Radio România Internațional

Tag: campanii electorale

  • Reacţii europene la scandalul Cambridge Analytica/ Facebook

    Reacţii europene la scandalul Cambridge Analytica/ Facebook

    Cambridge Analytica a intrat în atenția publicului pentru implicarea sa în campania în favoarea Brexitului și, mai ales, în alegerile prezidențiale care au avut loc în 2016 în Statele Unite, când a fost angajată de echipa lui Donald Trump și a contribuit la alegerea acestuia. Compania afirmă că, printre altele, este specializată în așa-numite psiho-grafice: mesajele electorale sunt gândite pentru alegători în funcție de personalitatea acestora, ceea ce înseamnă că sunt mult mai precise decât cele care țin cont doar de categorii demografice gen vârstă, educație, grup social și așa mai departe. Personalitatea unui alegător și interesele sale pot fi schițate analizând datele comportamentului online al acestuia – iar aici apare problema legată de Facebook, întrucât datele a 50 de milioane de utilizatori americani au ajuns la Cambridge Analytica. Rețeaua de socializare are 2 miliarde de utilizatori în întreaga lume și câteva sute de milioane în Europa, astfel încât se pune problema dacă și datele personale ale acestora pot ajunge la firme de consultanță politică pentru a le influența votul.

    Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani: Parlamentul European vrea să afle tot adevărul despre povestea cu Facebook. Vrem să ştim cum au fost utilizate datele deţinute de această mare companie pentru a influenţa campanii electorale. Piaţa erorpeană este cea mai mare piaţă din lume, cu 500 de milioane de persoane. Iată de ce l-am invitat pe domnul Zuckerberg să explice parlamentului european ce s-a întâmplat în realitate. Vrem să aflăm adevărul pentru că este inaacceptabil să fie folosite niste date personale care au fost puse, cu încredere, la dispoziția unei companii cum este Facebook pentru dar au fost folosite, ulterior în alte scopuri.


    Datele utilizatorilor le sunt vândute companiilor pentru ca acestea să poată trimite mesaje personalizate pentru a-și vinde produsele. Un mesaj personalizat presupune că respectiva companie are acces la un profil al utilizatorului, iar datele personale de bază – nume, vârstă, studii, loc de muncă, sporturile și echipele favorite, autorii preferați, muzica pe care o ascultă – reprezintă doar o mică parte a acestuia. Profilul poate fi construit analizând ce pagini de facebook urmărește un utilizator, ce articole postate pe rețeaua de socializare accesează, la care dintre postările prietenilor săi reacționează și cum o face, ce fel de aplicații folosește și cât timp își petrece cu ele. La toate acestea se pot adăuga locurile în care semnalează că a fost- restaurante, cluburi, cinematografe, țări străine – evenimentele la care participă, fotografii, chiar și care este componența cercului său de prieteni. Problema cu Cambridge Analytica este că e vorba de o companie specializată în procesul electoral, astfel încât datele utilizatorilor – 50 de milioane de persoane în cazul acestui scandal – pot fi folosite în scopuri politice. Utilizatorul primește mesaje personalizate, în care un anume candidat pare să răspundă exact preocupărilor sale, să fie genul de personaj pe care utilizatorul îl agreează, să promită ceea ce își dorește potențialul alegător. La acest stadiu se poate vorbi nu numai despre influențarea rezultatului alegerilor ci chiar și de manipularea alegătorului, căruia i se spune ceea ce se știe că vrea să audă.


  • Noua lege referitoare la finanţarea partidelor politice

    Noua lege referitoare la finanţarea partidelor politice

    Aproape că nu există scrutin în România ultimilor 25 de ani care să nu fie umbrit de acuze privind o desfăşurare îndoielnică a campaniei electorale prin aşa-zise pomeni în bunuri, de regulă alimentare, acordate în special persoanelor defavorizate cu intenţia vădită de a le cumpăra” voturile. Sunt, totodată, cvasi-nelipsite suspiciunile privind provenienţa banilor folosiţi în campanii, de multe ori generoşii finanţatori fiind bănuiţi că ar putea, ulterior, solicita, în schimbul sprijinului acordat, favoruri din partea partidelor sau a candidaţilor beneficiari. Într-un cuvânt, dacă în numeroase democraţii europene o reglementare strictă a finanţării partidelor şi a campaniilor electorale se impune aproape de la sine, în România, un astfel de demers se lăsa, încă, aşteptat.



    Miercuri, cu 262 de voturi pentru, 8 împotrivă şi 20 de abţineri, deputaţii de la Bucureşti au adoptat legea privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Iniţial respins de Senat, documentul a fost, apoi, modificat de Comisia de Cod Electoral şi, în final, a trecut de Camera Deputaţilor, for decizional.



    Dacă legea va fi promulgată de şeful statului, Klaus Iohannis, campaniile electorale vor fi finanţate exclusiv de la bugetul de stat, existând şi posibilitatea ca partidele să poată împrumuta bani de la persoanele fizice şi juridice, dar numai prin acte autentificate notarial. Este, totodată, interzisă distribuirea de bunuri cu însemne electorale, iar donaţiile în bani cu o valoare mai mare de zece salarii de bază minime pe ţară se pot face numai prin conturi bancare.



    Deputatul social-democrat Mircea Drăghici, iniţiator al documentului legislativ, a declarat că viitoarele campanii electorale vor fi, în acest fel, mult mai transparente: Banii primiţi de candidaţi vor merge doar către anumite tipuri de cheltuieli: publicitate electorală la televiziune, radio, presă scrisă, mediul on-line, sondaje, pliante şi broşuri. Va fi interzisă distribuţia de bunuri cu însemne electorale. Pentru a creşte transparenţa, s-a introdus obligativitatea încasării donaţiilor prin conturi bancare.”



    Preşedintele Comisiei de Cod Electoral, liberalul Mihai Voicu, a subliniat, la rândul său, că prevederile legii rup legăturile de finanţare dintre candidaţi şi partidele politice, pe de o parte, şi persoanele care îi sprijină în campania electorală, pe de altă parte, persoane care ulterior pot condiţiona sprijinul acordat de anumite avantaje: Faptul că transpunem într-o lege adoptată în România toate recomandările, fără nicio excepţie, ale grupului de ţări pentru lupta împotriva corupţiei reprezinţă, în opinia noastă, un mare pas înainte. Salut consensul grupurilor politice, pentru că s-a degajat o voinţă comună de a ne elibera de toate aceste nereguli.”



    Nu lipsesc, însă, nici criticile la adresa legii de finanţare a patidelor politice şi a campaniilor electorale. Deputatul Grupului parlamentar popular şi democrat, Tudor Ciuhodaru, vorbeşte de ipocrizie” şi susţine că, în continuare, campaniile electorale vor fi finanţate ilegal. Semne de întrebare legate de transparenţa banilor primiţi prin donaţii ridică şi UDMR.