Radio România Internațional

Tag: canalizare

  • Investiţii în reţeaua de apă şi canalizare din judeţul Constanţa

    Investiţii în reţeaua de apă şi canalizare din judeţul Constanţa

    În unele colțuri ale lumii, oamenii planifică excursii în
    spațiul cosmic. În altele, oamenilor le lipsesc chiar și cele mai elementare
    utilități – cum ar fi apa curentă sau o rețea de canalizare.


    Sunt
    discrepanțele lumii în care trăim. Și pare că vor trece ani lumină până când
    diferențele vor începe să se estompeze – ar spune pesimiștii.


    Optimiștii
    ar fi de altă părere și ne-ar atrage atenția că se lucrează la o îmbunătățire a
    condițiilor de trai și în zonele în care oamenii nu mai ajung la stele nici
    măcar cu gândul.


    Sunt politici
    de dezvoltare, proiecte, idei și surse de finanțare care pot fi accesate pentru
    ca acești oameni să aibă acces la condiții mai bune.


    Astfel de
    proiecte se desfășoară și în România.


    Regia
    Județeană de apă Constanța a semnat 51 de contracte pentru lucrări finanțate
    din fonduri europene – cel mai recent fiind semnat luna trecută, la Medgidia.


    Directorul general al RAJA, Aurel
    Presură: Am
    semnat 51 de contracte de lucrări, dintre 45 de contracte de lucrări și 5
    contracte de servicii. Mai sunt două documentații de atribuire în lucru și nu
    în ultimul rând este acest SRC care trebuie să-l ridicăm pe SEAP. Este cel mai
    important proiect care va alimenta zona de sud a județului Constanța, în
    special zona turistică. Noi avem proiecte în 91 de localități. În momentul de
    față lucrăm în 82 de localități, avem 82 de șantiere. În cinci localități am
    finalizat aceste lucrări. Vorbesc de Comana, Tătaru, Jegălia, Gâldău, Iezeru.


    Și
    ca să vedeți care-i dimensiunea acestui proiect, să știți că vom face lucrări
    de apă și canalizare pe 2.766 de străzi. Am alocat pentru municipiul Constanța
    106 milioane de euro. Deci sunt 196 de străzi în sistemul de alimentare cu apă
    și 68 de străzi pentru sistemul de alimentare cu canalizare. În momentul de
    față am finalizat 22 de străzi. Se lucrează în acest moment pe 44 de străzi. Nu
    există un proiect în țara asta, mai mare decât cel de la Constanța.





    Investițiile vor crește eficiența
    sistemelor de apă potabilă, dar și a celor de colectare și tratare a apelor
    uzate.


    În cadrul aceluiași proiect amplu, au
    fost realizate 11 parcuri fotovoltaice iar alte 36 sunt în diferite faze de
    realizare.


    Cu ajutorul lor, RAJA va reduce
    costurile cu energia electrică, în prezent Regia de fiind cel mai mare
    consumator de energie electrică din județul Constanța.


    Producerea de energie electrică în regim
    propriu va aduce societății RAJA o economie de 3 milioane de euro, până în 2025, susține conducerea
    regiei.














  • Noi rețele de apă potabilă și de colectare a apelor uzate în județul Iași

    Noi rețele de apă potabilă și de colectare a apelor uzate în județul Iași

    Respectarea cerințelor de ordin legislativ, a
    directivelor europene, oferirea unui standard de viață normal, sunt câteva din
    justificările folosite la un eveniment de prezentare a implementării
    Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din
    județul Iași. Este vorba despre o investiție de 509 milioane de euro inclusiv
    TVA al cărei contract a fost semnat la începutul acestui an între Ministerul
    Investițiilor și Proiectelor Europene și ApaVital, operatorul regional al
    serviciilor de apă și de canalizare din județul Iași. Fondurile europene
    nerambrusabile provin din Programul Operațional Infrastructura Mare.

    Legat de
    obiectivele proiectului, câteva repere au fost oferite de președintele
    Consiliului Județean, Costel Alexe:




    Prin implementarea acestui proiect răspundem
    nevoilor cetățenilor și, mai ales, comunităților pe care le reprezentăm. 509
    milioane de euro reprezintă o investiție majoră din fonduri europene care
    ajunge în județul nostru. 41 de unități admnistrativ teritoriale, 200 de mii de
    locuitori ai județului vor beneficia de aducțiuni de apă potabilă și 80 de mii
    vor avea servicii de canalizare. Acest proiect ne dă posibilitatea să
    transformăm comunitățile județului nostru în comunități în care standardul de
    viață să fie unul european. Aș vrea să menționez câteva cifre, și anume, 536 de
    km de rețea nouă de canalizare, 312 km de rețea nouă de distribuție a apei
    potabile, 362 de stații noi de pompare a apelor uzate.




