Radio România Internațional

Tag: Capidava

  • Dunărea turistică

    Dunărea turistică

    Poate nu ştiaţi că Dunărea este cel mai popular fluviu european, dar şi mondial dedicat croazierelor, el ocupând 36% din segmentul de piaţă internaţional al croazierelor fluviale, urmat de Nil, cu 31%. Astfel, pornim astăzi în căutarea Dunării turistice, pe segmentul foarte generos al României.

    Traian Bădulescu, consultant în turism, ne-a amintit că sunt 18 oraşe româneşti din lunca Dunării: Moldova Nouă, Orșova, Drobeta – Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina. Dunărea este traversată de cinci șosele și de două căi ferate. Recent a fost dat în funcţiune şi noul pod peste Dunăre, între România şi Bulgaria, care uneşte Calafat de Vidin şi ne-a recomandat cu căldură să descoperim Dunărea, la noi acasă:

    “România, având 1.000 km de Dunăre, ar putea să profite mult mai mult decât profită până acum, pentru că cea mai mare suprafață a Dunării este pe teritoriul României. Și o realitate: probabil cel mai mare potențial turistic a României e Dunărea, din păcate, nu știm să-i valorificăm cum trebuie până la ora actuală. Dar, e drept, și au spus-o jurnaliști străini, una din cele mai frumoase zone, poate numărul unu riverane ale Europei, e reprezentată de Cazane (n.r. Cazanele Dunării, zona de intrare a fluviului în ţara noastră) și, respectiv, Orșova – Eșelnița. Și nu mai vorbim de Delta Dunării, care este unica deltă a Europei, care își păstrează natura bine conservată.”

    Cu excepţia Deltei, care deja este inclusă în circuite şi programe, bătrânul fluviu oferă şi alte destinaţii cu potenţial turistic. O astfel de surpriză o oferă o insulă în mijlocul Dunării, la Capidava, în preajma oraşului Cernavodă. Aici se găsesc sate pescăreşti, sălbăticie, natură neatinsă, dar şi câteva pensiuni mai recent apărute. Lângă insulă se află ruinele cetăţii antice Capidava. Tot în vecinătate, în comuna Topalu, se găseşte un muzeu unic, sătesc, “Dinu şi Sevasta Vintilă”, cu circa 300 de lucrări – tablouri şi sculpturi – ale unor mari artişti plastici români: Tonitza, Paciurea, Grigorescu etc. Tot aici se află o cramă ce oferă posibilitate degustărilor, are capacitate de cazare şi o terasă cu o privelişte superbă asupra Dunării.

    Dincolo de Delta Dunării şi Cazanele Dunării – unul dintre cele mai spectaculoase peisaje riverane din Europa şi din lume -, mai există mici puncte turistice precum: Orşova, Portul Cultural Cetate al poetului Mircea Dinescu, şi oraşele Brăila, Galaţi şi, bineînţeles, Tulcea.
    În discuţia cu interlocutorul nostru am realizat că, de fapt, chiar şi Bucureştiul poate fi considerat oraş dunărean şi asta deoarece orice localitate aflată la cel mult 70 de kilometri de fluviu beneficiază de acest statut. De altfel, turiştii de pe navele de croazieră care străbat Dunărea debarcă în portul Giurgiu sau la Călăraşi, după care au alocate câteva ore pentru a vizita Bucureştiul.
    Nu-mi rămâne decât să vă invit să acceptaţi această provocare şi să vizitaţi Dunărea turistică!

  • Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    15 mii de cataloage cu
    informaţii şi fotografii şi tot atâtea DVD    -uri
    cu filme, din locuri încărcate de istorie, vor încerca să-i convingă pe turişti că Dobrogea înseamnă ceva mai
    mult decât plaje întinse cu nisip fin.



    Ruinele vechii cetăţi
    Callatis, în Mangalia, Histria, Tomis sau Adamclisi sunt mărturie a trecerii
    noastre peste timp. Cu pasiune şi răbdare, praful care s-a aşternut peste vestigii a fost dat la o
    parte.


    Despre acest demers
    vorbeşte Dănuţ Jugănaru, directorul general al Camerei de Industrie şi Comerţ
    Constanţa, unul dintre realizatorii proiectului LIMES, alături de Asociaţia
    Municipalităţilor dunărene Dunărea din Bulgaria.




