Radio România Internațional

Tag: Campanie informare

  • Campania de informare în caz de seism

    Campania de informare în caz de seism

    Acum aproape jumătate de secol, pe 4 martie 1977, un
    seism cu magnitudinea 7,2, cel mai grav care a lovit România în epoca modernă,
    s-a soldat cu moartea a 1.570 de oameni, majoritatea la Bucureşti, şi a
    provocat pagube materiale estimate, atunci, la peste doua miliarde de dolari.
    Au fost distruse sau grav avariate circa 230.000 de locuinţe şi sute de unităţi
    economice au ieşit din funcţiune. Cutremurul a generat o criză economică şi socială pe
    care, potrivit istoricilor, dictatura comunistă din epocă nu a mai putut-o
    surmonta până la prăbuşirea sa, în 1989. Specialiştii avertizează că, în cazul unui
    seism similar celui din 1977, sute de clădiri s-ar putea prăbuşi, la ora
    actuală, doar în Bucureşti. Anual, în România, se
    înregistrează peste 100 de cutremure cu magnitudine peste 3 pe scara Richter.
    Majoritatea se produc în zona seismică Vrancea, dar luna aceasta a
    fost zguduită şi Oltenia, unde două cutremure de peste 5 au creat
    panică acută şi au avariat blocuri şi clădiri administrative.

    Speriate şi de
    recentele seisme din Turcia şi Siria, care s-au soldat cu zeci de mii de morţi,
    autorităţile
    de la Bucureşti au decis să lanseze o campanie de informare la nivel naţional
    privind modul de reacţie în caz de cutremur. Guvernul a aprobat, deja, o
    hotărâre prin care site-ul Fii pregătit să poată fi promovat de
    fiecare instituţie şi să devină cât mai accesibil pentru cetăţeni. Pregătirea
    populaţiei pentru a şti cum să procedeze în timpul şi după un eventual seism
    este esenţială, ca de altfel şi modul în care instituţiile direct răspunzătoare
    trebuie să acţioneze – spune secretarul de stat pentru situaţii de urgenţă Raed
    Arafat. El a anunţat că 30 de posturi de televiziune vor difuza, o perioadă mai
    lungă, o gamă de clipuri pentru
    informarea populaţiei asupra modului de reacţie.

    Şeful lui Arafat, premierul
    Nicolae Ciucă, a dispus, la rându-i, să se acorde o atenţie sporită
    infrastructurii şcolare, astfel încât elevii să fie protejaţi. Avem 70 de
    şcoli care se reabilitează printr-un program finanţat de Banca Modială, dar
    avem, de asemenea, 118 şcoli care au fost evaluate cu risc seismic unu     -
    avertizează primul ministru. El i-a cerut ministrului Dezvoltării, Cseke
    Atilla, să facă un plan concret pentru consolidarea tuturor clădirilor cu risc
    seismic ridicat. Anterior, acesta anunţase că au fost încheiate
    contracte în vederea consolidării a 240 de clădiri din zone expuse riscului
    seismic, cu ajutorul finanţării din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă
    (PNRR). Există, de altfel, mai multe programe prin care statul finanţează
    consolidarea clădirilor cu risc seismic şi doar prin PNRR vor fi alocate 555 de
    milioane de euro, iar pe platforma ministerului s-au înregistrat, deja, circa
    300 de solicitări.


  • Campania de vaccinare trebuie dusă în mediul rural

    Campania de vaccinare trebuie dusă în mediul rural


    În timp ce în țară sosesc constant noi tranșe de vaccin anti-Covid, campania de imunizare a populației bate în retragere sau, altfel spus, țintele pe care autoritățile centrale și le-au propus nu au fost atinse. Per total, de la debutul campaniei naționale, la finele lunii decembrie a anului trecut, în România au fost recepţionate peste 9 milioane de doze de vaccin produse de compania Pfizer, la care se adaugă vaccinuri produse de AstraZeneca, Moderna și Johnson&Johnson. Numărul total al persoanelor vaccinate fie cu o doză, fie cu două a ajuns la circa 4,5 milioane, sub cele 5 milioane pe care premierul Florin Cîțu le preconiza pentru începutul acestei luni. De aceea, cu ocazia unei vizite la un centru de vaccinare de tip drive-thru din Baia Mare, șeful Guvernului a declarat că, la ora actuală, campania naţională de vaccinare anti-Covid-19 trebuie să intre într-o nouă etapă în care serul să ajungă cât mai aproape de oamenii pentru care accesul este dificil, în special la sate.



