Radio România Internațional

Tag: canalul Bastroe

  • Retrospectiva săptămânii 19.02 – 25.02.2023

    Retrospectiva săptămânii 19.02 – 25.02.2023

    Președintele României,
    Klaus Iohannis, la summit-ul B9 de la Varșovia


    Unitatea și solidaritatea pentru Ucraina sunt absolut
    esențiale și au reprezentat arma secretă a țărilor aliate, a afirmat șeful
    statului român, Klaus Iohannis, care a participat la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9
    organizată la Varșovia. Creat în 2015, după anexarea Crimeei de către Rusia, la
    iniţiativa preşedinţilor Poloniei şi României, Formatul mai cuprinde Bulgaria,
    Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Ungaria. Rusia a readus
    războiul în Europa, iar statele NATO de pe Flancul estic se află în prima linie
    a efortului de contracarare a efectelor negative ale acestui conflict brutal,
    fără nicio justificare, a punctat președintele României. Klaus Iohannis a
    pledat pentru o prezenţă militară americană crescută, dar şi pentru pregătirea
    unei strategii a SUA pentru Marea Neagră. La reuniunea de la Varșovia au fost
    prezenți și preşedintele SUA, Joe Biden, şi secretarul general al NATO, Jens
    Stoltenberg. Liderul de la Casa Albă s-a angajat să protejeze ţările de pe
    Flancul estic al NATO, despre care a afirmat că reprezintă prima linie de
    apărare împotriva Rusiei. La rândul său, secretarul general al NATO, Jens
    Stoltenberg, a declarat că Ucraina trebuie să primească ajutorul de care are
    nevoie şi că Rusia nu poate fi lăsată să ştirbească securitatea Europei.



    Un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia


    În contextul împlininirii, pe 24 februarie, a unui an de
    la debutul ofensivei lansate de Rusia împotriva Ucrainei, ministrul român al Apărării Naţionale, Angel
    Tîlvăr, a afirmat că România va continua să sprijine Ucraina atât cât
    va fi nevoie, pentru că poporul român crede într-un sistem internaţional bazat
    pe reguli, nu pe agresiune. Conflictul ruso-ucrainean a generat cea mai mare
    deplasare de refugiaţi din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.
    România a fost țară de tranzit pentru milioane de ucraineni care au fugit din
    calea războiului, iar o parte au rămas aici, unde beneficiază de tot sprijinul
    necesar. De un an, România a devenit a doua casă pentru peste o sută de mii de
    refugiaţi ucraineni. Așa cum a precizat și ministrul român de Externe, Bogdan
    Aurescu, România a acordat Ucrainei sprijin multidimensional, amintind înlesnirea
    tranzitului a circa 13 milioane de tone de cereale ucrainene, facilități
    economice, deschiderea a noi puncte de frontieră pentru creșterea
    conectivității, asistență bilaterală pentru susținerea parcursului european. Pe
    de altă parte, autoritățile de la București au decis să suspende activitatea
    Centrului Rus pentru Cultură şi Ştiinţă din România. Potrivit unui comunicat
    al MAE, prin acţiunile derulate, centrul s-a îndepărtat iremediabil de
    obiectivele fireşti de consolidare a legăturilor culturale şi s-a transformat,
    în mod regretabil, într-un instrument de propagandă, dezinformare şi disculpare
    a crimelor de război ale Federaţiei Ruse din Ucrainaˮ. Suspendarea activităţii
    Centrului va avea loc până cel târziu la data de 20 august, până la care
    trebuie finalizate procedurile administrative implicate de această măsură.



    Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu,
    la București


    Președinta Republicii Moldova (ex-sovietică,
    majoritar românofonă) a făcut, joi, o vizită la București, la o zi după
    conferinţa statelor din formatul B9 şi după încurajările primite, la Varşovia,
    de la preşedintele american, Joe Biden. Maia Sandu a avut convorbiri cu șeful
    statului român, Klaus Iohannis, cei doi trecând în revistă relaţiile bilaterale
    şi proiectele comune. Liderul de la Chișinău a mulţumit României pentru
    sprijinul constant, inclusiv în contextul crizei energetice, iar preşedintele
    Iohannis a evocat îngrijorările determinate de ameninţările exterioare fără
    precedent la adresa ordinii democratice din Republica Moldova. Şeful statului
    român a dat asigurări că Bucureștiul va rămâne vigilent faţă de acţiunile
    hibride ale Rusiei și va continua să sprijine, în mod ferm, respectarea
    suveranităţii şi a integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova, în
    frontierele sale recunoscute la nivel internaţional. Klaus Iohannis a precizat
    că autorităţile proeuropene de la Chişinău au gestionat cu calm şi
    profesionalism provocările de orice natură menite să deraieze cursul european
    ales de cetăţenii Republicii Moldova. Maia Sandu a avut întrevederi și cu
    premierul Nicolae Ciucă și cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.