    Dincolo de cifre, de datele tehnice, proiectul
    acoperă cerințe legislative europene. Precizări în acest sens au venit din
    partea directorului APaVital Iași, Mihai Doruș:




    Ca cerințe legislative, este clar, respectarea
    directivei apei potabile, directivei apei uzate. Proiectul nu face altceva
    decât să extindă rețele de canalizare, să colecteze apa uzată, s-o epureze, să
    o reîntoarcem în alt mod în natură și să ajute pînă la sfârșit mediul. Pentru
    noi înseamnă lărgirea ariei de operare, înseamnă personal în plus, înseamnă
    utilaje în plus, înseamnă echipamente în plus, dar este de datoria noastră să
    facem acest lucru, să ajungem și noi la un nivel de civilizație european.





    De precizat că, din cele 509 milioane de euro,
    contribuția ApaVital va fi de 6%, iar costurile eligibile sunt de 94%, din care
    contribuția bugetelor locale va fi de 2%, cea a bugetului de stat va fi 13%,
    iar fondurile nerambursabile de la Uniunea Europeană vor fi în procent de 85%.


  • Reabilitarea rețelelor de apă potabilă și de canalizare din comuna Dumbrăvița, jud Timiș

    Reabilitarea rețelelor de apă potabilă și de canalizare din comuna Dumbrăvița, jud Timiș

    Conform proiectelor, în maxim un an și jumătate
    problemele de apă și canalizare din comuna Dumbrăvița ar trebui să fie încheiate.
    Reabilitarea rețelei de apă este acum însă aproape de finalizare iar rețeaua de
    canalizare se va extinde pe o suprafață de aproximativ 80 la sută din comună
    spune primarul din Dumbrăvița, Horia Bugarin:


    Reabilitare rețea de apă
    și extindere rețea de canalizare este finanțat din AFIR și bugetul local.
    Valoare totală a proiectului este de 10.491.059 lei din care fonduri europene
    7.230.342 și are două componente: reabilitarea rețelei de apă și extinderea
    rețelei de canalizare. Proiectul pe apă este realizat în proporție de 80 la sută
    și proiectul de canalizare imediat ce vremea ne va permite, se va începe.
    Termenul de execuție este până la 19 octombrie 2021.


    Rețeaua de canalizare va rezolva mare parte din
    problemele comunei în timp de reabilitarea rețelei de apă este realizată pentru
    aproximativ un sfert din localitate.


    Practic reabilitarea rețelei
    de apă este pe aproximativ 25 la sută din comună și partea de canalizare ne
    duce la un grad de realizare a canalizării la 80 la sută și merge pe o zonă
    foarte populată. Este un cvartal destul de mare care practic, pe de o parte,
    aduce canalizarea în zone unde nu exisa și leagă anumite rețele realizate din
    fonduri locale.


    Pentru a rezolva restul problemelor de canalizare din
    comună, administrația locală a obținut finanțarea pentru un proiect
    transfrontalier România – Serbia în valoare totală de peste 500 de mii de euro.
    Primarul Horia Bugarin:


    Următorul proiect, care
    este tot un proiect pe FADR, cooperare transfrontalieră România – Serbia care
    este tot parte de canalizare practic ne duce la un grad de realizare a
    canalizării de aproximativ 90 la sută urmând ca anul acesta să vedem și din
    surse proprii, practic într-una an, un an și jumătate tot ce există în momentul
    actual ca dezvoltare imobiliară în Dumbrăvița să beneficieze de apă și canal.



    Pentru că în ultimii patru ani populația comunei cu
    drept de vot s-a dublat, până la finalul acestui an, administrația locală construiește
    o creșă și o școală din fonduri europene. Este vorba despre o creșă cu 63 de
    locuri și o școală cu 8 clase, 3 laboratoare, bazin de înot și o bibliotecă.


  • Modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare din Ţara Făgăraşului

    Modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare din Ţara Făgăraşului

    Peste 28 de milioane de euro vor fi investiți pentru modernizarea rețelelor de
    apă și canalizare din Ţara Făgărașului.