    În acest sens, premierul Cîţu a lansat, din nou, un apel la implicare din partea liderilor micilor comunităţi: “Am întâlnit tineri sub 18 ani, ceea ce este foarte important ca semnal, dar trebuie să înţelegem cu toţii că ce am putut să facem cu resursele noastre am cam făcut. Ca să ducem acum campania de vaccinare în rural este nevoie de susţinerea autorităţilor locale – preşedintele Consiliului Judeţean, prefect, primari, dar şi de liderii de opinie – vorbim aici de preoţi, medici, poliţistul, chiar, din zonă. E vorba de toată lumea: să se implice pentru a duce campania de vaccinare cât mai aproape de oameni. Am încredere că vor veni cu soluţii noi, novatoare, care să îi convingă pe oameni că vaccinarea este singura soluţie să ne întoarcem la normalitate, să putem să avem viaţa dinainte de pandemie.”



    La rândul său, ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a promis că se va afla, la fiecare sfârșit de săptămână, în teritoriu, pentru a încuraja procesul de vaccinare. Se va atinge ţinta de 10 milioane de persoane vaccinate până în luna septembrie? Cel mai mult – a precizat ministrul – contează să fie cât mai mulţi vaccinaţi, astfel încât incidenţa bolii să fie ținută sub control. Deocamdată, potrivit Ioanei Mihăilă, campania este centrată pe vaccinarea populaţiei cu risc, adică a vârstnicilor şi persoanelor cu comorbidităţi. Lor li se adaugă adulţii, cei mai expuşi la efectele secundare ale infectării cu Covid-19, şi copiii cu vârsta între 12 şi 15 ani, care transmit mai uşor boala.






  • Jurnal românesc – 11.05.2020

    Jurnal românesc – 11.05.2020

    Aproximativ 80 de români care lucrează la o companie de prelucrare a
    cărnii din localitatea Coesfeld, în landul german Renania de Nord-Westfalia, au
    fost testaţi pozitiv cu noul coronavirus, informează Ministerul de Externe. Instituţia
    transmite că 130 de persoane care îşi desfăşoară activitatea la această
    întreprindere au fost testate pozitiv cu COVID-19 şi că starea de sănătate a
    conaţionalilor este bună. Ei
    au fost plasaţi în izolare la o unitate hotelieră pusă la dispoziţie de
    angajator. Ministerul Afacerilor Externe precizează că toţi angajaţii companiei
    îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de muncă şi beneficiază de
    asigurare medicală. Totodată, MAE anunţă că, până în prezent, Consulatul
    General al României la Bonn nu a primit solicitări de asistenţă din partea
    românilor afectaţi, dar că reprezentanţa diplomatică menţine legătura activ
    atât cu autorităţile locale, cât şi cu reprezentanţii companiei germane.
    Cetăţenii români care se află în Germania şi au nevoie de asistenţă consulară
    pot contacta Ambasada României la Berlin la numerele de telefon + 49 30 212 39
    555, +49 30 212 39 514, +49 30 212 39 516 şi +49 160 157 99 38 sau oficiile
    consulare ale ţării noastre la Bonn, Munchen şi Stuttgart. Datele de contact pentru
    acestea se găsesc pe site-ul Ministerului de Externe www.mae.ro.




