Radio România Internațional

Tag: campañie vaccinare

  • 48.638 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore

    48.638 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore

    Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV) informează că în ultimele 24 de ore au fost administrate 48.638 de doze de vaccin, dintre care 32.918 – Pfizer, 7.414 – AstraZeneca şi 8.306 – Moderna, potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.



    Datele CNCAV arată că 39.984 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a doua de ser au primit-o 8.654 de persoane.



    Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.781.602 de doze unui număr de 1.160.103 persoane, dintre care 515.395 cu o doză, iar 644.708 şi cu doza a doua.



    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 57 de reacţii adverse, una de tip local şi 56 de tip general. De la începutul imunizării, s-au înregistrat 5.978 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

  • 43.738 de persoane au fost imunizate în ultimele 24 de ore

    43.738 de persoane au fost imunizate în ultimele 24 de ore

    Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV) informează că în ultimele 24 de ore au fost administrate 43.738 de doze de vaccin, dintre care 29.289 – Pfizer, 7.607 – AstraZeneca şi 6.842 – Moderna, potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.



    CNCAV arată că 36.387 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a doua de ser au primit-o 7.351 de persoane.



    Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.685.611 de doze unui număr de 1.065.226 persoane, dintre care 438.066 cu o doză, iar 627.160 – şi cu doza a doua.



    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 110 de reacţii adverse, dintre care 6 de tip local şi 104 de tip general. De la începutul imunizării, s-au înregistrat 5.828 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.



    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a precizat joi că investigaţiile medicale efectuate în cadrul Secţiei Anestezie – Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu unui bărbat de 47 de ani care a decedat la o zi după ce a fost vaccinat anti-COVID pe 28 februarie au evidenţiat modificări caracteristice unui infarct miocardic acut întins.



    Pe de altă parte, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Argeş a sesizat autorităţile competente în vederea efectuării procedurilor specifice pentru stabilirea cauzelor decesului unui bărbat de 45 de ani a doua zi după ce a fost vaccinat anti-COVID la Mioveni, judeţul Argeş, a informat, joi, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19. Potrivit sursei citate, bărbatul s-ar fi aflat în evidenţa medicului de familie cu dislipidemie şi valori tensionale crescute.


  • 38.158 de persoane au fost imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    38.158 de persoane au fost imunizate în România, în ultimele 24 de ore

    38.158 doze de vaccin, 28.693 Pfizer şi 9.465 AstraZeneca, au fost administrate, în România, în ultimele 24 de ore, informează Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

    37.216 de persoane au primit prima doză, iar 942 au fost vaccinate și cu doza a doua, potrivit sursei citate.

    De la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, până în prezent 1.603.179 de doze de vaccin au fost administrate unui număr de 983.997 persoane. Dintre acestea, 364.814 au primit o doză, iar altor 619.183 le-a fost administrată și cea de-a doua doză.

    129 de reacţii adverse: 4 de tip local şi 125 de tip general, au fost înregistrate în ultimele 24 de ore.. De la începutul imunizării, s-au înregistrat 5.587 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

    19 reacţii adverse sunt în curs de investigare, menționează CNCAV.

  • Alte 19.125 de persoane vaccinate

    Alte 19.125 de persoane vaccinate

    Potrivit datelor puse la dispoziția CNCAV de către INSP, prin aplicația Registrul Electronic Național al Vaccinărilor (RENV), în ultimele 24 de ore au fost vaccinate cu prima doză 17.707 de persoane, iar cu a doua – 1.418. Dintre acestea, 7.841 au primit vaccin Pfizer, iar 11.284, vaccin AstraZeneca.



    De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie, în România au fost imunizate 890.068 de persoane, dintre care 615.965 au primit și cea de-a doua doză de vaccin.



    Conform CNCAV, în ultimele 24 de ore au fost întregistrate 115 reacții adverse – 4 de tip local și restul de tip general. 97 au fost raportate după vaccinul AstraZeneca, 4 după Moderna și 14 după Pfizer.



    De la începutul campaniei de vaccinare, au fost înregistrate 5.068 de reacții adverse – 690 de tip local și 4.378 de tip general.

