Cătălin Chirilă a cucerit medalia de aur în proba de canoe simplu 1.000 de metri sâmbătă, la Campionatele Europene de la Szeged, probă olimpică. Românul a încheiat cu timpul de 4:03.010, în fața cehului Martin Fuksa (4:03.254) Podiumul a fost completat de Serghei Tarnovschi (Republica Moldova).
Chirilă a concurat și la canoe simplu 500 metri, probă pe care a încheiat-o pe poziția a patra.
Canotorul român Mihai Chiruţă s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Paris, în proba de simplu vâsle masculine, marţi, după ce a câştigat Finala A a regatei preolimpice de la Lucerna, informează Agerpres. Chiruţă s-a impus în finală cu timpul de 6 minute și 59 de secunde. Sportivul român va participa în premieră la Jocurile Olimpice.
De notat că vicecampionul olimpic de la Tokyo, norvegianul Kjetil Borch, a ocupat doar locul patru în finală (07:01.77).
România a calificat astfel 12 bărci la Jocurile de la Paris. Team Romania are în acest moment 86 de sportivi calificaţi la JO 2024, la 12 sporturi. Halterofilele Mihaela Cambei (cat. 49 kg) şi Loredana Toma (cat. 71 kg) sunt şi ele calificate, dar lipseşte oficializarea.
Sportivii români calificaţi la JO 2024 până în acest moment:
Canoe (3): Cătălin Chirilă (C1 – 1.000 m), Ilie Sprîncean, Oleg Nuţă (C2 – 500 m); Canotaj (45 locuri cotă): simplu vâsle masculin, dublu vâsle feminin, categorie uşoară, dublu vâsle feminin, dublu rame feminin, patru rame feminin, patru vâsle feminin, 8+1 feminin, dublu vâsle masculin, dublu rame masculin, patru rame masculin, patru vâsle masculin, 8+1 masculin;
Înot (2): David Popovici (100 m liber, 200 m liber), Vlad Stancu (800 m liber, 1.500 m liber); Box (1): Lăcrămioara Perijoc (cat. 54 kg); Gimnastică artistică (6): 5 locuri cotă – echipa feminină; Andrei Muntean; Gimnastică ritmică (1): Annaliese Drăgan; Polo pe apă (13): 13 locuri cotă – echipa masculină;
Atletism (5): Delvine Relin Meringor (maraton), Andrea Miklos (400 m), Alina Rotaru-Kottmann (lungime), Joan Chelimo Melly (maraton), Bianca Ghelber (aruncarea ciocanului);
Lupte (4): Andreea Beatrice Ana (lupte libere, cat. 53 kg), Kriszta Tunde Incze (lupte libere, cat. 62 kg), Cătălina Axente (lupte libere, cat. 76 kg), Alin Alexuc-Ciurariu (lupte greco-romane, cat. 130 kg);
Scrimă (1): Mălina Călugăreanu (floretă); Tenis de masă (4): 3 locuri cotă – echipa feminină, Ovidiu Ionescu/Bernadette Szocs (dublu mixt); Yachting (1): Ebru Bolat (clasa Ylca 6).
Românul Mihai Chiruţă s-a calificat în sferturile de finală ale probei masculine de schiff simplu, duminică, la ultima regată preolimpică la canotaj, care are loc la Lucerna (Elveţia).
Mihai Chiruță s-a clasat pe locul 1 în cursa de calificare a probei M1x.
El a câştigat a cincea serie, în 6 min 58 sec 13/100, la circa şase secunde de cehul Jakub Podrazil, reuşind al patrulea cel mai bun timp din cele cinci serii.
Sferturile de finală şi semifinala se vor desfăşura luni, iar finala va avea loc marţi. Cei mai buni doi canotori din finală se vor califica la JO 2024.
România are deja calificate 11 bărci, fiind naţiunea cu cele mai multe echipaje calificate la JOPARIS2024.
În cele 22 de ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară la care au luat parte, sportivii români au înregistrat cele mai mari performanţe în sporturile individuale. Jocurile sportive nu au adus României decât şase medalii, dintre care patru la handbal, una la volei şi tot una la rugby. Cele mai multe medalii, de departe, au fost fost obţinute de gimnaste şi gimnaşti, care au urcat pe podium de 72 de ori, dintre care de 25 de ori pe cea mai înaltă treaptă. Prima prezenţă olimpică a gimnasticii româneşti s-a înregistrat în 1936, la Berlin.
