Radio România Internațional

Tag: Capitala culturala europeana

  • Timişoara – Capitala Culturală Europeană

    Timişoara – Capitala Culturală Europeană

    Capitala Culturală Europeană TM 2023 vine în acest weekend cu multă muzică, concerte, raliu. Centrul Timişoarei se colorează în mov şi se umple de parfum de lavandă, datorită festivalului care va avea loc cu acest prilej.

    Sinagoga Cetate, monument istoric, va fi resturat, iar doritorii se pot alătura echipei care lucrează la acest proiect.

    Vineri, între orele 10.00 – 18.00, în Parcul Regina Maria (Coronini) se va reconstitui în public, împreună cu meşteri dulgheri, elemente arse din structura bisericii de la Povergina, folosind tehnicile tradiţionale de prelucrare a lemnului. Atelierele, participative, doresc să contribuie la educarea tip hands-on a publicului larg.

    *

    Vineri, Parcul Copiilor va găzdui, de la ora 17.00, un Concert pe râul Bega, la Baroque Watermusic, realizat cu instrumente muzicale şi costume de epocă, pe o ambarcaţiune amenajată în stil baroc, care va naviga pe râul Bega. Concertul va fi susţinut de muzicieni profesionişti din România, Ungaria şi Elveţia, alături de soprana Narcisa Brumar de la Opera Naţională Română Timişoara.

    *

    Casa Tineretului din Timişoara devine, de vineri de la ora 19.00, locul de întâlnire a unor noi Confluenţe, până în 13 august, prin care echipa Unfold Motion deschide poarta, în premieră, unei călătorii complexe prin straturile etnice care îmbogăţesc spiritul oraşului Timişoara. Ultima seară programează spectacolul de la ora 19.30, în Piaţa Sfântul Gheorghe din municipiu.

    Proiectul Confluenţe aduce împreună dansul contemporan şi dansul popular, ca punct de întâlnire al minorităţilor conlocuitoare din Timişoara, în primul rând prin dans, apoi prin dialog, costume şi tradiţii.
    Echipa artistică îşi doreşte să creeze un context de conştientizare a bogăţiei multietnice din Timişoara pentru locuitorii oraşului, prin intermediul întâlnirii dintre forme de expresie tradiţionale abordate prin mijloace artistice actuale.

    *

    Piaţa Operei/Victoriei din Timişoara se îmbracă în mov, pentru patru zile (12 – 15 august), între orele 10.00 – 21.00, când parfumul de lavandă ajunge aduce pentru prima dată în Capitala Europeană a Culturii festivalul Lavanda Fest.

    Sub deviza #cumparatidelaromani, Lavanda Fest vă invită să cunoaşteţi producători de lavandă şi artizani creativi din toată ţara. Prin produsele specifice festivalului, se va crea un lan mov urban plin de miresme, cu o mulţime de flori proaspete de lavandă, prin produsele create din lavandă aduse de peste 50 de producători.

    *
    Pe lângă aceste evenimente în premieră, Capitala Europeană a Culturii TM2023 are şi oferta expoziţională obişnuită din Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional al Banatului şi Muzeul Satului Bănăţean, deschise între orele 10.00 – 18.00, cu excepţia zilei de luni.

    Muzeul Naţional de Artă ne aduce în atenţie expoziţiile Jocul cu hazardul: Romul Nuţiu. O retrospectivă/ Playing hazard: Romul Nuţiu. A retrospective; Timişoara – portretul unui oraş; Apogeul Artei Preistorice Europene Cultura Cucuteni; Personalităţi din Banat; Artă Bănăţeană şi Artă Modernă Românească; Artă Europeană – Fondul Ormos Zsigmond; Colecţia Corneliu Baba; Laborator restaurare-conservare.

    Muzeul Naţional al Banatului invită publicul la expoziţiile permanente sau temporare: Ştefan Popa Popa’s, Istoria militară a Banatului, Prinţ şi Sultan. Decenii de război şi fronturi fluctuante la hotarele sublimei Porţi; Ciprian Porumbescu 170. O viaţă, o epocă, un ideal; Arta şi Arhetipurile Epocii de Gheaţă (ultima, în Castelul Huniade, Sala de marmură).

