Tag: căñină

Canină tru România

Tu hăvaia a temperaturilor analti, autorităţile di la Bucuresti apufusirău şingiru di misuri valabile tru aestă veară, tru perioadile cându suntu emise coduri meteorologhiţi di căñină – va s’lucreadză ună parei di criză, va s’hibă instalate puncte di prim agiutor dotate cu apă potabilă, populaţia va s’hibă informată periodic, iar autorităţile va s’aibă ligături cu organizaţiile neguvernamentale tră atea ca persoanele vulnerabile s’hibă agiutati cu prioritate. Autoritățile urminipseaşti s’nu facă urdituări ică alternarea alustor cu cu adyea tru locuri dotate cu aer condiţionat, maxusu tră persoanele cari au niscănti lăngori si persoanele tru ilikie. Dicidințăllii nica spun că tru condiţiile actuale di xeri easti ună risipă ca oaminilli s’udă gărdituile cu apă potabilă și susţăn că niscănti administraţii locale va s’lipsească s’bagă restricţii tru aestă noimă. Tutunăoară, CFR Călători va s’ñicureadză, tru kiro di căñină, numirlu persoanelor tru trenurli ţi nu au aer condiţionat, iara tru născănti giudiţi suntu băgati, restricții temporare tră traficlu rutier di mare tonaj.

Strategie tră combaterea xerillei

Easti ananghi s’intervenim ntrăoară, cu tuti resursele naţionale şi europene, tră s’vigllemu agricultura noastră şi fermierii români — luurseaşti premierul Nicolae Ciucă. Acesta a convocat, marți, prima şedituţă a Comitetului interministerial tră gestionarea efectelor produse di schimbările climatice tru agricultură. Comitetul, constituit ditu reprezentanţi ai mai multor ministere, a analizat efectele produse di schimbările climatice tru agricultură, inclusiv cele produse di secetă. Ca obiectiv pe şcurtu şi di mesi kiro, Comitetul ş-pripune s’implementeadză misurli ţi suntu ananghi tră creastirea a capacitatillei di industrializare a producţillei agricole şi andruparea a fermierlor cu scupolu ti pregătirea şi dizvărtearea a campaniillei agricole di toamnă. Premierul dimăndă, tru idyiul kiro, că autorităţlii ndregu negocierile ditu toamnă tră aţea ca fondurile europene ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă s’poată s’hibă ufilisiti şi tră extindirea sistemului di irigaţii. Xerea ditu aestu an easti dukită, tru agricultură, tru multe judițe ditu România, iara culturile di pe suprafeţe mari ditu unele zone fură asparti di ixikea a ploiurloru. 70% ditu teritoriul României easti zñiipsitu di xeri, uidisitu cu autoritățli.

Ratificaria a protocoalelor di adirare la NATO

Andămusitu, ñiercuri, tru sesiune extraordinară, Parlamentul di la București ratifică adirarea ali Suedie şi Finlandă la Alianţa Nord Atlantică, România hiinda ase anamisa di primele văsilii membre cari contribuie la avansarea ma ntrăoară a procesului di includire a aţiloru dauă văsilii scandinave tru alianța miltară. Tuti grupurli parlamentare votară tră adirarea a aţiloru dauă văsilii la NATO, reprezentanţăllii partidilor sumliniinda că easti ună nkisită anănghisită tru actualu context global di securitate, greu zñiipsitu di polimlu ditu Ucraina, şi ună puneari di solidaritate europeană. Protocoalele di adirare ratificate tora fură simnate pe 5 alunaru la Bruxelles, vrearea ali Suediei și Finlandii ti adirari la Alianța Nord-Atlantică vini pi fondul a cilăstăserloru di securitate ligate di invazia ali Rusie tru Ucraina.

România ș’asiguripseasti ananghea di gaze

Premierul Nicolae Ciucă da asiguripseri că România va s’aibă gazlu anănghisitu tră iarna 2022-2023. Uidisitu cu șeflu a Guvernului, tru aestă săptămână, s-tricu di nivelul di 1,6 miliardi di metri cubi tru dipozite, iara tru planul di energie easti pruvidzut să s’agiungă, până la 1 di brumaru, 80% ditu capacitate. Ași cum spunu cifrele tru aestu kiro, himu pisti procentele asumate, spune Nicolae Ciucă. Cu ună producţie proprie importantă şi cu leadzea offshore adoptată, atea ţi da izini ti exploatarea gazelor ditu Amarea Lae, România ar putea să îşi acopere ditu surse interne consumul di gaze la iarnă, fără a mai avea nevoie di importuri, afirmă și fostul preşeditute al Autorităţii Naţionale di Reglementare tru Energie, Niculae Havrileţ. România, sumlinie Havrileţ, nica poati s’agiută alti văsilii ali Uniunii Europene tră aprovizionarea cu gaze, ama pritu compensare şi cu pălteari. Nu easti un scenariu fantezistu, spuni aestu, easti un scenariu perfect realizabil, ama Ministerul Energiei andreapsi și un plan di reacţie tru cazul tru cari va s’aibă probleme cu alimentarea cu gaze naturale.

Participarea șefului diplomației la Consiliul Afaceri Externe

Ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, lo parti, tru aestă săptămână, diadunu cu omologilli a lui ditu alanti state membre ale UE, la Consiliul Afaceri Externe, cari s’ţănu la Bruxelles. Agenda reuniunii a inclusi discuţii ahăndusiti mutrinda aputrusearea ali Ucraina di cătră Rusia, viţină cu România. Uidisitu cu un comunicat al MAE român, şeflu a diplomaţiei di la Bucureşti diadi curayiu ali Ucraina s’ducă ninti pi calea reformelor, ama evidinţie contextul dificil tru cari aceastia lipseaşti s’hibă băgati tru lucru, di itia afuvirsearillei ali Rusiei. Tutunăoară, lu spusi agiutorlu tră anvărtuşearea a regimului di sancţiuni la adresa Moscovăllei, cum şi tru ti mutreaşti andruparea ali Ucrainei di cătră UE. Tru contextul crizei alimentare cauzate di agresiunea Rusiei, Aurescu cundille că aproximativ 2,7 milioane di tone di yipturi ucrainene tranzitară România până tora, reprezentânda circa giumitate ditu totalul cantităţii di yipturi exportate di Ucraina.

Rezultate remarcabile ale olimpicilor români

Elevii români amintara patru medalii di malama şi una di asimi la Olimpiada Internaţională di Fizică, organizată online di Elveţia, cu rezultatele amintati elli clasându-si pi loclu doi mondial, diadunu cu Coreea di Sud. Și lotul di matematică ali Românie amintă primul loc tru Europa şi locul ţinţi tru lume la Olimpiada Internaţională di Matematică di la Oslo, cu dauă medalii di malămă şi patru di asimi. Ma ninti, tru meslu mai, lotul olimpic di matematică al României amintă șase medalii și locul I pe echipe la a 39-a ediţie a Olimpiadii Balcanice di Matematică ditu Cipru. Tut aestă săptămână, elevllii români amintară, treilu locu tru lume la Olimpiada Internaţională di Geografie.

Autoru: Corina Cristea

Armânipsearea: Taşcu Lala