Tag: Campionatele Europene de Gimnastica

  • România, pe podium la Europenele feminine de gimnastică

    România, pe podium la Europenele feminine de gimnastică

    Cândva o mare putere europeană și mondială, gimnastica
    românească a intrat, în ultimii ani, într-un con de umbră. De aceea, bucuria pe
    care sportivele tricolore le-au făcut-o, la finele săptămânii trecute,
    iubitorilor acestui sport are valoarea unei speranțe: că româncele vor
    reveni pe podiumurile competițiilor, așa cum își obișnuiseră fanii încă din
    vremea Nadiei Comăneci, cea care, în 1976, a făcut istorie cu prima notă de 10
    din gimnastică la Jocurile Olimpice de la Montreal! Weekendul care a trecut,
    pentru prima dată după şase ani, naţionala feminină de gimnastică a urcat pe
    podium la a 33-a ediţie a Campionatului European. Sâmbătă, la Mersin, în
    Turcia, echipa alcătuită din Larisa Iordache, Daniela Trică, Antonia
    Duţă, Silviana Sfiringu şi Ioana
    Stănciulescu a câştigat medaliile de
    argint. Prima
    treaptă a podiumului a fost ocupată de Ucraina, iar locul al treilea a revenit Ungariei.

    Competiţia
    de la Mersin a continuat duminică, cu finalele pe aparate atât la senioare, cât
    și la junioare. Medaliile nu au încetat să curgă, prilej pentru comentatori
    sportivi și agenții de presă să își exprime bucuria prin exclamații precum
    ʹformidabilʹ sau ʹexcepționalʹ. Lider al echipei de senioare, Larisa Iordache
    (24 de ani) a cucerit la Europenele de la Mersin două medalii de aur, la bârnă
    şi sol, şi una de argint la sărituri. Victoriile ei sunt cu atât mai prețioase
    cu cât vin după o pauză de trei ani, timp în care sportiva a suferit trei
    intervenții chirurgicale. De aceea, într-o postare pe Instagram, la finalul
    competiției din Turcia, Larisa Iordache, multiplă medaliată la Europene şi
    Mondiale, a afirmat că ʹnu e niciodată prea târziu să îţi urmezi visul…
    trebuie doar să ai un impuls pentru ca puterea din interiorul tău să iasă la
    suprafaţă.
    ʹ

    Să nu uităm de finala de la bârnă, unde Silviana Sfiringu a adus
    României argintul. La bilanţul senioarelor se adaugă și salba de medalii
    cucerite de junioare: șase de aur în toate probele (echipe, individual compus
    și aparate), două de argint, ambele obţinute de Maria Ceplinschi, la individual
    compus şi sol, şi una de bronz, câştigată de Andreea Preda, la bârnă. Revelația
    competiției de la Mersin a fost, însă, junioara Ana Bărbosu: a luat nu mai
    puțin de şase medalii de aur (cu echipa, la individual compus și la toate cele
    patru aparate), un record în istoria participărilor României la Europenele de
    gimnastică. Să spunem, însă, că, din cauza pandemiei, la cea de a 33-a ediţie a
    acestor Campionate au participat sportive din doar 14 țări, printre marile
    absente figurând puteri europene din gimnastica actuală precum Rusia, Franţa,
    Marea Britanie, Italia sau Olanda.

  • Sportivul săptămânii – Gimnastul Marian Drăgulescu

    Sportivul săptămânii – Gimnastul Marian Drăgulescu


    România a câştigat patru medalii la Campionatele Europene de gimnastică încheiate duminică la Cluj. Cu patru clasări pe podium, ţara noastră s-a clasat a doua în ierarhia naţiunilor, după Rusia. Marian Drăgulescu a câştigat medalia de aur la sol şi argintul la sărituri. La feminin, ambele medalii româneşti au venit de la bârnă: aur pentru Cătălina Ponor şi bronz pentru Larisa Iordache.


    În urma acestor rezultate, Radio România Internaţional l-a desemnat pe Marian Drăgulescu Sportivul Săptămânii.



    În finala de la sol, Marian a primit nota 14,500. Medalia de argint a revenit gimnastului Dmitrii Lankin, din Rusia, cu 14,466, iar bronzul a fost obţinut de Alexander Şatilov, pentru Israel, cu 14,400. La sărituri, Drăgulescu a strâns 14,733 puncte, cele două exerciţii ale sale fiind notate cu 14,666 și 14,800. Învingătorul, rusul Artur Dalaloian, a avut media 14,933, iar ucraineanul Oleg Verniaiev, medaliat cu bronz, a avut 14,649.



    Marian Drăgulescu s-a născut la 18 decembrie 1980, la Bucureşti. A obţinut primul său mare rezultat la Europenele pentru juniori de la Sankt Petersburg, din 1998 – locul întâi la cal cu mânere.