După 20 de ani, au venit şi primele medalii, de la Jocurile de la Melbourne. Elena Leuştean a câştigat “bronzul” la sol, la fel ca şi echipa feminină a României în concursul pe naţiuni. A urmat o medalie de bronz în 1960, la Roma, tot în întrecerea feminină a echipelor, după care am înregistrat o pauză de 16 ani. A venit apoi momentul Montreal, când Nadia Comăneci a uimit întreaga lume prin execuţiile sale şi a dat tabela de marcaj peste cap cu primele note de 10 din istoria gimnasticii. Nadia a câştigat, în total, 5 medalii olimpice de aur, dintre care trei la Montreal, la individual-compus, bârnă şi paralele, apoi două la Moscova, în 1980, la bârnă şi sol. O urmează Ecaterina Szabo, cu patru titluri olimpice, toate obţinute în 1984, la Los Angeles, când s-a impus la sărituri, bârnă, sol şi cu echipa.
Câte trei medalii de aur au obţinut Daniela Silivaş, Simona Amânar şi Cătălina Ponor. Silivaş a triumfat la Seul, în 1988, când s-a impus la paralele, bârnă şi sol. Amânar a câştigat la sărituri, în 1996, la Atlanta, apoi în 2000, la Sydney, s-a impus la individual-compus şi cu echipa. Ponor şi-a câştigat titlurile olimpice la Atena, în 2004, la bârnă, la sol şi cu echipa. La masculin, România a avut un singur campion olimpic – Marius Urzică. El s-a impus la Jocurile de la Sydney, în competiţia de la cal cu mânere.
La mare distanţă, după gimnastică, vine canotajul, cu un total de 41 de medalii, dintre care 20 au fost de aur. România a participat pentru prima dată la întrecerile olimpice de canotaj în 1952, la Helsinki, şi până în prezent nu a lipsit decât o dată, la ediţia din 1956. Primele medalii au fost aduse de tricolori în 1972, de la Jocurile găzduite de München. Atunci, echipajul de doi rame cu cârmaci, compus din Petre Ceapura, Ladislau Lovrenschi şi Ştefan Tudor, urca pe a treia treaptă a podiumului.
În 1976, la Montreal, au fost introduse primele probe feminine. Româncele nu au dezamăgit şi au urcat pe podium, tot pe a treia treaptă, la patru vâsle cu cârmaci. Următoarea ediţie a Jocurilor, cea de la Moscova, din 1980, a adus primul aur, prin Sanda Toma, la simplu vâsle. Din 1984 până în 2004, canotoarele din România au dominat competiţiile olimpice. Au fost aduse în ţară încă 17 medalii olimpice de aur, dintre care cele mai multe de la ediţia de la Los Angeles. Atunci, fetele au câştigat cinci titluri olimpice, iar băieţii, unul.
Ultima victorie olimpică a canotajului românesc s-a înregistrat în 2021, la Jocurile de la Tokyo, în proba feminină de dublu vâsle. Campioanele s-au numit Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş.
După canotaj, urmează, în clasamentul nostru, atletismul, cu 35 de medalii, kaiac-canoe, cu 34, apoi luptele, cu 33 de medalii. Dintre atleţi, singura sportivă din România care a câştigat două medalii olimpice de aur a fost Iolanda Balaş, la săritura în înălţime, în 1960, la Roma, şi în ’64, la Tokio. Dintre canoişti, se remarcă Ivan Patzaichin, cu patru medalii de aur şi trei de argint. S-a impus în 1968, în Mexic, la canoe dublu, pe 1000 de metri, alături de Serghei Covaliov, proba în care a învins şi în 1980, la Moscova, şi în ’84, la Los Angeles, alături de Toma Simionov. În 1972, la München, a câştigat proba de simplu, 1000 de metri.