    Finanțarea
    va fi asigurată printr-un proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de
    apă şi apă uzată în judeţele Sibiu şi Braşov.


    Contractul
    a fost semnat în 6 ianuarie. Valoarea totală a acestui proiect investiţional
    este de 174 milioane euro, fondurile fiind asigurate în cadrul Programului
    Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.


    Investiţiile prevăzute în proiect vor fi realizate în 19 unităţi
    administrativ-teritoriale din judeţul Sibiu şi 7 UAT-uri din judeţul Braşov.


    În județul Brașov, președintele Consiliului Județean, Adrian Veștea, a explicat
    că beneficiarii sunt municipiul Făgăraș și cinci comune: Lisa, Voila, Recea,
    Mândra și Beclean (cu satele arondate):


    Se
    vor face reabilitări și introducere de apă potabilă în 7 localități. Vor fi
    lucrări de canalizare și stații de epurare. Practic vor fi montate mai multe
    bazine și captări de apă și se vor face racordurile până la limita de
    proprietate.

    Momentan am semnat contractul de finanțare și urmează să se
    finalizeze procedura de achiziție, și după ce vom avea constructorul, vom da
    ordinul de începere. Va fi o procedură de achiziție extrem de amplă, unde va
    trebui să dăm foarte multe clarificări. Cam într-un an de zile vor începe
    lucrările, iar perioada de implementare este de 3 ani de zile. Consider că este
    o investiție extrem de importantă și va reuși să rezolve o mare parte din
    problemele de apă uzată și aducțiune de apă potabilă pentru o parte din
    localitățile din Țara Făgărașului.




    Potrivit proiectului, în cele 2 județe, populația totală care va beneficia de
    lucrările de extindere şi modernizare a infrastructurii de apă şi canalizare
    este de 133.128 locuitori. Dintre aceștia 73.618 locuitori sunt din judeţul
    Brașov.


    Practic,
    37.182 de cetăţeni din Ţara Făgăraşului vor beneficia de servicii de furnizare
    a apei potabile, ca urmare a investițiilor care vor fi realizate în alimentarea
    cu apă, iar 36.436 de locuitori vor fi racordaţi la canalizare, după
    finalizarea investițiilor în infrastructura de apă uzată.


  • Caraş-Severin-Proiecte pentru dezvoltarea rețelelor de apă potabilă și de colectare a apelor uzate

    Caraş-Severin-Proiecte pentru dezvoltarea rețelelor de apă potabilă și de colectare a apelor uzate

    În primăvara acestui an, operatorul județean de apă și canal, Societatea AquaCaraș a semnat un contract de servicii pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire necesare proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Caraș – Severin/Regiunea Vest.


    Recent, în cadrul unei întâlniri cadru, organizată de Consiliul Județean, Bogdan Ghițescu director general adjunct în cadrul Autorității de Management Program Infrastructură Mare, a anunțat depunerea proiectului de către AquaCaraș pentru finanțare, acesta fiind eligibil.

    Factorii implicați în proiect ne-au surprins cu un progres foarte bun împreună cu consultantul. Mai mult, ne-au pus în fața faptului de a crea un mecanism anume, ca să poată să primească finanțare mai repede și să facem o legătură între Programul Operațional Infrastructură Mare și viitorul Program Operațional Dezvoltare Durabilă, a spus reprezentantul Ministerului Fondurilor Europene.

    A fost un efort deosebit, de echipă, să putem să finalizăm acest proiect. Conducerea de la AquaCaraș, a venit cu solicitări precise care trebuiau respectate conform cererilor, a declarat Radu Păunescu, directorul firmei de consultanță:

    Studiul de fezabilitate a fost acceptat de către operator și a fost transmis către Autoritatea de management. Ne așteptăm ca într-un viitor extrem de apropiat să putem să avem o formă acceptată de către Autoritatea de management. Solicitările operatorului au fost foarte clare și foarte concise, inclusiv Primăria Reșița, care s-a implicat activ, a beneficit de niște investiții pe zona de extinderi de rețele și de reabilitare rețele. A dorit să găsim soluțiile tehnice optime pentru ca costurile să fie cât mai ușoare pentru operator.


    În cadrul proiectului, se propun investiții în aria de competență a mai multor autorități administrativ-teritoriale din Caraș-Severin, fiind definite 15 sisteme de alimentare cu apă în cele două municipii ale județului Reșița respectiv Caransebeș, în Bocșa, Oțelu Roșu, Moldova Nouă, Oravița, Băile Herculane, Anina, Teregova, Topleț, Grădinari, Greoni, Ticvani, Cârnecea și Secășeni.