    Ce se întâmplă cu canalul Bâstroe?


    În această săptămână, România a exprimat
    îngrijorări cu privire la indiciile conform cărora Ucraina vecină ar draga
    canalul Bâstroe de la Dunăre, ce taie o regiune de coastă comună, sensibilă din
    punct de vedere ecologic, şi a întrebat Kievul dacă poate verifica locul lucrărilor.
    Ucraina a afirmat, săptămâna trecută, că pescajul navelor care trec prin canalul Bâstroe a
    fost adâncit de la 3.9 metri la 6,5 metri. România şi-a exprimat
    preocuparea că orice lucrare pe ruta fluvială din zona comună a Deltei Dunării
    ar putea periclita ecosistemul ce face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO şi
    ar încălca tratate internaţionale de protecţie a mediului. Oameni
    politici şi o parte a opiniei publice româneşti se tem că Ucraina ar fi adâncit
    Bâstroe mai mult decât este permis, pentru a-l face navigabil pentru nave mari.
    Reuters notează că Ucraina
    transportă cereale pe Bâstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru
    exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a
    fost limitat de la invazia Rusiei.     Premierul liberal Nicolae Ciucă a
    declarat că orice abatere de la lucrări uzuale de întreţinere trebuie
    clarificată. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul
    Marcel Ciolacu, a afirmat că protejarea Deltei Dunării nu se negociază.
    Ambasada Ucrainei la Bucureşti a transmis că lucrările, desfăşurate exclusiv în
    cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt operaţiuni curente de întreţinere a
    căii navigabile.


  • Cali românească tră yipturli ucraineani

    Cali românească tră yipturli ucraineani

    România ş-deadi acordul că pampori sum hlambura ucraineană ncărcate cu yipturi s’poată s’treacă pritu canalele Chilia şi Bâstroe. Apofasea a autorităților române yine tru contextul a eforturilor ţi li faţi văsilia a noastră ti s’agiută Ucraina, cu scupolu ti ñicurarea a consecințelor agresiunillei ali Rusie. Uidisitu cu MAE, acordul a partillei române tră ufilisearea-a a canalului Bâstroe tru scoplu di tranzitari a pamporiloru ncărcati cu yiptu ari ună simasie excepțională, hiinda avută tru videală importanța ti diversificarea și fluidizarea a călliurloru di transportu ufilisiti tră exporturile ucrainene di yipturi.



    Unăoară cu acordul a partillei române fu sumliniată, tutunăoară, mențănearea a pozițiillei di principiu a Româniillei mutrinda proiectul ti dizvoltarea tră navigație a canalului Bâstroe, cum și necesitatea ca acesta s’tiñisească pruvidirli a ndreptului internațional aplicabil, inclusiv reglementările tru materie di protecție a fisillei. Tru idyiulu kiro, partea română ş-lu tăni angajamentul tra s’facă ma largu gaereţ niacumtinati, tru numi național și tru cadrul UE, tră s’licşureadză tranzitul și exportul di yipturi ucrainene, inclusiv pritu intermediul a porturilor românești di la Dunăre și Amarea Lae.



    Construcţia a canalului Bâstroe, cari faţi ligătura anamisa di Dunăre şi Amarea Lae, ahuhri tru 2004. România căftă ali Ucraina s’dănăsească aestu proiect, avânda tu vidială că ună parte ditu el treati nolgica di Dilta a Dunăllei — aflată tru patrimoniul mondial UNESCO – şi calcă ma multi convenţii internaţionale ditu domeniul protecţiei fisillei, hiinda zñiipsiti niscănti cişiti di fauna. Autoritățile internaționale diadiră ndreptate României, ama, cututi timbihili oficiale, canalu fu dişcllisu di Kiev tru 2007. Tru paturli dzăli ditu soni, 16 di pampori tricură pritu aestu uidisitu cu spusa a autorităţilor ucrainene.



