Tag: Camerun

  • România, locul al doilea în clasamentul pe medalii la Jocurile Francofoniei

    România, locul al doilea în clasamentul pe medalii la Jocurile Francofoniei

    România a ocupat locul al doilea în clasamentul pe medalii la Jocurile
    Francofoniei de la Kinshasa (Congo), după Maroc, cu 17 medalii de aur, 9 de
    argint şi 12 de bronz. Pe locul trei s-a clasat Camerun.

    Sâmbătă, tricolorii au
    obţinut două medalii, ambele la lupte africane, una de argint şi alta de bronz.
    România a participat cu o delegaţie de 76 de persoane, dintre care 57 de
    sportivi, care au concurat la probele de atletism, baschet feminin, lupte
    libere şi lupte africane, ciclism pe şosea, tenis de masă şi judo. Cea de a
    IX-a ediţie a Jocurilor Francofoniei s-a desfăşurat în perioada 28 iulie-6
    august.

  • Jean-Paul Missé Missé din Camerun

    Jean-Paul Missé Missé din Camerun

    Bună ziua, mă numesc Jean-Paul Missé Missé, Missé Missé
    e numele de familie, care în dialectul meu, abo, înseamnă nisip. Vin
    din Camerun, din Yaoundé, capitala politică a ţării mele, dar m-am născut în Douala,
    capitala economică. În Yaoundé am studiat la IFTIC-SUP (Institut Supérieur de Formations aux
    Métiers des télécommunications, de l’innovation technologique, de commerce et
    de gestion), deci sunt inginer de reţele în telecomunicaţii, am venit în
    România să îmi continui studiile, iar aici urmez ştiinţe politice. Am visat
    dintotdeauna să studiez în acest domeniu, mi-am dorit de fapt să le pot îmbina
    pe amândouă, pentru că am deja proiecte politice pentru ţara mea.


    Jean-Paul Missé Missé sosea în România în
    toamna lui 2019, e student în primul an la Facultatea de Ştiinţe Politice a
    Universităţii din Bucureşti. A obţinut o viză pentru ţara noastră prin Ambasada României în Republica Federală Nigeria.


    M-a atras dintotdeauna România. Ştiţi, desigur,
    Arcul de Triumf (n.r. din Bucureşti), eu îl ştiu foarte bine de dinainte de a
    veni aici, de pe internet, tot de acolo ştiam şi de castelul lui Dracula (n.r. de
    la Bran), pe care mi-ar plăcea să îl vizitez într-o zi. Deci m-am interesat de
    România cu mult timp înainte de a sosi aici. Şi mi-am spus că trebuie să ajung
    odată şi odată aici să văd cum e în realitate. Oamenii, nimeni nu e perfect, iar
    oamenii sunt drăguţi, dar pe lângă oameni drăguţi întâlneşti şi contrariul.

    Am
    ales România şi pentru că, pe lângă faptul că e o ţară pe care o admiram de
    dinainte de a sosi aici, e o ţară unde pot obţine o diplomă recunoscută la
    nivel internaţional, ceea ce a fost foarte important pentru cariera pe care
    mi-o doream. În plus, m-au ajutat nişte prieteni de-ai fratelui meu mai mare.
    Eu am un frate mai mare care a studiat şi el aici ştiinţe politice, după care
    s-a întors în Camerun, lucrează acolo în politică şi el m-a îndemnat să merg în
    România, unde e foarte bine.


    În 2022 Jean-Paul Missé Missé
    din Camerun îşi va încheia studiile în România, apoi se va întoarce în ţara sa,
    unde vrea să îşi deschidă o afacere în telecomunicaţii şi să urmeze o carieră
    în politică. În timpul liber urmăreşte filme pe internet, ţine legătura cu
    prietenii şi familia de acasă, joacă tenis de masă sau fotbal. Se simte bine în
    capitala României, în drumul său zilnic spre facultate remarca entuziasmul cu
    care se îndreaptă bucureştenii spre locurile lor de muncă. Iată la final şi
    câteva impresii despre ţara noastră.






    România m-a primit bine. M-a impresionat că din
    prima seară când am sosit studenţii de la căminul unde locuiesc m-au primit
    foarte bine, mi-au urat bun venit, eram singurul student de culoare printre
    atâţia albi, am stat împreună până târziu atunci, iar din acea zi am rămas
    foarte buni prieteni. M-am integrat foarte bine deci, dar e întotdeauna un mic
    dar.

    Chiar şi la şcoală e totul bine, profesorii, colegii se poartă foarte
    frumos, ne înţelegem foarte bine. Dar uneori, i se poate întâmpla oricui, mergi
    pe stradă şi pentru că eşti de culoare auzi în româneşte: Negru!. Negru e
    cred echivalentul în română pentru noir din franceză. Asta e, nu-i nimic,
    sunt negru, e o diferenţă de culoare, deci nu iau prea mult în seamă remarca.
    Sau: se întâmplă să fiţi în tramvai, mai mulţi tineri vă văd şi izbucnesc în
    râs, nu ştiu exact de ce râd. În fine, trec în general prin situaţii de acest fel
    şi-mi spun că e normal, mă aşteptam de fapt la astfel de reacţii. În general însă
    e bine.

    Am întâlnit şi tot felul de oameni în vârstă, spre exemplu unul pe care
    l-am întâlnit recent într-un supermarket m-a întrebat în franceză: Ça va, mon
    fils?/Cum merge, fiule? Şi i-am răspuns: Ça va très bien./E foarte bine.
    Apoi dumnealui m-a întrebat dacă vorbesc franceza, i-am răspuns că da şi el a
    început să-mi cânte Comment ça va, comme ci, comme ci,
    comme ça (n.r. versuri dintr-un cântec din anii `80 al formaţiei olandeze The
    Shorts). Am izbucnit în râs, la fel şi cei din jurul nostru din supermarket,
    mi-a plăcut, deci cam asta ar fi.

  • Le Cameroun en perspective

    Le Cameroun en perspective

    Cette semaine deuxième volet de nos émission sur le Cameroun. Après avoir clarifié l’histoire ancienne du Cameroun, cette semaine nous abordons la question épineuse de l’indépendance. Nous aborderons les conditions d’émancipation de la domination coloniale en nous posant la question du rôle de l’ancienne métropole dans les conflits qui ont profondément agité cette société au moment de l’indépendance.Avec notre invité, le politologue et maître de conférences à l’Université de Cluj, Sergiu Miscoiu.