    Ce ne-am dorit este să redescoperim pentru vizitatori aceste
    obiective aflate pe frontiera romană, în cadrul regiunii transfrontaliere
    România – Bulgaria. Un prim demers, în cadrul proiectului, a fost acela de a realiza
    un studiu preliminar, în care nişte istorici, arheologi s-au deplasat la
    fiecare obiectiv în parte, l-au identificat, au văzut cât de accesibil este
    drumul până la el, l-au fotografiat şi, până la urmă, toate aceste
    informaţii se găsesc în nişte cataloage şi în nişte broşuri.





    Toate sunt la dispoziţia
    touroperatorilor interesaţi şi vor fi de găsit chiar din această vară la Muzeul
    de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, spune cercetătorul Constantin
    Chera: Capidava, de exemplu, este una dintre cetăţile importante, care făceau parte din Limesul
    danubian. Pe de altă parte, civilizaţia antică este prezentă în marile cetăţi
    ale Dobrogei, la Histria, la Tomis, la Adamclisi, acolo unde găsim cele mai
    relevante elemente ale evoluţiei societăţii omeneşti şi viaţa culturală a
    acestor mari centre antice.





    43 de situri arheologice
    din România şi Bulgaria au fost aşezate pe harta turistică, datorită celor peste
    770 de mii de euro din fonduri europene şi a unei promovări multimedia în trei
    limbi: română, bulgară şi engleză.




  • Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    Situri arheologice din Dobrogea, valorificate turistic prin fonduri europene

    15 mii de cataloage cu
    informaţii şi fotografii şi tot atâtea DVD    -uri
    cu filme, din locuri încărcate de istorie, vor încerca să-i convingă pe turişti că Dobrogea înseamnă ceva mai
    mult decât plaje întinse cu nisip fin.



    Ruinele vechii cetăţi
    Callatis, în Mangalia, Histria, Tomis sau Adamclisi sunt mărturie a trecerii
    noastre peste timp. Cu pasiune şi răbdare, praful care s-a aşternut peste vestigii a fost dat la o
    parte.


    Despre acest demers
    vorbeşte Dănuţ Jugănaru, directorul general al Camerei de Industrie şi Comerţ
    Constanţa, unul dintre realizatorii proiectului LIMES, alături de Asociaţia
    Municipalităţilor dunărene Dunărea din Bulgaria.




    Ce ne-am dorit este să redescoperim pentru vizitatori aceste
    obiective aflate pe frontiera romană, în cadrul regiunii transfrontaliere
    România – Bulgaria. Un prim demers, în cadrul proiectului, a fost acela de a realiza
    un studiu preliminar, în care nişte istorici, arheologi s-au deplasat la
    fiecare obiectiv în parte, l-au identificat, au văzut cât de accesibil este
    drumul până la el, l-au fotografiat şi, până la urmă, toate aceste
    informaţii se găsesc în nişte cataloage şi în nişte broşuri.





    Toate sunt la dispoziţia
    touroperatorilor interesaţi şi vor fi de găsit chiar din această vară la Muzeul
    de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, spune cercetătorul Constantin
    Chera: Capidava, de exemplu, este una dintre cetăţile importante, care făceau parte din Limesul
    danubian. Pe de altă parte, civilizaţia antică este prezentă în marile cetăţi
    ale Dobrogei, la Histria, la Tomis, la Adamclisi, acolo unde găsim cele mai
    relevante elemente ale evoluţiei societăţii omeneşti şi viaţa culturală a
    acestor mari centre antice.





    43 de situri arheologice
    din România şi Bulgaria au fost aşezate pe harta turistică, datorită celor peste
    770 de mii de euro din fonduri europene şi a unei promovări multimedia în trei
    limbi: română, bulgară şi engleză.




  • Turism rural şi cultural la Topalu

    Turism rural şi cultural la Topalu

    Astăzi vă propunem un popas într-o comună din judeţul Constanţa, la
    Topalu. Formată din două sate, Capidava şi Topalu, comuna Topalu ascunde o
    bogăţie dincolo de aşteptări. Şi asta pentru că aici, pe malul stâng al
    braţului Ostrov al Dunării, la 80 km de judeţul Constanţa puteţi vizita atât
    ruinele cetăţii Capidava, cât şi o colecţie impresionantă de opere de artă
    găzduită de Muzeul de Artă Dinu şi Sevasta Vintilă.