  • Combaterea dezinformării și comunicarea strategiei de vaccinare în UE

    Combaterea dezinformării și comunicarea strategiei de vaccinare în UE

    Uniunea Europeană întâmpină probleme în campania de vaccinare anti-COVID. De
    la bun început, comunicarea privind vaccinarea a fost bruiată de dezinformări
    și știri false, promovate cel mai des prin rețelele de socializare. Nicolae
    Ștefănuță, eurodeputat din grupul Renew Europe, observă, însă, că din ce în ce
    mai mulți cetățeni ai Uniunii prind încredere în campania de vaccinare și
    enumeră elementele principale care trebuie integrate în comunicarea liderilor
    europeni și naționali cu populația:


    Numai cu transparență, cu toate datele științifice pe masă, cu datele ce
    țin de contracte și cu un pic empatie, că nu trebuie pentru că nu putem
    consider oamenii inferiori dacă au păreri sau informații mai limitate pe care
    le primesc prin rețelele de socializare sau de la colegi și prieteni. Trebuie
    să facem o campanie de comunicare serioasă, dar și umană. Cred că și noi avem o percepție oarecum
    greșită pentru că vedem pe social media anumite voci de acest gen, eu, însă
    vorbind cu oamenii din teren, cu medici rurali, cu medici de familie, (n.r. am
    observat că) există o cerere imensă pentru vaccin. De îndată ce au văzut
    prietenii, colegii, familia,
    președintele sau guvernul vaccinându-se, lumea a căpătat încredere și
    numai crede acele voci care, de multe ori sunt plătite și co-interesate să
    împrăștie un anumit tip de informație – am discutat în Comisia de Externe despre
    cei 12.000 de angajați ai Kremilnului care împrăștie știri false cu conturi de
    diverse limbi străine, inclusiv românești – însă, prin experiența concretă,
    lumea a căpătat încredere în vaccin, și așa este normal, este un lucru bun. Cu
    cât lumea va fi mai sănătoasă și mai în siguranță grație acestui vaccin, cu
    atât știrile false se combat.




    Întârzierile apărute în livrarea de vaccinuri, au provocat, nemulțumiri în
    rândul populației UE. Recent, președinta Comisiei Europene, Ursula von der
    Leyen, a recunoscut faptul că s-au făcut câteva greșeli în strategia de
    vaccinare a Uniunii, legate de relația cu companiile farmaceutice care nu au
    reușit să asigure cantitățile de vaccinuri promise inițial. Despre aceste erori
    vorbește și eurodeputatul Nicolae Ștefănuță:


    Bineînțeles că au fost niște ezitări, care au dus la anumite probleme:
    comunicarea nu a fost foarte clară, în privința cantităților de vaccin trebuia
    spus foarte clar câte doze sunt și când sunt ele pentru că, odată cu începerea
    campaniei de vaccinare, lumea s-a aștepta ca vaccinurile să curgă ca un fluviu
    constant și cu debit mare. Însă, primul trimestru se concentra mult pe vaccinul
    de la compania AstraZeneca, cea care a dezvoltat cel mai târziu vaccinul, deci asta nu
    cunoștea publicul că primul trimestru dina 2021 se baza o formulă în care
    cantitățile (n.r de vaccinuri) de la AstraZeneca decât de la celelalte companii. Acest lucru
    se va schimba în trimestrul doi, chiar și în acest prim trimestru, prin achiziții
    suplimentare de vaccinuri de la Moderna și Pfizer, și sunt că vom avea un ritm
    constant și bun de vaccinare, ceea ce va fi un succes, ci nu o problemă
    europeană.


  • 29.879 de persoane au fost imunizate în ultimele 24 de ore

    Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV) informează că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 29.879 de doze de vaccin, dintre care 26.853 de doze Pfizer şi 3.026 Moderna, potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.


    Dintre acestea, 3.288 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a II-a de ser au primit-o 26.591 de persoane.



    Până în prezent, conform CNCAV, au fost administrate 1.113.975 de doze (începând cu 27 decembrie 2020), la un număr de 686.634 persoane dintre care: 259.293 persoane vaccinate cu 1 doză; 427.341 – cu a doua doză.


    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 62 de reacţii adverse comune şi minore, dintre care: 8 reacţii de tip local; 54 reacţii generale.



    De la începutul imunizării, s-au înregistrat 2.921 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer şi Moderna. Dintre acestea, 565 sunt reacţii de tip local cu durere la locul injectării; iar 2.356 reacţii generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie).