Dintre luptători, îi putem remarca pe Gheorghe Berceanu şi Ştefan Rusu, de la greco-romane. Berceanu, la 48 de kilograme, a câştigat aurul în 1972, la München, şi argintul, patru ani mai târziu, la Montreal. Tot la ediţia canadiană, Rusu a urcat pe a doua treaptă a podiumului la 68 de kilograme, categorie la care, la Moscova, în ’80, a triumfat.
Cu opt medalii, dintre care patru au fost de aur, două de argint și două de bronz, România a fost depășită doar de Marea Britanie, care a avut 10 medalii, dintre care opt de aur, una de argint și una de bronz. Dintre sportivii români, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului au urcat echipajele feminine de 8+1, de dublu vâsle (categoria ușoară) și de doi rame, precum și cel masculin de dublu vâsle. Medalii de argint au câștigat ambarcațiunile de doi rame masculin și patru vâsle feminin. Cu bronz au fost medaliate echipajul feminin de dublu vâsle și cel masculin de 8+1. Performerele acestei ediții a Europenelor au fost Ioana Vrînceanu și Roxana Anghel, medaliate cu aur atât la doi rame feminin, cât și cu echipajul de 8+1, rezultate în urma cărora Radio România Internațional le-a desemnat Sportivele Săptămânii.
Ioana Vrînceanu s-a născut la Târgu Neamț, în ziua de 7 martie 1994. Este legitimată la Clubul Sportiv al Armatei Steaua București. A început să câștige medalii din 2017, când a luat aurul cu echipajul de 8+1 al României atât la Europenele de la Račice, cât și la Mondialele de la Sarasota. În proba de doi rame fără cârmaci a câștigat titlul european în 2022, la München, împreună cu Denisa Tîlvescu, apoi la Bled, cu Roxana Anghel, anul trecut. La Jocurile Olimpice de la Tokyo, din 2021, a făcut parte din echipajul de 8+1 care s-a clasat pe locul 6.
Roxana-Iuliana Anghel vine tot din nord-estul României, mai exact de la Câmpulung Moldovenesc, unde s-a născut pe 1 ianuarie 1998. Clubul din care face parte este Dinamo București. Şi ea a fost la Jocurile Olimpice de la Tokyo unde, alături de echipajul de patru rame, s-a clasat pe locul 9. De anul trecut face pereche, în barca de doi rame fără cârmaci, cu Ioana Vrînceanu, cu care a câștigat deja două titluri europene.
România a obţinut opt medalii la Campionatele Europene de canotaj încheiate duminică la Szeged, în Ungaria. Dintre acestea, patru au fost de aur, două de argint şi două de bronz. Pe cea mai inaltă treaptă a podiumului au urcat echipajele feminine de 8+1, de dublu vâsle (categoria uşoară) şi de doi rame, precum şi cel masculin de dublu vâsle. Medalii de argint au câştigat ambarcaţiunile de doi rame masculin şi patru vâsle feminin. Cu bronz au fost medaliate echipajul feminin de dublu vâsle şi cel masculin de 8+1. România a încheiat pe locul secund în clasamentul pe naţiuni, fiind devansată doar de Marea Britanie, care a câştigat 8 medalii de aur.
Numărul sportivilor care vor reprezenta România la Jocurile Olimpice din vară a crescut la 81. Vineri, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român a anunţat calificarea sportivei Ebru Bolat în întrecerile de yachting. Ea s-a calificat după ultimul turneu care a împărţit biletele olimpice şi care s-a desfăşurat la Hyères, în Franţa, unde a terminat pe primul loc la clasa Ylca 6. Ebru a strâns 70 de puncte în 10 curse, dintre care în două a terminat prima, de două ori pe locul secund şi odată pe locul al treilea. Sâmbătă, scrimera Mălina Călugăreanu a obţinut locul pentru Paris după ce a câştigat proba de floretă a concursului preolimpic desfăşurat în Luxemburg, la Differdange.
România a obţinut două medalii la Campionatele Europene de box încheiate duminică la Belgrad. Lăcrămioara Perijoc a fost medaliată cu argint la categoria 54 de kilograme, iar Claudia Nechita a câştigat bronzul la 57. Perijoc este, până în acest moment, singura pugilistă din România calificată la Jocurile Olimpice de la Paris.
