Radio România Internațional

Tag: campanie antidrog

  • Campanie antidrog în România

    Campanie antidrog în România

    Acceptați-vă trăirile, depăşiți-vă temerile şi canalizați-vă energia într-un mod constructiv! Există atât de multe alternative sănătoase pentru a rămâne plini de energie şi ʺcoolʺ, dar cu capul pe umeri şi picioarele pe pământ, permanent conectaţi cu obiectivele voastre şi cu realitatea! Acesta este, pe scurt, îndemnul Agenţiei Naţionale Antidrog, care a inițiat o campanie – ʺGroundʺ – în mai multe licee din Bucureşti, cu scopul de a le propune tinerilor modalităţi sigure de a-și gestiona emoţiile specifice adolescenţei.

    Mesajul campaniei este puternic: nu e nevoie de artificii sau compromisuri pentru a deveni un model pentru generaţia căreia îi aparții sau pentru a-ţi atinge potenţialul. Esențial este să-ţi accepţi imperfecţiunile, să-ţi respecţi principiile, iar atunci când te pierzi, să ceri ajutor. Acest mesaj le este transmis tinerilor direct, prin întâlniri şi ateliere în școlile lor, dar şi prin lansarea unui ziar adresat generaţiei Ground, prin site-ul şi paginile de socializare dedicate acestei campanii.

    Potrivit Ramonei Dabija, director al Agenţiei Naţionale Antidrog, pe lângă riscurile consumului de droguri, tinerilor le sunt reamintite, în contrapartidă, numeroasele alegeri sănătoase pe care le au la îndemână. Iar celor care au cedat, deja, tentației de a consuma substanțe interzise li se întărește că, atunci când se simt copleşiţi sau se află în situaţii de risc, pot beneficia de consiliere, confidenţial şi gratuit.

    Pentru a da mai multă greutate campaniei ʺGroundʺ, liceenii au putut interacționa și învăţa din experienţa de succes a unor sportivi români cu rezultate remarcabile în carieră, modele de disciplină, ambiţie şi stil de viaţă sănătos.

    Printre vedetele care s-au alăturat campaniei se numără Larisa Iordache – medaliată de 16 ori cu aur la Campionatele Europene de Gimnastică, Ana Maria Brânză – multiplu premiată la Jocurile Olimpice, de trei ori campioană mondială şi de şapte ori campioană europeană la scrimă, Ancuţa Bodnar – medaliată cu aur olimpic la Tokyo 2020 şi Paris 2024 la canotaj, fotbaliștii Florin Gardoş și Ionel Dănciulescu sau baschetbalistul Virgil Stănescu. Şi înotătorul David Popovici, campionul anului şi idolul generaţiei lui, a ales să se implice printr-un interviu publicat în ziarul ʺGroundʺ sau pe site-ul campaniei.

    Este imposibil de măsurat dimensiunea reală a consumului de droguri în România. Dar, deși statisticile nu pot reda cu acuratețe realitatea din teren, un lucru este cert – situația s-a agravat în ultimii ani, ceea ce a determinat specialiștii în domeniu și decidenții politici să tragă semnale de alarmă și să încerce să găsească soluții de contracarare a fenomenului.

    Pe 24 noiembrie, în paralel cu primul tur al alegerilor prezidențiale, în București va avea loc și un referendum local. Una din cele trei întrebări adresate bucureștenilor va privi implicarea primăriilor în prevenirea consumului de droguri în şcolile şi liceele din Capitală.

  • Programe de prevenire a consumului de droguri

    Programe de prevenire a consumului de droguri

    Vârsta de la care copiii încep să consume droguri a scăzut la 10-11 ani, trag un semnal de alarmă specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) de la Bucureşti, care au relansat, în ianuarie, o serie de proiecte de prevenire, la nivel naţional, în mediul şcolar şi preşcolar. Potrivit statisticilor, România se situează pentru majoritatea drogurilor sub media europeană, dar la nivelul tuturor grupelor de vârstă se constată o creştere a consumului. Datele agenţiei arată că cele mai folosite substanţe sunt inhalantele, cannabisul şi cele cu efecte psihoactive.



    Un consum de droguri de la vârste fragede afectează dezvoltarea sistemului nervos central, dar şi pe cea a întregului organism, a explicat la Radio România medicul Bogdan Gheorghe, care a vorbit depre efectele drogurilor, inclusiv ale celor modificate în laboratoare: Efectele care sunt produse ca urmare a acestui consum fac persoana să arate ca un zombie. Efectele sunt mai mult de această stare, să spunem de somnolenţă, cu mişcări necontrolate, ca urmare a schimbărilor aduse în laboratoare acestor substanţe etnobotanice. Sunt substanţe chimice produse în laborator şi ca urmare a faptului că multe au fost supuse controlului, dealerii acestor substanţe schimbă structura chimică, astfel încât să apară o substanţă nouă care să imite efectele drogurilor tradiţionale, pentru că de la asta s-a pornit, dar să nu mai fie supuse controlului.”