    CNCAV a mai mai comunicat că România se află în topul ţărilor Uniunii Europene în privința numărului de personae vaccinate. 21.120.988 de doze de vaccin au fost administrate în ţările membre UE, potrivit estimărilor realizate de Bloomberg, media zilnică fiind de 656.227.



    Statisticile arată că România ocupă următoarele poziții:


    * locul şase la nivel UE în ce priveşte numărul total de doze administrate: 1.084.094;


    * locul patru în ceea ce priveşte numărul mediu de doze administrate la 100 de persoane: 5,59;


    * locul cinci – la persoanele vaccinate cu prima doză: 3,5%,


    * locul cinci – la persoane vaccinate cu ambele doze: 2,1%;


    * locul şase în ceea ce priveşte media zilnică de doze administrate: 34.755.

  • Geopolitica vaccinării

    Geopolitica vaccinării

    Se ştie că, la vreme de nevoie, se vede caracterul oamenilor. La nivelul societăţii, crizele sunt cele care relevă comportamente, opţiuni, politici şi interese ale statelor. O criză cum este pandemia de coronavirus, omenirea nu a cunoscut niciodată. Într-adevăr, fix acum un secol, omenirea descoperea masca de protecţie împotriva unui virus, cel gripal, spaniol doar cu numele. Dar diferenţele dintre situaţia de atunci şi cea de acum sunt evidente şi elocvente. Diferenţele nu se referă la progresul tehnic uriaş, produs de atunci, că nu aveam internet şi telefon mobil pe vremea gripei spaniole ci, mai ales, la faptul că atunci nu aveam un vaccin. Dacă tratamentul, într-o maladie, se aplică celor atinşi de virus, vaccinul se administrează celor foarte mulţi care nu au fost infestaţi cu virusul respectiv.



    Bolnavii de tratat sunt câteva zeci de milioane, în diferite procente din populaţia unui stat, în timp ce potenţialii beneficiari ai vaccinului sunt miliarde, practic, întreaga populaţiei a globului, toţi oamenii. Apariţia vaccinului, chiar înaintea tratamentului, este minunea pe care oamenii au realizat-o în această inedită dar teribilă criză globală. Este important vaccinul pentru că noua boală s-a dovedit a fi foarte dură şi lasă urme grele şi de durată în organismul afectat. Altfel spus, imunizarea în masă nu este deloc certă iar efectele sunt grave. În acest caz, mai bine nu se produce îmbolnăvirea şi vaccinul face acest lucru posibil.



    Pandemia de coronavirus a pus în evidenţă, încă o dată, diviziunile pe care omenirea continuă să le hrănească, în orice situaţie. Nu reuşim să trecem peste calcule politice sau interese economice, peste ambiţii mari de tot şi intenţii de dominaţie. Din păcate, şi vaccinul anti-COVID 19 urmează aceste linii geopolitice În prezent, pe piaţa vaccinurilor funcţionale se află trei mari grupări. Una este a vaccinurilor lumii occidentale, a doua este a vaccinurilor produse de Rusia şi a treia aparţine Chinei, ţara de unde a pornit în lume această nenorocire. Unele ţări se bat pentru orice doză de vaccin, altele interzic prin lege vaccinul dintr-o tabără ideologic opusă.



    Apariţia vaccinurilor a fost o cursă contracronometru, care a reuşit performanţe excepţionale pentru un vaccin. Faptul că vaccinul Pfizer a apărut aşa repede nu ar trebui să mire, pentru că este vorba de o tehnologie nouă, care nu foloseşte virus atenuat ci elemente de ARN. Dar nici vaccinul tradiţional, după metoda iniţială, de acum două secole, nu a întârziat prea mult. Toate generează anticorpi, diferenţele sunt în procentajul de succes, reacţiile la aceste vaccinuri, durata efectului, capacitatea de a anihila şi tulpini mutante, care au apărut recent şi riscă să prelungească lupta. Vaccinurile occidentale au fost plătite anticipat de Uniunea Europeană cu sute de milioane de euro şi comandate tot cu sutele de milioane. La fel au făcut şi Statele Unite, care se aprovizionează din aceeaşi sursă şi tot de ordinul sutelor de milioane de doze. Dar nu numai ţările occidentale şi furnizorii lor se află pe lume.