    Tru aestu contextu, dilegaţii militare ditu Rusia, Ucraina şi Turcia s-andămusiră, ñiercuri, cu oficiali di la ONU la Istanbul, tră discuţii ligatu di ahurhearea diznău a exporturilor di yipturi ucrainene ditu portul Odisa, di la Amarea Lae. Dupu muabeţ, fu adratu un ţentru di coordonare tră asiguripsearea a rutelor, precizeadza Ankara, un acord hiinda ti simari săptămâna yinitoare. Tutunăoară, părţile s’akicăsiră ti niscănti controale comune tră verificarea a yipturloru tru porturi.



    Reuniunea s’faţi tru contextul a creaştirilleii păhadzlli a produselor alimentare la nivel global, parţial di itia a aputrusearillei Ucrainăllei di cătră Rusia ahuhrinda ditu 24 di şcurtu. Ucraina, alpatrulu mare exportator mondial di yipturi, fu forţată tra să-şi redirecţioneadză livrările di yipturi pe calea di heru ditu ascăpitată pritu Polonia, Slovacia ică România. Exporturile a llei sunt ambudyusiti tru Amarea Lae di pamporili militare ruse, kiro tru cari minile marine ar4dăpsiti di Kiev suntu şi eali ună problemă.



    Tru săptămânili ditu soni, Turcia, membră a NATO, ş-multiplică eforturile diplomatice tra s’agiută cu ahurhearea diznou a darillei-loarillei yipturli. Uidisitu cu autorităţli nturţeşti, 20 pampori comerciale aşteaptă tru aistu kiro tru Amarea Lae şi potu s’hibă ncărcate iruşi cu yipturi ucrainene.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Drum românesc pentru cerealele ucrainene

    Drum românesc pentru cerealele ucrainene

    România şi-a dat acordul pentru ca nave sub pavilion ucrainean încărcate cu cereale să poată tranzita canalele Chilia şi Bâstroe. Decizia autorităților române vine în contextul eforturilor țării noastre de sprijinire a Ucrainei, în vederea reducerii consecințelor agresiunii Rusiei. Potrivit MAE, acordul părții române pentru folosirea canalului Bâstroe în scopul tranzitării navelor cu încărcătură cerealieră are o natură excepțională, fiind avută în vedere importanța diversificării și fluidizării căilor de transport utilizate pentru exporturile ucrainene de cereale.



    Odată cu acordul părții române a fost subliniată, de asemenea, menținerea poziției de principiu a României privind proiectul dezvoltării pentru navigație a canalului Bâstroe, precum și necesitatea ca acesta să respecte prevederile dreptului internațional aplicabil, inclusiv reglementările în materie de protecție a mediului. În același timp, partea română își menține angajamentul de a continua să depună eforturi susținute, în nume național și în cadrul UE, pentru a facilita tranzitul și exportul de cereale ucrainene, inclusiv prin intermediul porturilor românești de la Dunăre și Marea Neagră.



    Construcţia canalului Bâstroe, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în 2004. România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect, având în vedere că o parte din el trece prin mijlocul Deltei Dunării — aflată în patrimoniul mondial UNESCO – şi încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului, fiind afectate unele specii de fauna. Autoritățile internaționale au dat dreptate României, însă, în ciuda avertismentelor oficiale, canalul a fost inaugurat de Kiev în 2007. În ultimele patru zile, 16 nave au trecut prin acesta potrivit autorităţilor ucrainene.



    În acest context, delegaţii militare din Rusia, Ucraina şi Turcia s-au întâlnit, miercuri, cu oficiali ai ONU la Istanbul, pentru discuţii pe marginea reluării exporturilor de cereale ucrainene din portul Odesa, de la Marea Neagră. În urma convorbirilor, a fost constituit un centru de coordonare pentru a garanta siguranţa rutelor, precizeaza Ankara, un acord urmand să fie semnat săptămâna viitoare. Totodată, părţile au convenit asupra unor controale comune pentru verificarea grânelor în porturi.



    Reuniunea survine în contextul creşterii preţurilor produselor alimentare la nivel global, parţial din cauza invadării Ucrainei de către Rusia începând din 24 februarie. Ucraina, al patrulea mare exportator mondial de cereale, a fost forţată astfel să îşi redirecţioneze livrările de cereale pe calea ferată din vest prin Polonia, Slovacia sau România. Exporturile sale sunt blocate în Marea Neagră de navele militare ruse, în timp ce minele marine plasate de Kiev constituie şi ele o problemă.



    În ultimele săptămâni, Turcia, membră a NATO, şi-a multiplicat eforturile diplomatice în sprijinul reluării livrărilor de cereale. Potrivit autorităţilor turce, 20 de vase comerciale aşteaptă în prezent în Marea Neagră şi ar putea fi încărcate rapid cu cereale ucrainene.