În sferturile de finală ale Ligii Campionilor la handbal feminin, CSM Bucureşti a pierdut, duminică, pe teren propriu, manşa întâi a confruntării cu echipa franceză Metz. Formaţia oaspete s-a impus cu 27 la 24, după un ultim sfert de oră catastrofal pentru campioana României. Jocul a fost echilibrat până în minutul 43, când CSM conducea cu 20 la 18, apoi franţuzoaicele s-au desprins. Cea mai bună marcatoare a formaţiei române a fost Cristina Neagu, cu 9 reuşite. Jocul retur, decisiv pentru calificarea în Final Four, va avea loc sâmbătă, la Metz.
FCSB este noua campioană a României la fotbal. Cu trei etape înainte de sfârşitul campionatului Superligii, gruparea bucureşteană s-a desprins la 12 puncte de restul plutonului. În etapa a şaptea din play-off, sâmbătă, FCSB a trecut, acasă, de Farul Constanţa cu 2-1. Duminică, CFR a dispus, la Cluj, de Sepsi Sfântu Gheorghe tot cu 2-1. Luni, Rapid Bucureşti – Universitatea Craiova.
În play-out, Dinamo a încheiat la egalitate jocul disputat vineri, la Bucureşti, cu FC Voluntari. Sâmbătă, FC U Craiova a trecut cu 3-2, în Bănie, de Universitatea Cluj. Duminică, Oţelul a dispus, la Galaţi, cu 1-0 de Hermannstadt, iar UTA a învins cu 2-0, în deplasare, la Poli Iaşi. Ultimul joc, luni: Petrolul Ploieşti cu FC Botoşani. Cu două etape înainte de finalul sezonului, ultimele două locuri în zona de play-out, 9 şi 10, cele care trimit direct în liga secundă, sunt ocupate de Dinamo şi de Poli Iaşi.
România a cucerit medaliile de aur la feminin în proba regină a canotajului, 8+1, duminică, la Campionatele Europene de la Szeged (Ungaria).
Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Adriana Adam, Maria Lehaci, Mădălina Bereş, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria-Ştefania Petreanu), aflate pe locul secund la 500 şi 1.000 de metri, au preluat apoi conducerea şi s-au impus cu 06 min 32 sec 00/100, în faţa britanicelor (06:35.16) şi italiencelor (06:37.41).
Andrada-Maria Moroşanu s-a clasat, tot duminică, pe locul patru în proba de schiff simplu feminin, cu timpul de 08 min 37 sec 65/100. Aurul a revenit sârboaicei Jovana Arsic (08:23.42), argintul Alexandrei Foester (08:28.16) din Germania, iar bronzul a fost adjudecat decehoaica Alice Prokesova (08:34.97).
România ocupă locul 2 în clasamentul pe medalii la Campionatele Europene de Canotaj 2024, după Marea Britanie, dar înaintea Italiei, Norvegiei și Germaniei. Țara noastră a participat la competiții cu 13 echipaje compuse din 36 de sportivi și a câștigat 8 medalii, dintre care 4 de aur, 2 de argint și 2 de bronz.
Sâmbătă, România a obţinut trei medalii, una de aur (la dublu vâsle, categorie uşoară: Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc), una de argint (la patru rame feminin: Mădălina Bereş, Maria Lehaci, Magdalena Rusu şi Amalia Bereş) şi una de bronz (la 8+1 masculin: Mihăiţă Ţigănescu, Ciprian Tudosă, Constantin Adam, Mugurel Vasile Semciuc, Florin Arteni, Sergiu Bejan, Ştefan Berariu, Florin Lehaci, Adrian Munteanu).
Duminică, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel au cucerit aurul la dublu rame feminin, Andrei-Sebastian Cornea şi Marian Enache s-au impus la dublu vâsle masculin, a treia medalie de aur fiind obţinută la 8+1 feminin (Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Adriana Adam, Maria Lehaci, Mădălina Bereş, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria-Ştefania Petreanu), Florin Arteni şi Florin Lehaci au luat argint la dublu rame masculin, iar Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş au obţinut bronzul la dublu vâsle feminin.
România a calificat 12 echipaje în finalele pentru medalii din cele 13 pe care le-a deplasare a Szeged.