    A debutat în competițiile majore internaționale la Campionatele Mondiale din 1999, găzduite de oraşul chinez Tianjin, unde s-a clasat al patrulea la sărituri.



    Medalia de duminică a fost a 31-a din întreaga carieră a lui Marian Drăgulescu. El este, astfel, cel mai medaliat gimnast român. Are în palmares trei medalii la Jocurile Olimpice, dintre care una de argint şi două de bronz. Se adaugă zece la Campionatele Mondiale, dintre care opt de aur şi două de argint. La Campionatele Europene, Marian Drăgulescu a obţinut 18 medalii. Dintre acestea, zece sunt de aur, şase de argint şi două de bronz. Singura medalie care îi lipseşte este aurul olimpic.



    În 2005 şi 2009 a fost desemnat cel mai bun sportiv român al anului.



    Să mai notăm că, la sărituri, există un exerciţiu care îi poartă numele.


  • Sportivul săptămânii – Gimnastul Marian Drăgulescu

    Sportivul săptămânii – Gimnastul Marian Drăgulescu


    România a câştigat patru medalii la Campionatele Europene de gimnastică încheiate duminică la Cluj. Cu patru clasări pe podium, ţara noastră s-a clasat a doua în ierarhia naţiunilor, după Rusia. Marian Drăgulescu a câştigat medalia de aur la sol şi argintul la sărituri. La feminin, ambele medalii româneşti au venit de la bârnă: aur pentru Cătălina Ponor şi bronz pentru Larisa Iordache.


    În urma acestor rezultate, Radio România Internaţional l-a desemnat pe Marian Drăgulescu Sportivul Săptămânii.



    În finala de la sol, Marian a primit nota 14,500. Medalia de argint a revenit gimnastului Dmitrii Lankin, din Rusia, cu 14,466, iar bronzul a fost obţinut de Alexander Şatilov, pentru Israel, cu 14,400. La sărituri, Drăgulescu a strâns 14,733 puncte, cele două exerciţii ale sale fiind notate cu 14,666 și 14,800. Învingătorul, rusul Artur Dalaloian, a avut media 14,933, iar ucraineanul Oleg Verniaiev, medaliat cu bronz, a avut 14,649.



    Marian Drăgulescu s-a născut la 18 decembrie 1980, la Bucureşti. A obţinut primul său mare rezultat la Europenele pentru juniori de la Sankt Petersburg, din 1998 – locul întâi la cal cu mânere.


    A debutat în competițiile majore internaționale la Campionatele Mondiale din 1999, găzduite de oraşul chinez Tianjin, unde s-a clasat al patrulea la sărituri.



    Medalia de duminică a fost a 31-a din întreaga carieră a lui Marian Drăgulescu. El este, astfel, cel mai medaliat gimnast român. Are în palmares trei medalii la Jocurile Olimpice, dintre care una de argint şi două de bronz. Se adaugă zece la Campionatele Mondiale, dintre care opt de aur şi două de argint. La Campionatele Europene, Marian Drăgulescu a obţinut 18 medalii. Dintre acestea, zece sunt de aur, şase de argint şi două de bronz. Singura medalie care îi lipseşte este aurul olimpic.



    În 2005 şi 2009 a fost desemnat cel mai bun sportiv român al anului.



    Să mai notăm că, la sărituri, există un exerciţiu care îi poartă numele.


  • Gimnastica românească revine în top

    Gimnastica românească revine în top


    România a cucerit 4 medalii la Campionatele Europene de gimnastică, care s-au desfăşurat în perioada 19-23 aprilie la Cluj-Napoca, fiind depăşită în clasament doar de Rusia, în timp ce locul trei a fost ocupat de Ucraina. Competiţia din acest an a avut loc la 60 de ani distanţă de la precedenta ediţie găzduită de România, în concurs intrând 274 de sportivi din 37 de ţări, alături de aproape 450 de antrenori, medici, arbitri, oficiali.



    Pentru România, două medalii de aur au fost cucerite de veteranul Marian Drăgulescu la sol şi Cătălina Ponor la bârnă, una de argint tot de Marian la sărituri şi una de bronz de Larisa Iordache la bârnă. Imediat după ce câştigat, Drăgulescu a spus că este mândru de faptul că a devenit cel mai medaliat gimnast al României din toate timpurile, cu 31 de medalii strânse până acum. La aproape 37 de ani, el a recunoscut că medalia de la sol a fost cea mai aşteptată în cariera sa, deoarece a fost câştigată chiar în faţa românilor. Marian are în palmares 3 medalii la Jocurile Olimpice (1 de argint şi 2 de bronz), 10 la Campionatele Mondiale (8 de aur şi 2 de argint) şi 18 la Campionatele Europene (10 de aur, 6 de argint şi 2 de bronz). Singura care îi lipseşte în prezent este cea de aur la Jocurile Olimpice.