    Organizaţia Mondială a Sănătăţii dar şi Uniunea Europeană au creat mecanisme care să împiedice ca acest drept la viaţă, reprezentat de vaccinul anti-COVID, să devină un privilegiu al ţărilor bogate. A fost pus în funcţiune un mecanism numit COVAX, care asigură cantităţi importante de vaccinuri pentru ţări care au probleme cu accesarea lor în cursa internaţională. Lista donatorilor de fonduri pentru vaccinurile livrate prin COVAX este o emoţionată alăturare de state, instituţii şi oameni care au înţeles ce înseamnă acţiunea comună la vreme de criză.



    La sfârşitul anului trecut, pe primul loc al donatorilor se afla Marea Britanie, cu mult peste o jumătate de miliard de euro, urmată de Canada şi fundaţia lui Bill Gates. Arabia Saudită, Norvegia, Japonia şi Uniunea Europeană se află şi ele în partea de sus a listei, cu peste 100 de milioane de euro. Mai găsim pe prestigioasa listă a donatorilor pentru fondul comun internaţional de vaccinuri anti-COVID, patru ţări europene afectate serios de pandemie — Franţa, Germania, Italia şi Spania — , vedem Australia, ţara-continent, şi îl descoperim şi pe şeful de la Netflix.

  • 35.299 de persoane au fost imunizate în ultimele 24 de ore

    Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV) informează că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 35.299 de doze de vaccin, dintre care 31.832 de doze Pfizer şi 3.467 de doze Moderna, potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.


    Dintre acestea, 547 de persoane au primit prima doză de vaccin Pfizer, iar 31.285 – rapelul, în timp ce 3.467 de persoane au fost imunizate cu prima doză de vaccin Moderna.





    Până în prezent, conform CNCAV, au fost administrate 1.029.240 de doze de vaccin Pfizer (începând cu 27 decembrie 2020) şi 54.856 de doze de vaccin Moderna (vaccinul Moderna se administrează din 4 februarie 2021), fiind vorba în total despre 1.084.096 de doze de vaccin anti-COVID.



    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 58 de reacţii adverse. De la începutul imunizării, s-au înregistrat 2.859 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer şi Moderna.

  • Alte 22.593 de persoane imunizate

    Alte 22.593 de persoane imunizate

    Comitetul naţional pentru coordonarea vaccinării anti-COVID informează că, în ultimele 24 de ore, au fost imunizate 22.593 de persoane, potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.



    Dintre acestea, 2.660 persoane au fos vaccinate cu doza I de vaccin Pfizer şi 13.490 cu doza a doua, iar cu vaccinul Moderna – 6.443 de persoane cu doza I.



    Până în prezent, au fost vaccinate 629.279 de persoane. Dintre persoanele vaccinate, 463.763 au primit prima doză, iar 165.516 – doza de rapel cu vaccin Pfizer, iar 6.443 au fost vaccinate cu prima doza cu vaccin Moderna.



    La cei vaccinaţi în ultimele 24 de ore cu vaccin Pfizer au fost înregistrate 11 reacţii adverse de tip local şi 72 general, iar cu vaccin de la Moderna 1 reacţie adversă de tip general.



    Începând din 27 decembrie 2020, la nivelul centrelor de vaccinare s-au înregistrat 2.114 reacţii adverse.



    Programul centrelor de vaccinare se încheie la ora 20,00, motiv pentru care numărul vaccinărilor realizate în intervalul orar 17,00 – 20,00 va fi reflectat în raportarea din ziua următoare.

  • Variante de vaccin

    Variante de vaccin

    În România, ca de altfel peste tot în lume, principala problemă în ceea ce privește vaccinarea împotriva Covid 19 o reprezintă cantitatea insuficientă de doze disponibile. Bucureştiul primește regulat vaccinuri prin schema de alocare a Uniunii Europene, care le-a contractat din timp în numele statelor membre. Până în prezent, în spațiul comunitar au fost autorizate 3 seruri, cele de la Pfizer / BioNTech, Moderna și Astra Zeneca / Oxford. Cele mai multe livrări la nivelul Uniunii sunt făcute de Pfizer / BioNTech – România urmând să primească până la sfârșitul lunii martie în jur de 2,5 milioane.



    Sute de mii de doze au fost deja administrate, România situându-se între țările cu o rată foarte bună de imunizare. Autoritățile române mizează, în primul trimestru, și pe un total de 430 de mii de fiole de la Moderna, a căror distribuție către centrele de vaccinare tocmai a început. Este vorba de aproximativ trei sferturi din cele 36 de mii de doze recepționate până în prezent. În sfârșit, România așteaptă, în același interval de timp, și 1,3 milioane de doze de la Astra Zeneca, din care mai mult de jumătate ar urma să fie livrate luna aceasta.