    Proiectul a vizat, de asemenea, reducerea pierderilor de apă din rețeaua de distribuție a apei potabile, reducerea infiltrațiilor în sistemul de canalizare și reducerea poluării mediului ca urmare a deversării în corpurile de apă a apei uzate netratate sau tratate necorespunzător.

    În total, investiţiile se ridică la 175 de milioane de euro cu tot cu TVA. În aceşti bani, cea mai mare proporţie o deţin lucrările pentru sistemele de alimentare cu apă, urmând să se facă investiţii în cele 15 localităţi cărășene. În toate aceste localităţi, după implementarea proiectului, se urmăreşte un grad de conectare de 100%.

    Perioada de implementare a proiectului este de 98 luni, respectiv până în februarie 2022.


  • Proiecte pentru dezvoltarea municipiului Ploiești

    Proiecte pentru dezvoltarea municipiului Ploiești

    Primăria Ploiești a semnat recent
    2 proiecte cu finanţare europeană.


    Ne oferă amănunte cel care a
    semnat documentele, fostul primar al Ploieștiului, Florin Adrian Dobre:


    Un proiect de regenerare urbană, în cartierul pictor Rosenthal,
    este un cartier mărginaș al municipiului Ploiești, acest proiect presupune
    infrastructură rutieră și infrastructură de reţele- canalizare plus iluminat
    public. Şi încă un proiect- un liceu- liceul 1 mai, la
    fel, semnat în aceasta perioadă, este vorba despre modernizarea liceului.


    Primăria Ploiești mai derulează
    în prezent alte câteva contracte cu fonduri europene.


    Mă refer aici la un proiect care va face legătura.. se va înfiinţa
    un drum nou, între Gara de Sud și Gara de Vest, proiectul se cheamă Libertăţii,
    mai avem un proiect- Cantacuzino- cu lărgirea unui pod CF pe sub care trece
    drumul și va fi pe 4 benzi, tot pe infrastructură mai avem un terminal
    multimodal în zona de nord a municipiului Ploiești, în apropierea spitalului
    judeţean Prahova și 2 depouri- unul de tramvaie și altul de troleibuze şi
    autobuze electrice.



    Adrian Dobre mai spune că încă 2
    proiecte așteaptă să fie semnate cât de curând: regenerarea urbană a unui alt
    cartier de la periferie- Rîfov- și modernizarea liceului Sfântul Apostol Andrei.


    Cele două proiecte de regenerare urbană sunt de aproape 5 milioane
    de euro fiecare, proiectul de modernizare a clădirilor liceelor- aproximativ 20
    de milioane de euro fiecare, Libertăţii e aproape 30 de milioane de euro,
    Cantacuzino-ul este de aproximativ 20 de milioane de euro- acolo se realizează
    și un terminal multimodal și 2 depouri- fiecare depou de aproximativ 5 milioane
    de euro, terminalul intermodal de la nord- un proiect de aproximativ 20 de
    milioane de euro plus o componentă de încă 10 milioane de euro pentru partea
    de.. tot ce înseamnă modernizare pentru e-tiketing, managementul traficului,
    terminal multimodal cu toate componentele necesare- staţii pentru biciclete și
    parcări de tip park&ride.



    Totodată mai există câteva
    proiecte aflate în procedură de licitaţie în faza de evaluare a ofertelor
    tehnice în vederea atribuirii contractelor de execuţie.




  • Judeţul Ilfov se dezvoltă cu ajutorul fondurilor europene

    Judeţul Ilfov se dezvoltă cu ajutorul fondurilor europene

    În prezent sunt în
    curs de implementare proiecte de extindere a retelei de apa şi canalizare în 8
    localitati: Pantelimon, Bragadiru, Ciorogârla, Cornetu, Domnești, Dobroești,
    Brănești si Cernica si Brănești.