    Cât priveşte efectele canabisului, medicul Bogdan Gheorghe a subliniat că acestea pot afecta sănătatea consumatorului, dar în special psihicul şi funcţia de adaptare socială. Drogurile se clasifică în droguri care inhibă activitatea sistemului nervos central – heroina, care stimulează – cocaina şi care perturbă — canabisul, a explicat medicul, precizând că efectele canabisului pot fi de natură cardiacă, respiratorie şi, nu în ultimul rând, afecţiuni ale sistemului nervos central. De asemenea, consumul de canabis afectează conducerea unui autovehicul prin diminuarea reflexelor de coordonare psihomotorie.



    Pentru a preveni consumul timpuriu de droguri, Agenţia Naţională Antidrog derulează în grădiniţe şi şcoli campanii de informare, într-un limbaj accessibil copiilor şi adolescenţilor. Mesajul meu Antidrog” – pentru elevii de gimnaziu şi liceu, ,,ABC-ul emoţiilor” — pentru elevii din clasele I şi a II-a sau proiectul ,,Cum să creştem sănătoşi” — pentru preşcolari şi pentru elevii de clasa I sunt doar câteva dintre proiectele iniţiate de agenţie. Adolescentul are acces la informaţie, rolul expertului în prevenire, al cadrului didactic este să fie fair-play faţă de cel căruia i se adresează, în sensul în care transmite corect informaţii, care sunt efectele pe termen scurt, mediu şi lung, astfel încât adolescentului i se dă posibilitatea de a lua o decizie în cunoştinţă de cauză.



    Putem să livrăm informaţie corectă, dublată de programe care merg pe formarea de abilităţi sănătoase de viaţă şi de a face faţă la situaţiile potenţial de criză ce ar genera zona de consum. Tocmai acesta este rolul proiectelor pe care le promovăm – de a dezvolta la toate categoriile de vârstă mecanisme de a face faţă şi mecanisme de protecţie”, a precizat Diana Şerban, psiholog în cadrul ANA. Care este cea mai expusă grupă de vârstă?



    Diana Şerban: Din studiul pe populaţia generală, adică 15-64 de ani, reiese că grupa de vârstă cea mai expusă este cea de 15-24 de ani, deci practic adolescenţi şi tineri. De asemenea, avem rezultatele unui studiu de tradiţie făcut în statele europene membre UE sau non-membre UE pe populaţia şcolară de 16 ani, care indică creşteri ale prevalenţei consumului de droguri de-a lungul vieţii, ceea ce înseamnă un consum experimental în acest moment. Prin proiectele pe care le implementăm deja, urmărim, printre altele, evitarea transformării consumului experimental în uz, abuz şi dependenţă de droguri.”



    Tot în acest an, ANA va dezvolta, la nivel naţional, proiectul de prevenire în familie a consumului de droguri ,,Eu şi copilul meu”, prin intermediul căruia îşi propune să consolideze legăturile afective dintre membrii familiei, precum şi pe cele dintre aceştia şi şcoală. Care sunt atuurile pe care familia le poate furniza copilului ca elemente de protecţie împotriva drogurilor? În opinia psihologului Diana Şerban, este vorba în primul rând de o bună comunicare a părinţilor şi bunicilor cu copiii, formarea unui ataşament sigur în relaţia cu copilul în perioada 0-3 ani, formarea unei imagini de sine, valorizarea copilului:



    Dacă părinţii sunt deschişi şi nu consideră, de exemplu, că problema consumului de droguri reprezintă un tabu care nu poate fi discutat, aşa cum este de exemplu şi problema sexualităţii, în momentul în care există această comunicare deschisă şi copilul va transmite la un moment dat faptul că, de exemplu, este într-un anturaj în care se consumă droguri, deja este un element de deschidere care poate ajuta familia să acompanieze copilul fie pentru a se adresa unui program specializat, unui psiholog, unui asistent social, fie pentru a normaliza această situaţie încă din interiorul familiei prin crearea unei discuţii deschise.”



    Pentru că, mai spune Diana Şerban, în momentul în care părinţii etichetează copiii, sigur că deja apare un factor de risc care inhibă comunicarea şi toate celelalte elemente de normalitate într-o familie.