    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
    desfăşoară în această perioadă, la punctele de frontieră, o campanie de
    informare a românilor care ies din ţară, mai ales a celor care merg să lucreze
    în străinătate. În acest sens, şeful DRP, secretarul de stat Ovidiu Burduşa, a
    fost prezent sâmbătă în vama Nădlac I. Acesta a discutat cu românii care ieșeau
    din țară și le-a înmânat broșuri cu informații privind riscurile la care se
    expun, cum să se protejeze în contextul pandemiei cu noul coronavirus şi cu
    detalii despre restricțiile care încă sunt în vigoare în diverse state.
    Prin această campanie de informare ne dorim ca cetăţenilor români care
    merg în străinătate – şi aici ne referim atât la români care se întorc la
    casele lor în diaspora, dar şi la cei care lucrează în străinătate ca sezonieri
    – să le fie respectate drepturile, a declarat Ovidiu Burduşa. El a
    precizat că este interesat atât ca românii să ajungă la destinaţie în siguranţă
    cât şi ca aceştia să îşi desfăşoare activitatea în condiţii optime. Vrem
    să ştim dacă drepturile le sunt respectate, dacă au semnat un contract în limba
    română sau într-o limbă pe care o cunosc, ne interesează foarte mult ca ei să
    se întoarcă cu bine acasă, a mai spus Burduşa. Mii de români au plecat la
    lucru în străinătate, în ultima perioadă, majoritatea în Germania, Austria şi
    Marea Britanie şi, în ciuda măsurilor de protecţie luate, sute dintre aceştia
    au contractat COVID-19.




    Românii cu statut de rezident permanent în Canada
    nu au nevoie de un pașaport românesc valabil pentru a-şi înnoi cardul de
    rezident, informează Ambasada României la Ottawa. În cazul în care pașaportul
    sau documentul de călătorie este expirat, solicitantul va trebui să includă în
    setul de acte necesare înnoirii o copie a pașaportului sau a documentului de
    călătorie valabil la data la care a fost obținută rezidența permanentă. Pe
    pagina de Facebook a Ambasadei României la Ottawa se găsesc link-uri către
    site-ul Departamentului pentru Imigrație, Refugiați și Cetățenie unde este
    explicată în detaliu procedura de urmat. Reprezentanţa diplomatică mai
    transmite că românii care au intrat în Canada în baza unei autorizații
    electronice de călătorie valabile și se regăsesc în situația în care perioada
    de ședere se apropie de termenul de 6 luni sau a depășit deja acest termen, își
    pot prelungi șederea accesând site-ul amintit anterior. De asemenea, românii
    care se află în Canada în baza unei vize temporare de muncă sau de studii și
    doresc să-și prelungească șederea trebuie să se adreseze Departamentului pentru
    Imigrație, Refugiați și Cetățenie pentru a-și semnala situația și a solicita
    prelungirea șederii peste limita de valabilitate a vizei. Autoritățile federale
    canadiene recomandă ca solicitarea respectivă să fie făcută de urgență dacă
    termenul rămas până la expirare este mai mic de 30 de zile şi atrag atenţia
    asupra faptului că cetățenii români aflați în situațiile descrise sunt obligaţi
    să solicite prelungirea șederii în Canada.

    Institutul Român de Cultură şi Cercetare
    Umanistică de la Veneţia desfăşoară în perioada 6 – 27 mai proiectul
    Miercurea Muzicală, care aduce în atenţia publicului italian tineri
    muzicieni români. În fiecare zi de miercuri a lunii mai, de la ora 17.00 (ora
    Italiei) pe pagina de Facebook a Institutului şi pe canalul de YouTube sunt
    găzduite scurte recitaluri însoţite de mesaje adresate audienţei. Stagiunea
    muzicală virtuală a fost deschisă de grupul vocal Ad Libitum Voices, formată
    din muzicieniii Tiberius Simu, Sergiu Coltan, Vlad Morar şi Cristian Ignuţa.
    Următorul concert online va avea loc miercuri, 13 mai, şi-l are ca protagonist
    pe tânărul acordeonist Ghenadie Rotari, câştigătorul mai multor concursuri
    internaţionale şi care a urcat pe scene celebre ale lumii din New York până în
    Tokyo. Programul complet al manifestării se găseşte pe site-ul Institutului
    Cultural Român, www.icr.ro, şi pe pagina de Facebook a Institutul Român de
    Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