    De asemenea s-au
    semnat contracte de finantare pentru restaurarea a două mănăstiri monumente
    istorice: Căldărușani- aflată la 25 de kilometri de București pe teritoriul
    comunei Gruiu și Sfântul Nicolae- Sitaru- lacas de cult construit în 1627-
    situat în zona comunelor Nuci si Grădistea, Presedintele
    Consiliului Judetean Ilfov, Marian Petrache a fost la sfârşitul săptămanii
    trecute la Bruxelles pentru a discuta despre proiectele aflate în derulare:


    Noi practic suntem pe încheierea proiectelor pe mandatul 2013- 2020, s-a finalizat primul proiect pentru apă şi canal pentru 8 localități, acuma suntem în faza de aprobare la Bruxelles a următorului proiect de apă și canal de 360 de milioane de euro, d-aia am fost plecat la Bruxelles, să discut despre două proiecte majore la nivelul Consilului Județean- proiectul de apă și canal și proiectul de gestionare integrată a deșeurilor care va fi în jur de 50 de milioane de euro și care va fi pe mandatul ăsta, 2013- 2020 cu fazare și pe mandatul viitor 2021- 2027.


    Alte două proiecte importante cu finanțare europeană se vor realiza la Măgurele- unde se va construi cel mai ambiţios parc științific din sud- estul Europei și la Moară Vlăsiei- unde se va realiza cel mai mare depozit din țară care va asigura transferul mărfurilor spre aeroport și autostradă:

    Pentru mandatul 2021- 2027, deci începând de la anul, am discutat despre două proiecte strategice care vor schimba faţa economică a județului Ilfov- Parcul Științific de la Măgurele și Multi Modalul de la Moara Vlăsiei. Suntem cu amandoua proiectele în faza avansată de analiză, zilele acestea se încheie faza de cercetare pentru proiectare la parcul științific, adică vom alege proiectantul. După ce alegem proiectantul și facem proiectul, până în toamna zicem noi, deja îl vom depune la Comisia Europeană pentru a finanța o parte din acest proiect din fonduri europene. La fel suntem și cu proiectul de la Moara Vlăsiei, cel cu Inter Modalul, tot în toamnă sperăm să îl depunem pentru finanțare din fonduri europene.

    Alte investiții pentru care se încearcă obținerea de fonduri europene vizează realizarea unei reţele de stații de autobuz smart dotate cu display care afișează timpul când ajunge autobuzul, tonomat de bilete, prize pentru telefoane, trotinete sau mașini electrice și senzori de măsurare a calității aerului.


  • Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată

    Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată

    Un trai decent, fie
    că vorbim de mediul urban, fie că vorbim de cel de la sate, este legat de accesul la servicii, bunuri,
    infrastructură de diferite tipuri. În acest sens, prezența sau absența acestora
    dă notă asupra calității vieții. Uniunea Europeană, prin finanțări, susține
    demersurile administrațiilor publice locale și județene pentru a înlătura
    anumite decalaje. Este și cazul a ceea ce urmează să se întâmple în județul
    Suceava. Să adăugăm că, recent, a fost semnat contractul de finanțare; sume
    importante care se vor regăsi ca lucrări, investiții în întregul județ.
    Informații pe acest subiect sunt oferite de domnul Viorel Seredenciuc,
    vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava.




    Una dintre cele mai
    importante investiții, dacă nu cea mai importantă a județului cu fonduri
    europene.






    Așa este, cea mai mare investiție pe fonduri europene
    din județul Suceava. Contractul a fost semnat în luna decembrie. Proiectul este
    în valoare de 234 de milioane de euro, bani care vin în mare majoritate de la
    Uniunea Europeană. Vorbim de paisprezece localități unde se va completa
    necesarul de conducte de apă și de
    canalizare și stații de epurare, în unele din ele, iar în alte localități,
    localități mari, se va lua de la zero
    introducerea de apă și de canalizare.

    Vorbim de nouă orașe și municipii și
    cinci comune. Numărul de beneficiari ai acestui proiect este mare, aproximativ
    226 de mii de locuitori ai județului, astfel încât, pe aria de acoperire a proiectului, va crește gradul de conectare,
    pentru apă, cu 17%, ajungând la 82%, iar pentru canalizare va crește cu peste
    20%, ajungând până la 91%. Astfel, vom încerca să ne conformăm directivelor
    Uniuni Europene, în primul rând, pentru canalizare, pentru localitățile cu mai
    mult de 2000 de locuitori, echivalent.





    La sfârșitul anului
    2019, a fost semnat contractul de finanțare, care este termenul de realizare a
    tuturor acestor lucrări?




    Sunt câțiva pași
    care trebuie urmați, pași obligatorii. Sperăm ca în acest an să avem
    consultantul, iar, probabil, spre sfârșitul anului sau, cel târziu, la
    începutul anului viitor, vom trece la atribuirea contractelor de lucrări; iar
    termenul de realizare va fi, probabil, de circa doi ani de zile.