    Istoria se ascunde între zidurile masive ale cetăţii romane şi
    bizantine Capidava. Cetatea ocupa un loc important în sistemul defensiv roman făcând
    parte din seria de castre şi fortificaţii ridicate în timpul împăratului
    Traian, la începutul secolului al II-lea. Aici vizitatorii pot vedea cetatea
    reconstruită, cu un plan rectangular (105 x 127 m), cu ziduri groase de peste 2
    metri şi înalte de 5-6 m, cu 7 turnuri, înalte de aproape 11 metri, o poartă
    lată de 2,36 metri, situată pe latura de sud-est, o poartă strategică spre Dunăre şi un port
    amenajat în terase spre fluviu. Alte
    obiective arheologice importante ale cetăţii sunt basilica romano-bizantină din
    colţul de nord al cetăţii (sec. VI d.Chr.). În cetate mai pot fi văzute o serie
    de contrucţii de suprafaţă, de tip bordei, care datează din ultima etapa de
    locuire, cea medio-bizantină (sec. IX-XI), cât şi alte ansambluri de locuire
    sau având caracter oficial. Un punct de interes îl reprezintă termele romane şi
    necropola, ambele aflate în afara cetăţii.


    În comuna Topalu, la 6 km distanţă de Capidava, poate fi vizitat
    Muzeul de Artă Dinu şi Sevasta Vintilă. Medicul Gheorghe Vintilă,
    fiul lui Dinu şi Sevastei Vintilă, a donat colecţia comunei natale în anul
    1961, iar muzeul a fost deschis la 23 august 1963, în chiar fosta locuinţă a părinţilor
    donatorului, învăţători în comună.


    Vine cu detalii, Maria Buzatu, directoarea muzeului de peste 50 de
    ani: Reprezintă donaţia
    doctorului Vintilă Gheorghe colecţionar de artă, donaţie făcută în amintirea
    părinţilor săi, Dinu şi Sevasta Vintilă, nume pe care îl poartă muzeul. Casa
    este casa unde s-a născut doctorul Vintilă Gheorghe, părinţii au fost primii
    învăţători ai comunei, cei care au construit şi primul locaş de şcoală. Doctorul
    a locuit aici până a termintat şcoala primară, împreună cu părinţii. În 1914
    s-a mutat în Bucureşti, unde părinţii au fost iniţiatorii şcolii Alexandru
    Vlahuţă. Doctorul şi-a continuat studiile şi încă de pe băncile facultăţii a
    început să achiziţioneze lucrări de pictură, aceasta fiind o mare pasiune.
    Între timp l-a cunoscut pe sculptorul Oscar Han, care i-a fost mentor de-a
    lungul a 40 de ani de achiziţii. Colecţionând l-a întâlnit pe Tonitza, care l-a
    primit în atelierele lui. Şi a reuşit să adune de la el 18 lucrări. Tot cu
    ajutorul retrospectivelor, l-a cunoscut pe Palladi, de la care avem un număr
    impresionant de lucrări. Şi în felul acesta a reuşit să strângă întreaga şcoală
    de pictură românească, de sfârşit de secol 19, început de secol 20. Sunt 228 de
    opere de pictură, sculptură şi grafică, expuse de-a lungul a 12 săli în ordine
    cronologică.


    Muzeul găzduieşte peste 200 lucrări de pictură, sculptură şi
    grafică, aparţinând unor artişti români reprezentativi. Pot fi văzute aici
    picturi de Ioan Andreescu, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian,
    Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu; lucrări de sculptură
    ale lui Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, G. Tudor; lucrări grafice de Theodor
    Aman, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Nicolae Dărăscu.


    Dincolo de istorie şi cultură, la Topalu vizitatorul se poate bucura
    de un prânz pescăresc, ce va încânta cu borşul de peşte de Dunăre, dar şi cu
    tocăniţă de berbecuţ, zona având tradiţie în creşterea oilor, toate udate cu o
    caisată de casă şi vin din podgoriile de aici.