  • Vaccinarea, un subiect fierbinte

    Vaccinarea, un subiect fierbinte

    România se confruntă cu o
    epidemie de rujeolă, iar numărul cazurilor confirmate creşte îngrijorător. Ministerul
    Sănătăţii a anunţat că, până acum, s-au înregistrat peste 6.400 de îmbolnăviri, cele mai multe
    în judeţul Timiş din vestul ţării. În ceea ce priveşte numărul deceselor provocate
    de rujeolă, acesta a depăşit 25, majoritatea fiind copii nevaccinaţi. Pentru a stopa răspândirea virusului, medicii
    recomandă atingerea şi menţinerea pragului de acoperire vaccinală de 95% prin
    două doze de vaccin anti-rujeolă. Şi ministrul Sănătăţii, Florian
    Bodog, a reafirmat că vaccinarea este singurul mod prin care boala poate fi
    prevenită. El a precizat că este pe cale să se rezolve criza vaccinului pentru
    rujeolă, întrucât 110 mii de doze au fost, deja, distribuite direcţiilor
    judeţene de sănătate publică, iar 300 de mii sunt contractate.

    La rândul său, preşedintele
    Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a atras atenţia că între
    5 şi 7% dintre părinţi refuză vaccinarea copiilor, iar aproape o treime nu se
    prezintă la medic pentru imunizare. Tocmai de aceea, ca o măsură de limitare a
    extinderii epidemiei de rujeolă, autorităţile au iniţiat, din decembrie anul
    trecut, o campanie suplimentară de vaccinare împotriva rujeolei, oreionului şi
    rubeolei la copiii cu vârste cuprinse între 9 luni şi 9 ani. De asemenea, un proiect
    al legii vaccinării va intra, curând, pe agenda Parlamentului. Pe tema acestui
    proiect legislativ a avut loc o dezbatere publică la care au participat medici,
    părinţi şi reprezentanţi ai industriei farmaceutice. Părinţii prezenţi la
    dezbatere şi care vor ca imunizarea să fie un drept al copilului şi nu o
    obligaţie au propus retragerea proiectului de lege. De asemenea, cer
    autorităţilor să-şi asume responsabilitatea pentru reacţiile adverse ale vaccinurilor,
    astfel, spun ei, Ministerul Sănătăţii va fi obligat să achiziţioneze produse de
    bună calitate..

    Irina Anastasiu reprezentantă a Federaţiei Organizaţiilor
    Ortodoxe Pro-Vita din România. Noi nu le
    spunem părinţilor să-şi vaccineze sau să nu-şi vaccineze copiii, le recomandăm
    să se informeze în legătură cu efectele adverse ale vaccinurilor şi recomandăm
    acelaşi lucru şi Ministerului Sănătăţii, să informeze corect părinţii, având în
    vedere miile de cazuri din lumea întreagă de copii care au suferit în urma
    vaccinurilor, şi în cunoştinţă de cauză părinţii pot decide dacă îşi vaccinează
    sau nu copiii.     Directorul din Ministerul Sănătăţii, Amalia Şerban, a
    declarat că toate opiniile strânse vor fi prezentate grupului de lucru care a
    elaborat legea vaccinării. Va elabora şi va finaliza un proiect de lege
    mult mai bun, astfel încât toţi copiii să poată beneficia de acest drept al
    vaccinării. Rămâne de văzut când va intra în vigoare legea vaccinării, având
    în vedere că imunizarea este singura cale prin care îmbolnăvirea poate fi
    prevenită.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Campanie de informare derulata de Autoritatea Electorala Permanenta in perspectiva alegerilor din 2016.