  • Vizită ADR Centru în Republica Moldova

    Vizită ADR Centru în Republica Moldova

    La
    începutul acestei luni, specialiști ai ADR Centru din România au efectuat o
    vizită de lucru la omologii lor din Regiunea Centru din Republica Moldova


    Cu
    acest prilej, au fost discutate aspecte privind posibilitățile de îmbunătățire
    a relațiilor parteneriale, pentru creșterea absorbției de fonduri
    nerambursabile, între cele două Agenții.


    De
    asemenea, specialiștii de la cele două agenții regionale s-au întâlnit pentru a
    discuta despre instrumentele și structurile organizatorice privind promovarea
    investițională reciprocă a celor două Regiuni Centru – din România și din
    Republica Moldova – dar și despre eventualele schimburi de experiență în ceea ce
    privește politicile publice și dezvoltarea de parteneriate pe programe
    europene.


    Ne
    oferă detalii Nicolae
    Mărginean, director de comunicare în cadrul ADR Centru Alba Iulia:




    Această vizită a avut ca scop discutarea posibilităților
    de îmbunătățire a relațiilor parteneriale, creșterea absorbției de fonduri,
    precum și un schimb de specialiști pentru a sprijini agenția moldoveană ca
    să-și realizeze activitățile pe care le are propuse. La agenția din Moldova,
    directorul Viorel Jardan a precizat că își manifestă întreaga deschidere și
    interesul să atragă investiții în Regiunea Centru din Republica Moldova și să
    preia cât mai mult din bunele practici ale ADR Centru din Alba Iulia.



    La
    rândul său, directorul ADR Centru Alba Iulia, Simion Crețu, a arătat că specialiștii români pot acorda asistență partenerilor
    moldoveni în domenii de interes cum ar fi dezvoltarea instituțională,
    dezvoltarea infrastructurii de transport, de alimentare cu apă și canalizare,
    în domeniul gestionării deșeurilor, dar și în aspecte referitoare la eficiența
    energetică a clădirilor publice, dezvoltare economică și dezvoltarea
    turismului.


    Parteneriatul
    va asigura transferul de cunoștințe privind pregătirea pentru aderarea
    Republicii Moldova la Uniunea Europeană.


    În prima fază
    sunt vizate cooperarea în scopul dezvoltării și consolidării legăturilor
    economice, care prezintă interes pentru ambele regiuni, promovarea schimburilor
    culturale dintre cele două regiuni, precum și extinderea cooperării la nivelul
    celor două Consilii de Dezvoltare Regională.





  • Fondurile europene – o necesitate în mediul rural

    Fondurile europene – o necesitate în mediul rural

    În inima Bărăganului în comuna Ciochina, județul Ialomița autoritățile locale au realizat că dezvoltarea depinde de accesarea fondurilor europene. Vasile Câmpulugeanu, primarul comunei Ciochina, județul Ialomița:

    Am beneficiat de un proiect privind sistemul public de apă la nivelul comunei Ciochina, finanțat din fonduri europene. Este un sistem de aproximativ 45 km, funcțional, performant și vreau să menționez faptul că avem aproape 1420 de case racordate la sistemul public de apă. Sistemul deservește întreaga comună iar valorea proiectului a fost de peste 100 miliarde lei vechi.

    Anul trecut autoritățile locale au accesat fonduri europene pentru refacerea infrastructurii rutiere. Vasile Câmpulugeanu, primarul comunei Ciochina, județul Ialomița: Una din marile probleme ale comuității este infrastructura rurală. Am demarat acest mare proiect, dar ca să demarezi un proiect ai nevoie de alte înainte și anume: a trebuit să facem lucrările topografice pe 45 km pentru că este o lucrare de bază de la care pleci, studiile geo și imediat după ce le-am finalizat am demarat un proiect de reabiltare drumuri. Proiectul se intitulează ,,Modernizare drumuri de interes local prin metode alternative, comuna Ciochina, județul Ialomița. Am finalizat proiectul, suntem în faza în care trebuie să depunem cererea la Ministerul Dezvoltării pentru că acest proiect se desfășoară prin programul PNDR 2.

    De ce anume ar mai fi nevoie în comună?