    La rândul ei, Cătălina Ponor (29 ani) câştigă pentru a cincea oară titlul european la bârnă, corectându-şi propriul record, de patru victorii continentale. Ea este din nou stăpână absolută peste “puntea suspinelor”, la 13 ani distanţă de la primul succes, de la Amsterdam. La Cluj-Napoca, valoroasa sportivă a fost iniţial calificată şi la sol, dar a ratat ultimul act după declasarea notei, în absenţa unui element obligatoriu în exerciţiu. Forţată de o accidentare să intre în concurs doar la două aparate, Larisa Iordache (20 ani) a întrerupt un lung şir de ghinioane, care au afectat-o în ultimii ani.



    Din cauza problemelor medicale a ratat două ediţii ale competiţiei continentale (2015 şi 2016), dar şi Jocurile Olimpice de la Rio din 2016, unde, din păcate, echipa de gimnastică a României nu s-a calificat, fapt care nu s-a mai petrecut de la ediţia din 1968 din Mexic. Ultima participare “sănătoasă” a Larisei a fost la Europenele din 2014, când a cucerit trei medalii în finalele pe aparate: aur la sol, argint la bârnă şibronz la sărituri. Reamintim că, la ediţia de anul trecut a Campionatelor Europene de gimnastică, care a avut loc la Berna (Elveţia), România a cucerit două medalii de argint la masculin, ambele prin Marian Drăgulescu (sol şi sărituri), şi două de bronz la feminin, ambele prin Cătălina Ponor (sol şi bârnă).


  • Sportivul săptămânii – Gimnasta Cătălina Ponor

    Sportivul săptămânii – Gimnasta Cătălina Ponor


    A mai rămas mai puţin de o lună până la Campionatele Europene de gimnastică. În premieră, acestea vor fi găzduite de oraşul Cluj. Nu este însă prima dată când întrecerile continentale ale gimnasticii artistice au loc în România. Prima ediţie a competiţiei, care a avut loc în 1957, sub numele de Cupa Europei, s-a desfăşurat la Bucureşti, la Sala Floreasca.



    In pregătirea Europenelor de la Cluj, şapte sportivi din România, mai exact două gimnaste şi cinci gimnaşti, au participat, în weekend, la un concurs de Cupă Mondială organizat în Azerbaidjan, la Baku. Şase dintre ei nu au reuşit nici măcar calificarea în finalele probelor la care au luat parte. Cea de a şaptea, Cătălina Ponor, a obţinut însă două medalii de aur, la bârnă şi sol, motiv pentru care Radio România Internaţional a desemnat-o Sportivul Săptămânii.



    Cătălina s-a născut la 20 august 1987, la Constanţa. A început gimnastica foarte devreme, la vârsta de numai 4 ani, la clubul sportiv şcolar Farul. În 2002 a fost selecţionată în lotul lărgit al României, pregătindu-se la Deva, iar din 2003 a intrat în echipa naţională feminină a României. În acelaşi an a surprins întreaga lume a gimnasticii la Mondialele de la Anaheim, din California, cucerind trei medalii de argint – una cu echipa, una la bârnă şi una la sol. Rezultatele dinaintea competiţiei din SUA nu ne oferiseră nici un indiciu despre posibilităţile Cătălinei. La Campionatele Naţionale din 2003 câştigase bronzul la bârnă, iar la Internaţionalele României din acelaşi an, argintul, la acelaşi aparat.



    Primul moment de glorie al Cătălinei a fost reprezentat de Campionatele Europene desfăşurate în primăvara anului 2004, la Amsterdam. Ea a obţinut atunci trei medalii de aur, pe acelaşi “şablon” ca argintul de la Anaheim: o medalie cu echipa, una la bârnă şi una la sol.



    Şablonul s-a păstrat şi la Olimpiada de la Atena, din vara anului 2004. Cu trei medalii olimpice de aur, Cătălina Ponor a fost cea mai titrată sportivă a delegaţiei române, fiind apoi desemnată cea mai bună sportivă română şi cea mai bună gimnastă a lumii în anul 2004.



    Au urmat alte rezultate de valoare, printre care medaliile de aur la Europene, în 2005 şi 2006, la bârnă, şi bronzul obţinut cu echipa, în 2007, la Mondialele de la Stuttgart.



