 euro anual. Propunerea legislativă va intra mai
    întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for
    decizional.

  • Jurnal românesc – 11.07.2017

    Jurnal românesc – 11.07.2017

    Pactul cu diaspora, un memorandum în baza căruia reprezentanţi ai instituţiilor din România şi ai organizaţiilor românilor din străinătate vor stabili un cadru de dezvoltare a relaţiilor, va fi semnat în acest an, la Bucureşti, a informat Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia (CCIRO Italia). În document se va vorbi despre participarea românilor din străinătate la redactarea unor legi care-i privesc direct sau indirect, participarea lor la viaţa politică a ţării, participarea la dezvoltarea economică, prin investiţii directe sau atragerea de investitori, angajamentul clar al statului de a sprijini reîntoarcerea în ţară a românilor şi facilităţile pentru cei repatriaţi, programele de sprijin pentru menţinerea limbii române şi a tradiţiilor româneşti în comunităţile românilor din străinătate.


    Totodată, va fi subliniat rolul diaspora în sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, iar documentul va reprezenta un semnal dat de ambele părţi de apropiere şi reconstituire a unităţii. Memorandumul va fi semnat de reprezentanţi ai comunităţilor din străinătate, de parlamentari şi reprezentanţi ai instituţiilor care au competenţe în domeniul românilor de pretutindeni, dar şi de toţi reprezentanţii instituţionali locali – primării, consilii judeţene – care vor dori să dea un semnal de apropiere de diaspora. După lansarea ideii, zerci de asociaţii din Italia, Spania, Belgia şi Grecia şi-au manifestat sprijinul.



    Premierul român Mihai Tudose a declarat, luni, după şedinţa coaliţiei PSD-ALDE, că nu se desfiinţează Pilonul II de pensii, care administrează active de aproape 40 de miliarde lei (8,7 miliarde euro), dar i-a cerut ministrului Muncii, Lia Vasilescu, o analiză pentru a vedea cum este gestionat acest fond. La rândul său, Lia Olguţa Vasilescu a precizat că a solicitat Autorităţii de Supraveghere Financiară date despre Pilonul II, pentru a vedea cum se calculează pensiile şi care este diferenţa între sumele pe care le primesc pensionarii care cotizează şi la stat. Ministrul a ţinut să precizeze că nu este vorba despre naţionalizarea sau desfiinţarea acestuia. La sfâşitul lunii iunie, Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, declara că Pilonul II va fi desfiinţat, banii vor fi returnaţi contribuabililor, care vor trebui să aleagă între Pilonul I, de stat, sau Pilonul III, privat. Ulterior, el a revenit şi a spus că nu a declarat că susţine desfiinţarea Pilonului ll, ci doar a răspuns unei întrebări care “probabil, a fost interpretată greşit”.



    Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman a aprobat 32 proiecte în valoare de 76 milioane euro, prin Diaspora Start Up, acestea fiind destinate antreprenorilor români care locuiesc în străinatate sau celor care s-au întors recent în ţară şi doresc să-şi valorifice abilităţile profesionale dobândite în afară, prin deschiderea unei afaceri în România. Astfel, cetăţenii români care au domiciliul în străinatate de minimum 12 luni şi doresc să-şi înfiinţeze o afacere în România, pot accesa ajutorul de minimis în valoare maximă de 40.000 euro şi pot urma programe de formare antreprenorială (inclusiv de tip e-learning). În context, Andreea Pastîrnac, ministru pentru Românii de Pretutindeni, a subliniat că Diaspora Start-up este un exemplu foarte bun de conlucrare interministerială, prin care sunt sprijiniţi antreprenorii să se întoarcă acasă şi să aducă atât plus-valoare economiei româneşti cât şi infuzie de know-how din statele unde au lucrat.