    Ion C. Vasile, consilier în cadrul Primăriei Ciochina, județul Ialomița: Am avea nevoie de canalizare. Este un proiect mai amplu. Vrem să începem cu satul de centru Ciochina și deja am luat legătura cu consultantul și vrem ca acest mare proiect să se desfășoare prin AFIR. Aici există o sumă fixă, un milion euro și din discuţile pe care le-am purtat sper să relizăm 11 km de drum ceea ce ar însemna că am finaliza satul de centru al comunei Ciochina.


  • Finanțări europene pentru dezvoltare rurală

    Finanțări europene pentru dezvoltare rurală

    Comuna Ciorogârla aflată în proximitatea Capitalei este una dintre comunele dezvoltate ale României. Ce bani europeni au fost investiți și ce proiecte s-au realizat în comuna ne spune primarul comunei Ciorogârla din județul Ilfov , Victor Niculae.

    S-a investit pe apă-canal, fonduri europene în colaborare cu Consiliul Județean Ilfov.Proiectul a început în 2013 și s-a finalizat în 2014.

    Rep: În acest moment toată populația comunei beneficiază de apă curentă și canalizare?

    Avem executați 21 km de apă și canal, avem în jur de 600 de branșări la apă canal din 2486 de case. Valoarea totală a investiției s-a ridicat la 4 900 000 euro.

    Există probleme pe care le-au întâmpinat si le întâmpină autoritățile din Ciorogârla în momentul în care își propun să acceseze fonduri europene. Care sunt acestea? Primarul comunei Ciorogârla din județul Ilfov, Victor Niculae explică:

    Lipsa de personal ne împiedică să accesăm fonduri europene. Salariile la primării sunt foarte mici și un consultant pe fonduri europene nu vine să se angajeze la primărie. Aș avea nevoie urgent de fonduri europene, mai ales pentru extinderea intravilanului, pentru rețele electrice, pentru asfaltare și pentru construirea unui nou cămin cultural. Dacă proiectele sunt scrise bine și sunt realizate bine nu are nici comunitatea europeană de ce să se împiedice de aceste proiecte.


  • Bani europeni pentru modernizarea alimentarii cu apă în Vaslui

    Bani europeni pentru modernizarea alimentarii cu apă în Vaslui

    Importantă în desfășurarea
    demersului este contribuția financiară a Fondului de Coeziune al Uniunii
    Europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Adăugăm la
    cele spuse că este vorba despre modernizarea
    sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a
    stațiilor de epurare în zonele urbane ale județului Vaslui. Dimensiunea inițiativei,
    stadiul investițiilor, dar și alte repere le avem de la domnul Gabriel
    Beșleagă, director general al Aquavas Vaslui, operatorul județean de apă și
    canalizare.


    Domnule director, semnarea contractului de finanțare a
    fost 2016. Suntem în prima parte a lui 2019. Au început lucrările?


    Deja
    la această dată două contracte de lucrări finalizate: este vorba despre
    reabilitarea stațiilor de tratare Vaslui, Bârlad și Huși, reabilitarea
    stațiilor de epurare Vaslui, Bârlad și Huși. Avem în execuție două contracte de
    lucrări pe rețele de apă și canalizare, stații de pompare, stații de pompare
    apă uzată în municipiul Vaslui și un contract în execuție în Huși și în orașul
    Negrești. Pentru aceste localități au fost semnate contractele, ordinele de
    începere au fost deja date. Estimăm că vom finaliza aceste lucrări undeva la
    finele anului 2020. Mai avem în procedură de achiziție încă două contracte de
    lucrări: este vorba de stațiile de tratare și stațiile de epurare Negrești și
    surse de aducțiuni, stații de pompare a apelor brute și rezervoare de refulare
    în Vaslui în Bârlad. De asemenea, refacem documentația care a fost în
    procedură de achiziție, dar nu am avut
    ofertanți, pentru municipiul Vaslui.


    Este unul din cele mai importante proiecte prin prisma
    finanțării.


    Uniunea
    Europeană oferă 266 de milioane de lei, la o valoare de 355 de milioane de
    lei. Beneficiari vor fi locuitorii din
    cele patru aglomerări: Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești, însemnând 148 de mii
    de beneficiari ai acestor lucrări.


    Această infrastructură, odată dată în folosință, înseamnă
    avantaje pentru locuitorii în cauză.


    E
    un dublu impact: asupra calității apei destinată consumului și ceea ce însemnă
    efectul asupra mediului. Deci, din toate punctele de vedere, vom beneficia de o
    calitate a serviciilor mai bună.