    Cătălina s-a retras apoi, dar, după o pauză de patru ani, în 2011 a reluat pregătirea. La Europenele din 2012, de la Bruxelles, echipa României, compusă din Sandra Izbaşa, Cătălina Ponor, Larisa Iordache, Diana Bulimar şi Raluca Haidu, s-a impus în concursul pe naţiuni. Apoi, Sandra Izbaşa a câştigat “aurul” la sărituri, Cătălina Ponor a obţinut medalie de aur la bârnă şi de argint la sol, iar Larisa Iordache a fost medaliată cu aur la sol şi argint la bârnă.



    La Jocurile Olimpice de la Londra, din 2012, Cătălina a fost medaliată cu argint la sol, iar în concursul pe naţiuni, alături de echipa României, a urcat pe a treia treaptă a podiumului.



    Ultimele rezultate de valoare ale Cătălinei au fost obţinute în 2016. La Campionatele Europene de la Berna, din Elveţia, în finalele pe aparate, România a câştigat, graţie evoluţiilor ei, două medalii, ambele de bronz, la bârnă şi sol.


  • Sportivul săptămânii – Gimnasta Cătălina Ponor

    Sportivul săptămânii – Gimnasta Cătălina Ponor


    A mai rămas mai puţin de o lună până la Campionatele Europene de gimnastică. În premieră, acestea vor fi găzduite de oraşul Cluj. Nu este însă prima dată când întrecerile continentale ale gimnasticii artistice au loc în România. Prima ediţie a competiţiei, care a avut loc în 1957, sub numele de Cupa Europei, s-a desfăşurat la Bucureşti, la Sala Floreasca.



    In pregătirea Europenelor de la Cluj, şapte sportivi din România, mai exact două gimnaste şi cinci gimnaşti, au participat, în weekend, la un concurs de Cupă Mondială organizat în Azerbaidjan, la Baku. Şase dintre ei nu au reuşit nici măcar calificarea în finalele probelor la care au luat parte. Cea de a şaptea, Cătălina Ponor, a obţinut însă două medalii de aur, la bârnă şi sol, motiv pentru care Radio România Internaţional a desemnat-o Sportivul Săptămânii.



    Cătălina s-a născut la 20 august 1987, la Constanţa. A început gimnastica foarte devreme, la vârsta de numai 4 ani, la clubul sportiv şcolar Farul. În 2002 a fost selecţionată în lotul lărgit al României, pregătindu-se la Deva, iar din 2003 a intrat în echipa naţională feminină a României. În acelaşi an a surprins întreaga lume a gimnasticii la Mondialele de la Anaheim, din California, cucerind trei medalii de argint – una cu echipa, una la bârnă şi una la sol. Rezultatele dinaintea competiţiei din SUA nu ne oferiseră nici un indiciu despre posibilităţile Cătălinei. La Campionatele Naţionale din 2003 câştigase bronzul la bârnă, iar la Internaţionalele României din acelaşi an, argintul, la acelaşi aparat.



    Primul moment de glorie al Cătălinei a fost reprezentat de Campionatele Europene desfăşurate în primăvara anului 2004, la Amsterdam. Ea a obţinut atunci trei medalii de aur, pe acelaşi “şablon” ca argintul de la Anaheim: o medalie cu echipa, una la bârnă şi una la sol.



    Şablonul s-a păstrat şi la Olimpiada de la Atena, din vara anului 2004. Cu trei medalii olimpice de aur, Cătălina Ponor a fost cea mai titrată sportivă a delegaţiei române, fiind apoi desemnată cea mai bună sportivă română şi cea mai bună gimnastă a lumii în anul 2004.



    Au urmat alte rezultate de valoare, printre care medaliile de aur la Europene, în 2005 şi 2006, la bârnă, şi bronzul obţinut cu echipa, în 2007, la Mondialele de la Stuttgart.



    Cătălina s-a retras apoi, dar, după o pauză de patru ani, în 2011 a reluat pregătirea. La Europenele din 2012, de la Bruxelles, echipa României, compusă din Sandra Izbaşa, Cătălina Ponor, Larisa Iordache, Diana Bulimar şi Raluca Haidu, s-a impus în concursul pe naţiuni. Apoi, Sandra Izbaşa a câştigat “aurul” la sărituri, Cătălina Ponor a obţinut medalie de aur la bârnă şi de argint la sol, iar Larisa Iordache a fost medaliată cu aur la sol şi argint la bârnă.



    La Jocurile Olimpice de la Londra, din 2012, Cătălina a fost medaliată cu argint la sol, iar în concursul pe naţiuni, alături de echipa României, a urcat pe a treia treaptă a podiumului.



    Ultimele rezultate de valoare ale Cătălinei au fost obţinute în 2016. La Campionatele Europene de la Berna, din Elveţia, în finalele pe aparate, România a câştigat, graţie evoluţiilor ei, două medalii, ambele de bronz, la bârnă şi sol.