La ediţia 2023 a Campionatelor Europene, desfăşurată la Bled (Slovenia), România a câştigat şase medalii, dintre care cinci de aur şi una de argint.
La Campionatele Europene de box de la Belgrad, pugilista română Lăcrămioara Perijoc va lupta pentru medalia de aur în cadrul categoriei 54 kg. Joi, ea a învins-o la puncte, în semifinale, pe irlandeza Fay Niamh. În finala programată duminică, Perijoc o va înfrunta pe reprezentanta gazdelor, Sara Cirkovic, principala favorită a categoriei. La categoria 57 kg, Claudia Nichita a rămas cu medalia de bronz, după ce a pierdut semifinala cu bulgăroaica Svetlana Kamenova Staneva, principala favorită.
La Campionatele Europene de canotaj de la Szeged, după cursele de joi, România a calificat direct în finale şase echipaje. Şi-au câştigat seriile echipajele feminine de doi rame, cel de dublu vâsle (categoria uşoară) şi cel de 8+1. Echipajul feminin de patru rame şi cele masculine de patru rame şi de 8+1 s-au clasat pe locul doi în cursele la care au luat parte, dar merg şi ele direct în finale.
Jucătoarea română de tenis Sorana Cîrstea s-a calificat, joi, în runda a treia a turneului WTA 1.000 de la Madrid, dotat cu premii totale de 7.680.000 de euro. În turul secund, ea a învins-o, joi, pe filipineza Alexandra Eala cu 6-3, 6-7, 6-4. În turul al treilea, Cîrstea o va întâlni, în weekend, pe câştigătoarea meciului dintre dintre poloneza Iga Swiatek, liderul mondial al momentului, şi chinezoaica Xiyu Wang.
În weekend au loc jocuri contând pentru Superliga română de fotbal, etapa a şaptea a fazei play-off / play-out. În play-out, vineri, un singur joc: Dinamo Bucureşti cu FC Voluntari. Sâmbătă, FC U Craiova va juca, pe teren propriu, cu Universitatea Cluj. Duminică, Hermannstadt se întâlneşte, la Galaţi, cu Oţelul, iar UTA se va confunta, la Iaşi, cu Poli. Luni, Petrolul va primi, la Ploieşti, vizita echipei FC Botoşani. Ultimele două locuri în zona de play-out, 9 şi 10, cele care trimit direct în liga secundă, sunt ocupate de Dinamo şi de FC U Craiova.
În play-off, sâmbătă, FCSB va juca, în Capitală, cu Farul Constanţa. Dacă obţine cel puţin un rezultat de egalitate, gruparea bucureşteană va fi, matematic, campioana României, cu 3 etape înainte de finalul sezonului. Duminică, CFR va juca, la Cluj, cu Sepsi Sfântu Gheorghe, iar luni, Rapid se va confrunta, la Bucureşti, cu Universitatea Craiova.
Au mai rămas mai puţin de patru luni până la Jocurile Olimpice de la Paris. Noi am ajuns la al treilea episod al podcastului lunar “Legendele Olympiei”, dedicată legendelor sportului românesc, cu fragmente din interviuri de colecţie difuzate, de-a lungul vremii, la Radio România Internaţional.
Vorbim astăzi despre canotoarea Georgeta Damian Andrunache, care are în palmares cinci medalii olimpice de aur.
Până la Jocurile Olimpice de la Paris, care vor începe în 26 iulie, Radio România Internațional vă prezintă, într-o rubrică lunară cu interviuri de colecție, câteva legende olimpice românești. Astăzi vorbim despre canotoarea Georgeta Damian Andrunache, sportivă care are în palmares cinci medalii olimpice de aur.
În anul 2002, la prima sa prezență pe undele postului nostru de Radio, ea se putea lăuda deja cu două medalii de aur, obținute la Sidney, cu doi ani înainte, la doi rame, alături de Doina Ignat, și la 8+1. În 2002, Georgeta și Viorica Susanu câștigau singurul titlu mondial al anului obținut la sporturi olimpice în probele feminine și erau desemnate Sportivele Anului de Ministerul Tineretului și Sportului de la București. Iată fragmente dintr-un interviu realizat în luna decembrie a anului 2002.