  • Fonduri europene pentru zone miniere

    Fonduri europene pentru zone miniere

    Comuna Șotânga din judeţul Dâmbovița a accesat fonduri europene și astfel s-a transformat dintr-o localitate minieră într-una agricolă. Primarul comunei, Constantin Stroe, ne explică cum s-a dezvoltat localitatea:


  • Fonduri europene pentru dezvoltarea zonelor rurale

    Fonduri europene pentru dezvoltarea zonelor rurale

    Accesul la fondurile europene pentru zonele rurale reprezintă cea mai mare provocare pentru administrația publică din România. Comuna Smeeni din judeţul Buzău este una dintre localităţile României care a beneficiat de bani europeni pentru dezvoltare şi modernizare.

    Autoritățile locale din comuna Smeeni, județul Buzău, au accesat fonduri europene, realizând până în prezent două mari investiții. Alte două proiecte se află în curs de derulare. Ion Andrei, primarul comunei Smeeni, județul Buzău este de părere că fondurile europene contribuie la dezvoltarea localității.

    Avem două proiecte deja terminate, pe bani europeni, ambele la spital, la spitalul de boli cronice Smeeni. Începând din 2014, masterplanul 2014-2020, avem două proiecte, unul ce are ca obiectiv introducerea rețelei de canalizare, proiect aflat într-un stadiu avansat și un altul având că obiectiv asfaltrea a 7 km drum comunal.

    Ne întoarcem la cele finalizate, ambele la spital. În ce au constat? În modernizări?

    Da, reabilitarea clădirii spitalului. În prezent concurează cu alte spitale din județ privind curățenia și dotările. Acestea s-au realizat în cadrul proiectului: Modernizarea clădirilor și în cadrul aceluiași proiect, un proiect de 61 miliarde lei vechi , dotări. Este vorba despre dotări cu aparatură necesară funcționarii spitalului.

    O problema cu care se confruntă în general autoritățile când vine vorba de invesții din fonduri europene este cea a cofinanțării. De unde ați găsit bani pentru cofinanțare?

    În ceea ce privește proiectele derulate pe PNDR, în special cele pe care le accesăm noi pe Măsură 7.2, sunt finanțate în totalitea. Sunt în discuție cheltuieli neeligibile vis-a vis de studiul de fezabiltate și alte diligențe de șantier. Atât proiectarea cât și execuția sunt finanțate în totalitate de UE.


    Canalizarea, un proiect aflat în derulare.Vor beneficia de rețea de canalizare toți locuitorii comunei Smeeni la finele proiectului?

    Conform unor înțelegeri, s-a ajuns la ideea că nu putem accesa decât maxim un milion euro pentru rețea alimentare cu apă și un milion euro pentru rețeaua de canalizare. În consecință din aproape 7000 de locuitori cât are comuna Smeeni, proiectul deservește maxim 1500 locuitori.


  • Probleme întâmpinate la accesarea fondurilor europene

    Probleme întâmpinate la accesarea fondurilor europene

    Comuna Ciorogârla aflată în proximitatea Capitalei este una dintre comunele dezvoltate ale României. Ce bani europeni au fost investiţi şi ce proiecte s-au realizat în comuna ne spune primarul comunei Ciorogârla din judeţul Ilfov, Victor Niculae: S-a investit pe apă-canal, fonduri europene în colaborare cu Consiliul Judeţean Ilfov. Proiectul a început în 2013 şi s-a finalizat în 2014. Avem executaţi 21 km de apă şi canal, avem în jur de 600 de branşări la apă canal din 2486 de case. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la 4 900 000 euro.

    Există probleme pe care le-au întâmpinat si le întâmpină autorităţile din Ciorogârla în momentul în care îşi propun să acceseze fonduri europene. Care sunt acestea?

    Primarul comunei Ciorogârla din judeţul Ilfov, Victor Niculae explică: Lipsa de personal ne împiedică să accesăm fonduri europene. Salariile la primării sunt foarte mici şi un consultant pe fonduri europene nu vine să se angajeze la primărie. Aş avea nevoie urgent de fonduri europene mai ales pentru extinderea intravilanului, pentru reţele electrice, pentru asfaltare şi pentru construirea unui nou cămin cultural. Dacă proiectele sunt scrise bine şi sunt realizate bine nu are nici comunitatea europeană de ce să se împiedice de aceste proiecte.