    Există diferențe între aceste vaccinuri, atât în ceea ce privește tehnologia de producție, cât și modurile de administrare și stocare. Diferențe sunt și în ceea ce privește eficiența, dar specialiștii recomandă imunizarea cu oricare dintre ele spunând că toate previn dezvoltarea unor forme grave sau chiar letale de Covid 19. Europenii ar putea avea acces și la alte seruri, pe măsură ce acestea vor fi aprobate de Bruxelles, Uniunea având deja semnate contracte de rezervare cu mai multe companii occidentale.



    Marți, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, s-a arătat deschisă și la accesul vaccinurilor din China şi Rusia pe piaţa comunitară, cu condiţia ca acestea să demonstreze transparenţă totală şi să se supună evaluării Agenţiei Europene pentru Medicamente.



    Afirmaţiile, scrie AFP, se fac ecoul celor ale cancelarului german, Angela Merkel, care a discutat subiectul cu preşedintele Vladimir Putin. Vaccinul rusesc Sputnik V ar putea fi considerat si el eficient împotriva COVID-19, potrivit unor rezultate foarte bune publicate marţi de revista medicală britanică The Lancet.



    Dincolo de penuria de doze, un alt factor care ar putea încetini vaccinarea și, implicit, stoparea pandemiei este reticența manifestată de o parte a populației. Dincolo de anti-vaccinisti, conspirationisti și de cei interesați în a introduce haosul din diverse considerente, oamenii își pun întrebări firești, fiind vorba despre produse noi, realizate rapid, sub presiunea situației grave medicale, sociale și economice. Nesiguranța oamenilor vine și din faptul că unele preparate sunt obținute cu tehnologii revoluționare neverificate în timp, iar existența mai multor vaccinuri a deschis discuția despre alegerea unuia sau a altuia dintre ele

  • Retrospectiva săptămânii 24.01 – 30.01.2021

    Retrospectiva săptămânii 24.01 – 30.01.2021

    Obstacole în campania de vaccinare


    Autoritățile sanitare din România speră ca, până la finalul lunii martie, să primească cele trei milioane de doze de vaccin anti-Covid contractate pentru această perioadă și ca, până în septembrie, zece milioane de români să fie imunizați prin vaccinare. Până atunci, însă, au hotărât ca peste 35 de mii de persoane din domenii considerate esențiale, programate zilele acestea la administrarea primei doze de vaccin, să fie reprogramate cu zece zile întârziere. Acest lucru se întâmplă după ce, săptămâna trecută, România a primit doar jumătate din dozele de vaccin programate pentru a fi livrate, iar prioritate în această a doua etapă a imunizării trebuie să aibă vârstnicii și bolnavii cronici.



    În altă ordine de idei, Ministerul Sănătăţii consideră că sunt necesare schimbări în privinţa indicilor din raportările infectărilor cu noul coronavirus şi în cea referitoare la volumul de teste realizate zilnic. Secretarul de stat Andreea Moldovan spune că, în prezent, datele oficiale nu reflectă situaţia actuală din România, întrucât se testează mai puţin decât ar fi cazul, iar multe teste pozitive nu sunt raportate. Medicul a mai spus că, în condiţiile în care în toate ţările europene, și nu numai, numărul cazurilor de COVID-19 crește alarmant, iar acestea adoptă restricții suplimentare, și autoritățile din România sunt obligate să fie cu garda sus şi să ştie exact ce au de făcut. Potrivit ultimelor statistici, România este între primele țări în ceea ce privește rata de vaccinare anti-Covid, atât în Europa, cât și în lume.



    Pe de altă parte, în această săptămână, Bucureştiul a scăpat, de o serie de restricţii, după ce mai multe zile la rând a înregistrat o rată de incidenţă de sub 3 la mia de locuitori. S-au redeschis, în anumite condiţii, restaurantele, barurile, cinematografele, teatrele şi sălile de jocuri și vor rămâne deschise atât timp cât rata se va menține în acest interval. Cât privește redeschiderea școlilor începând cu cel de-al doilea semestru al anului școlar, pe 8 februarie, autoritățile au anunțat că vor lua o decizie săptămâna viitoare, în funcție de situația epidemiologică. Din nefericire, săptămâna se încheie cu un alt incediu într-un spital din România, după cel din noiembrie de la Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț, unde au murit 10 oameni. Vineri, patru saloane ale Institutului Matei Balș din București, care tratează bolnavi de COVID, au luat foc. S-au înregistrat victime, iar peste o sută de pacienți au fost evacuați, fiind transferați în alte pavilioane ale unității medicale și la alte spitale din Capitală.