„M-am născut la Botoșani în anul 1976. Am început canotajul la Clubul Sportiv Botoșani cu antrenoarea Iacob Elena. La Botoșani am fost legitimată până în 1996 și din 1996 sunt legitimată la Clubul Dinamo. Nu am sperat niciodată, n-am crezut că voi face canotaj. În primul rând părinții mei nu au fost de acord cu acest sport, având un eveniment foarte nefericit în familie. Fratele mamei a murit înecat și de atunci noi am fost „feriți” de apă. După câteva zile de plânset, nu a avut ce-mi face mama și mi-a dat voie să vin la canotaj și cred că asta m-am determinat foarte mult să lupt în acest sport, să-i demonstrez mamei, părinților, că nu am plecat degeaba și că pe apă nu mi se poate întâmpla nimic rău.
Primul succes a fost în 1991, primul meu Campionat Mondial la juniori. Am concurat în două probe: patru rame și opt plus unu. În 1992 am concurat doar în proba de patru rame, pentru că așa cum este la noi, bugetul foarte mic, doar patru fete am dus la Mondiale, în Canada, la Montreal. În 1993. În Norvegia, tot la Mondialele de juniori, am obținut două medalii de argint în proba de doi rame și în cea de opt plus unu. În 1994, tot la Mondialele de juniori, o medalie de aur și una de argint.”
Georgeta a debutat în întrecerile de vârf în 1997, la Aiguebellette, în Franța, când a câștigat argintul în proba de doi rame fără cârmaci, alături de Veronica Cochelea, și aurul cu echipajul de 8+1. Succesul de la doi rame fără cârmaci, obținut la Olimpiada din 2000, de la Sydney, alături de Doina Ignat, a reprezentat, la acea vreme, o surpriză. După retragerea Doinei din probele de doi rame, Georgeta și-a confirmat valoarea alături de Viorica Susanu. Să o ascultăm:
„Eu am mai concurat și cu alte colege în această probă, am făcut mulți ani această probă. Doi rame este o probă dificilă, este o probă mai mult de tehnică decât de forță, de îndemânare, iar Viorica pentru mine a fost cea mai dificilă parteneră de echipă, dar cu care am avut și cele mai mari succese.”
Pentru Viorica Susanu, lucrurile au stat un pic altfel: „Eu aș putea spune că din punctul meu de vedere nu a fost atât de greu. Georgetei i-a fost mai greu, pentru că celelalte partenere ale ei au fost mai mici de înălțime, au fost cam la aceeași parametri și atunci când două persoane sunt cam de aceeași înălțime este mult mai ușor să urmărești. Eu fiind mai înaltă, având un alt stil de vâslit, a fost puțin dificil, dar până la urmă am lăsat eu de la mine, a lăsat și ea… Eu m-am bazat mai mult pe experiența ei de la Olimpiadă, am avut încredere în ceea ce spunea, pentru că ea deja avea câștigată o medalie de aur și am reușit să rezolvăm și diferența aceasta de înălțime, aș putea spune”.
Am vrut să aflăm de la Georgeta Damian – Andrunache care este principalul lucru care determină coeziunea unei echipe. „Tot la înțelegere mă opresc. Nu pot să fie două sau opt sau șase persoane la o valoare egală, dar dacă te strădui să dai tot ce poți, să te ajuți colega, să-ți ajuți echipa să ajungă la un timp foarte bun, să ajungă la linia de sosire cât mai repede, asta cred că spune totul”.
După realizarea acestui interviu, au urmat performanțe de cel mai înalt nivel. Împreună cu Viorica, Georgeta a cucerit titlul olimpic la Atena, în 2004. Tot la Jocurile din capitala elenă a făcut parte și din echipajul de 8+1, campion olimpic. În 2008, la Jocurile Olimpice de la Beijing, Geta și Viorica au cucerit din nou aurul la doi rame și bronzul cu echipajul de 8+1 al României. După retragerea din activitatea sportivă, atât Georgeta Damian Andrunache, cât și Viorica Susanu, și-au continuat carierea în conducerea Clubului Sportiv Dinamo București.