    Executivul român păstrează ținta de deficit bugetar la 7 la sută din PIB


    Proiectul bugetului de stat pe acest an va fi însoţit de un pachet amplu de reforme în trei domenii – salarizarea bugetarilor, sistemul de pensii şi administrare fiscală. Sunt proiecte care ar trebui finalizate în următoarele două săptămâni şi pe care se va fundamenta bugetul statului nu numai anul acesta, ci şi în viitor, a explicat premierul liberal Florin Cîţu: “Trebuie să ajungem în Parlament cu tot pachetul, nu doar cu bugetul. Este vorba şi despre pachetul de reforme pe care se aşează acest buget şi care va avea un impact pentru economia României pe termen mediu şi lung, dar impact care se va vedea mai mult în 2022.



    Şeful Executivului a reamintit că ţintele bugetare se păstrează: un deficit în jurul valorii de 7% din PIB şi susţinerea relansării economice. Anul trecut, deficitul bugetar s-a apropiat de zece procente, ceea ce înseamnă aproape dublu faţă de sfârşitul lui 2019. Social-democraţii, aflați în opoziție, au elaborat propriul proiect de buget de stat care, potrivit lor, are ca obiective Sănătatea, Educaţia, relansarea economiei şi creşterea nivelului de trai al cetăţenilor. Preşedintele social-democrat Marcel Ciolacu: “Este pentru prima oară în cei 30 de ani când partidul de opoziţie vine cu o propunere de buget alternativ. Noi considerăm că cetăţenii trebuie să ştie care este alternativa la austeritatea propusă de această guvernare. Iar noi punem astăzi în dezbatere publică soluţiile concrete pentru creşterea nivelului de trai al cetăţenilor. Social-democraţii pregătesc amendamente la proiectul de buget al Guvernului.



    O nouă săptămână de proteste în România


    Atât în capitală, cât și în alte orașe din România au avut loc, în această săptămână, proteste. Membrii Federatiei Solidaritatea Sanitară au organizat pichetări și mitinguri în fața mai multor ministere, nemultumiţi că Guvernul nu majorează salariile tuturor angajaţilor din domeniu, după un an în care Sănătatea a fost în prima linie a luptei împotriva Covid-19. Şi sindicaliștii din Cartel Alfa au continuat acţiunile sindicale începute încă din 14 ianuarie, nemulţumiţi de salariile şi pensiile mici. Ei anunță proteste și luna viitoare.



    Poliţiştii au ieşit, de asemenea, în stradă în mai multe oraşe, criticând hotărârea Guvernului de îngheţare a salariilor și ameninţă cu blocarea activităţii, dacă cerinţele lor nu vor fi soluţionate. Se adaugă la tabloul general acţiunile de protest ale pensionarilor, care se consideră umiliţi de indexarea de 3% a pensiilor. De partea cealaltă, ministerul Muncii a dat startul unui nou proces de recalculare a pensiilor, un proces care ar urma să se încheie cu înlăturarea inechităţilor din sistem. Pentru început, se va face o evaluare a tuturor celor aproape 5 milioane de dosare de pensii, evaluare în baza căreia va începe ulterior procesul efectiv de recalculare, a anunţat ministrul de resort, Raluca Turcan. Ultima recalculare a pensiilor în România a avut loc în perioada 2005-2010.

  • Alte 27.400 vaccinate în ultimele 24 de ore

    Alte 27.400 vaccinate în ultimele 24 de ore

    Peste 27.000 de persoane au primit prima doză de vaccin și 277 de persoane au primit și doza de la rapel în ultimele 24 de ore, a anunțat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID19 (CNACV).


    În total, peste 433.000 de persoane au fost vaccinate în România până acum de la debutul campaniei de vaccinare, din care 419.000 cu prima doză a vaccinului Pfize-BioNTech.



    Potrivit datelor puse la dispoziția CNCAV de către Institutul Național de Sănătate Publică, situația este următoarea:


    1.Număr de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer BioNTech (în ultimele 24 de ore): 27.400, la un număr de 27.400 persoane din care:


    — 27.123 persoane vaccinate cu 1 doză;


    — 277 persoane vaccinate cu 2 doze.


    2. Număr total de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer BioNTech (începând cu data de 27 decembrie 2020): 446.285, la un număr de 433.129 persoane din care:


    — 419.973 persoane vaccinate cu 1 doză;


    — 13.156 persoane vaccinate cu 2 doze.

  • Prioritățile președinției Portugaliei a Consiliului UE

    Prioritățile președinției Portugaliei a Consiliului UE


    Portugalia a preluat la 1 ianuarie președinția rotativă a Consiliului UE, după mandatul Germaniei la finalul căruia Uniunea a început campania de vaccinare anti-COVID, a încheiat un acord comercial post-Brexit cu Marea Britanie iar instituțiile europene au să obțină acordul tuturor statelor membre pentru planul de redresare economică și pentru bugetul multianual.



    Redresarea economică a UE, dependentă de succesul campaniei de vaccinare



    Lisabonei îi revine acum misiunea de a încheia demersurile ce vor permite punerea în aplicare a Mecanismului de Rezilienţă şi Redresare, iar fondurile să ajungă la cele 27 de state membre. Redresarea economică este cea mai importantă prioritate a preşedinţiei portugheze, a declarat premierul portughez Antonio Costa, la finalul unei recente întâlniri cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la Lisabona.



    Premierul portughez a subliniat că nu poate exista o redresare a economiei UE fără o vaccinare pe scară largă. De aceea, Lisabona a apărat decizia de achiziţionare de vaccin anti-COVID-19 pentru toate cele 27 de state membre UE prin intermediul Comisiei Europene. Antonio Costa a mai precizat că vaccinarea a peste 400 de milioane de persoane este o sarcină dificilă şi oamenii trebuie să înţeleagă că producerea şi distribuirea vaccinurilor necesită timp. De altfel, săptămâna trecută, Comisia Europeană a autorizat și vaccinul creat de Moderna și a a propus statelor membre ale UE să achiziționeze încă 200 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 produs d Pfizer și e BioNTech, cu opțiunea de a achiziționa alte 100 de milioane de doze.



    Pandemia de coronavirus are și un impact ordin social, deoarece a afectat puternic forţa de muncă şi a accentuat inegalităţile în rândul populației, drept urmare, Portugalia va acorda prioritate pilonului social al UE în acest semestru.



    Relațiile comerciale externe, aduse în prim-plan



    În cele șase luni de mandat în fruntea Consiliului UE, Portugalia își propune să revigoreze relaţiilor cu India, prin intermediul primului summit între gigantul asiatic şi Uniunea Europeană, în contextul recentelor discuții privind un acord comercial.


    “Nu ne este permis să facem abstracţie de cea mai mare democraţie a lumii”, a declarat ministrul de externe portughez, Santos Silva, care mai consideră că summit-ul poate stabili “un echilibru geopolitic şi a aprofunda legăturile noastre politice şi economice cu această ţară”.



    Portugalia are o relație foarte bună cu Brazilia, cu care a organizat un summit în care s-a decis consolidarea relaţiilor economice şi comerciale, în 2007, când a mai deținut președinția Consiliului. Ibericii ar putea beneficia de această relație în perspectiva acordului dintre UE şi țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay șu Uruguay).



    UE, spre un acord de investiții cu China



    Ultimele zile ale anului 2020 au adus și o înțelegere între Uniunea Europeană și China pentru un viitor acord privind investițiile. Acest acord ar putea provoca tensiuni cu noua administraţie de la Washigton care va prelua puterea peste câteva zile. Președintele ales Joe Biden a propus un dialog transatlantic cu privire la provocarea strategică reprezentată de asertivitatea internaţională crescândă a Chinei, însă premierul portughez este de părere că ar fi o pierdere pentru UE dacă ar înceta negocierile cu China.



    Dacă Europa doreşte să fie un actor global, aşa cum trebuie să fie, autonomia sa strategică depinde de capacitatea de a relaţiona cu fiecare dintre ceilalţi actori globali. Trebuie să comunice cu Statele Unite, China, Australia şi Noua Zeelandă, India, Africa. Trebuie să se raporteze la toată lumea şi nu doar să vorbească prin alţii“, a declarat premierul Antonio Costa pentru agenția de presă Lusa.



  • Klaus Iohannis: “Mă voi vaccina public vineri”

    Klaus Iohannis: “Mă voi vaccina public vineri”

    Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, în prima sa conferință de presă din acest an, că se va vaccina public împotriva noului coronavirus: “Vineri, 15 ianuarie, începe etapa a doua de vaccinare. Pentru a marca debutul campaniei din etapa a doua, eu mă voi vaccina public pe 15 ianuarie. Vaccinarea în masă reprezintă singura soluție pentru a ne întoarce cât mai rapid la normalitate. De succesul campanie de vaccinare depinde în mare măsură evitarea unor crize profunde și revitalizarea economiei.”



    Șeful statului a răspuns întrebărilor adresat de jurnaliști și a vorbit despre prioritățile noului guvern de coaliție și a subliniat că reformele nu mai pot aştepta, iar anul 2021 este unul important pentru dezvoltarea României.


    “Este evident că avem nevoie de o repornire în forță, asta înseamnă o campanie de vaccinare de succes, pentru ca firmele să își repornească activitatea, iar guvernul să pună în practică urgent scheme de ajutor. Contăm pe sume importante din fonduri UE. E în pregătire bugetul național. Un întreg complex de factori e necesar pentru repornirea României și sunt foarte decis să sprijin repornirea. Guvernul e proaspăt, cu energie nouă”, a mai spus președintele.

  • Pregătiri pentru a două etapă a vaccinării

    Pregătiri pentru a două etapă a vaccinării

    Autoritățile române pregătesc a doua etapă a vaccinării anti-Covid 19, conform Strategiei Naționale. Aceasta urmează să înceapă după 15 ianuarie și se adresează populației cu grad de risc – adulți cu vârsta peste 65 de ani și persoane aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate. De asemenea, se adresează lucrătorilor care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale. Până atunci continuă prima etapă, în care sunt imunizați angajații din domeniile sănătății și social.



    Medicii, asistentele şi infirmierii ar putea fi remuneraţi suplimentar dacă vor participa la campania de vaccinare, a anunțat ministrul sănătăţii, Vlad Voiculescu, fiind în pregătirea guvernului o ordonanță de urgență în acest sens. El a explicat că este vorba despre cea mai mare provocare a României, iar oamenii trebuie motivați să se implice. Ne bazăm pe medicii de familie să îşi informeze pacienţii de pe lista fiecăruia, să îi înscrie în platforma de programare şi apoi să monitorizeze orice alte nevoi. Va exista o sumă pentru succes, obiectivul este vaccinarea, a mai spus oficialul.



    Vlad Voiculescu a promis că platforma de programare pentru etapa a doua va fi mult îmbunătăţită şi mult mai uşor de folosit. Va exista și un call center cu număr unic și va fi construită o echipă la nivelul ministerului sănătății pentru combaterea dezinformării. Ministrul de resort a reiterat faptul că vaccinarea împotriva COVID-19 este sigură, eficientă şi singura şansă pentru a reveni la normalitate.



    Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a anunțat că susţine Campania Naţională de vaccinare şi că va organiza o serie de evenimente în format online pe tema pandemiei și a măsurilor de combatere a acesteia, cu focalizare pe necesitatea vaccinării la scară largă a populaţiei.



    Biserica Ortodoxă Română a făcut public faptul că va promova în eparhii informaţiile medicale privind vaccinurile anti-coronavirus. Patriarhul României, Daniel, a transmis în teritoriu o scrisoare cu o broşură informativă intitulată “Vaccinarea împotriva COVID-19 în România. Gratuită. Voluntară. Sigură!”. Potrivit scrisorii, preoţii şi personalul clerical care desfăşoară activităţi cu risc crescut sunt incluşi în etapa a doua de vaccinare, după cum a declarat pentru postul public de televiziune purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.



    Pe de altă parte, Asociaţia Municipiilor din România a cerut Ministerului Sănătăţii să asigure resursele financiare pentru organizarea, dotarea şi operaţionalizarea centrelor de vaccinare anti-COVID, precum şi pentru plata personalului medico-sanitar şi auxiliar care îşi desfăşoară activitatea în acestea. Primarii de municipii sunt nemulţumiţi de faptul că proiectul Ordonanţei de urgenţă iniţiat de minister prevede ca aceste fonduri să se asigure din bugetul autorităţilor locale.