    Muzeul Satului Bănăţean deschide larg porţile pentru expoziţia etnografică permanentă – ceramică, ţesături, port, podoabe şi expoziţie foto-documentară Danube women stories.

  • Week-end cu prietenii 17.06.2023

    Week-end cu prietenii 17.06.2023

    Plimbări de weekend. Festivalul ”Aici-Acolo” de la Bucureşti, din mai 2023, prilejuit de serbarea Zilei Românilor de Pretutindeni. “ACUM-AICI-ACOLO” (“NOW-HERE-THERE”), proiectul care reprezintă România în 2023 la Bienala Internaţională de Arhitectură de la Veneţia. La PAS, festival de Gastronomie Artizanală, organizat la Timişoara-Capitală Culturală Europeană în 2023. Expozitia «Mon Paris» a Gizellei Popescu deschisă în iunie la Elite Art Gallery din Bucureşti. Evenimentul european “Rendez-vous aux Jardins” din Parcul Domeniului Ghica de la Ghergani.



  • Cristian Măcelaru și Orchestra WDR – Timișoara, capitală culturală europeană, la RRM

    Cristian Măcelaru și Orchestra WDR – Timișoara, capitală culturală europeană, la RRM

    Unul dintre evenimentele importante din cadrul programului Timișoara, capitală culturală europeană are loc marți, 14 martie, ora 19:00, când Cristian Măcelaru, ambasador al programului, susține un concert la pupitrul Orchestrei Radiodifuziunii WDR, al cărui dirijor șef este din 2019. Concertul are loc în Sala Capitol a Filarmonicii Banatul din Timișoara. Solist este pianistul macedonean Simon Trpceski, alături de care Cristian Măcelaru a înregistrat un disc nominalizat în 2022 la premiile ICMA (International Classical Music Awards).

    Programul cuprinde două lucrări de Johannes Brahms: Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră și Simfonia a IV-a, alături de Caritas, opus semnat de Klaus Lang, compozitor austriac născut în anul 1971, lucrare comandată de WDR, interpretată în primă audiție românească.

    Concertul de la Timișoara poate fi ascultat în direct la Radio România Muzical, de la ora 19:00, în același timp, și la TVR Cultural. De la ora 20:00 a României, în aceeași seară, concertul este difuzat și de televiziunea ARTE, sunetul fiind asigurat de echipa Radio România.

  • Tururi pietonale în Timișoara

    Tururi pietonale în Timișoara

    Timișoara
    este cel mai mare oraş din partea vestică a României, fiind situat în apropeire
    de frontierele cu Serbia și Ungaria. Are aproape 340 de mii locuitori, iar
    împreună cu zona metropolitană ajunge la peste 465 de mii de locuitori.
    Atestată documentar în anul 1211, Timişoara a fost întărită cu ziduri în
    secolul al 15-lea, însă în 1552 ajunge sub controlul Imperiului otoman care își
    menține autoritatea până în anul 1716 când orașul și regiunea Banatului trec
    sub stăpânire austriacă pentru încă două secole. Sub administrația austriacă,
    cetatea a fost reconstruită, râul Bega, ce traversează Timişoara, a fost asanat şi canalizat şi au fost ridicate
    clădiri care în zilele noastre se află pe lista monumentelor istorice.
    Timişoara s-a numărat printre primele oraşe din lume care au introdus
    transportul în comun cu tramvaie cu cai, în anul 1869. Timişoara este oraşul
    din care a pornit Revoluţia din decembrie 1989, care a condus la prăbuşirea
    regimului comunist din România.


    La
    Timișoara a fost înființată recent Breasla ghizilor, o asociație care și-a
    propus să ofere multe informații celor care vor să afle mai multe despre orașul
    de pe malul Begăi. Ludovic Satmari este ghid de turism și unul dintre
    fondatorii Breslei ghizilor din Timișoara, o inițiativă care are, se pare,
    succes:

    De vreo trei săptămâni, am început și tururile, însă
    doar săptămânal. Am început cu câte un tur sâmbăta, în fiecare sâmbătă avem
    câte un tur general al Timișoarei și duminica, pe cât se poate, facem câte un
    tur tematic. E vorba doar de tururi pietonale! Oricum, dacă vrei
    să vizitezi ceva în centrul Timișoarei, doar pietonal o poți face, pentru că
    tot centrul este o mare zonă pietonală. La tururile tematice, unele sunt pe
    cartiere. De exemplu, luni, vreau să facem un tur al cartierului Fabric,
    vechiul cartier industrial de la 1800 și 1900. Vor mai fi și alte tururi ale
    cartierelor istorice pentru că Timișoara, pe lângă centru, are și niște cartiere
    vechi, foarte frumoase, care, până la defortificarea orașului (demolarea
    zidurilor cetății medievale – n.a.), erau așa, ca niște sateliți ai
    Timișoarei și fiecare avea acolo un centru, o piață, o biserică sau biserici.
    Ele pot fi vizitate, poți să faci un tur liniștit și să afli istoria
    cartierelor respective. Vor fi tururile acestea prin cartierele istorice, apoi
    turul evreiesc, l-am făcut deja, turul Revoluției, bineînțeles!


    În
    decembrie 1989, la Timișoara a pornit Revoluția care a dus la îndepărtarea
    regimului comunist din România. Acest tur tematic stârnește interes un numai
    pentru turiști,ci și pentru locuitorii Timișoarei, după cum am aflat de la
    Ludovic Satmari:

    Când l-am făcut în anii trecuți, am văzut
    că deja vin timișoreni la turul ăsta, cu copiii lor, adică vorbim de oameni la
    40 de ani care au copii adolescenți sau mai tineri și care vor să fie siguri că
    istoria se dă mai departe și că ai lor copii vor afla ce s-a întâmplat la
    Timișoara. Revoluția a
    pornit la Timișoara, Timișoara a fost primul oraș liber de comunism din
    România, deja din 20 decembrie, când în celelalte orașe nici nu începuse și de
    aceea facem turul Revoluției aici. Începem de la locul din care a început
    totul, dintr-o mică piață, piața Maria și străduța adiacentă unde se află
    biserica și casa parohială reformată maghiară, unde era preot Tokes Laszlo, în
    momentul în care a început Revoluția, pentru că de acolo a pornit totul. Acolo
    e startul și apoi vizităm locurile cele mai fierbinți din Timișoara, din timpul
    Revoluției. Vedem monumentele dedicate
    celor care au murit. Putem oferi tururi în mai multe limbi, bineînțeles, la
    cerere, adică poate fi engleză, germană, italiană, maghiară.


    Din cauza restricțiilor impuse de
    pandemie, pentru tururile ghidate pietonale în Timișoara pot fi constituite
    grupuri de maximum 9 persoane. Cu siguranță, pe măsura ridicării restricțiilor,
    va crește interesul pentru Timișoara. De menționat că Timișoara ar fi trebuit să fie în acest an Capitală
    Culturală Europeană, însă, din cauza pandemiei, toate evenimentele
    cultural-artistice au fost reprogramate pentru anul 2023.

  • Jurnal românesc – 10.06.2019

    Jurnal românesc – 10.06.2019

    Preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis forţelor politice din Republica Moldova un apel la calm şi la respectarea democraţiei şi a statului de drept, după ce Curtea Constituţională de la Chişinău a decis dizolvarea Parlamentului, suspendarea preşedintelui Igor Dodon, iar pe lângă guvernul lui Pavel Filip a apărut un nou executiv condus de Maia Sandu, al cărui vot de învestitură a fost dat de parlament după dizolvare. Preşedintele României a declarat că stabilitatea Republicii Moldova este esenţială pentru continuarea parcursului european al ţării şi a amintit că aceasta s-a angajat să ducă la îndeplinire un amplu proces de reforme, inclusiv în ceea ce priveşte statul de drept şi buna guvernare. La rândul său, Guvernul de la Bucureşti a făcut apel la respectarea procesului democratic şi a voinţei cetăţenilor, exprimată prin vot la alegerile din februarie 2019.


    Executivul României a pledat pentru o soluţie negociată politic, pentru continuarea reformelor şi consolidarea parcursului pro-european al Republicii. Instituţiile europene au reacţionat şi ele la criza politică de dincolo de Prut. Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a solicitat de urgenţă opinia Comisiei de la Veneţia în legătură cu ultimele decizii ale Curţii Constituţionale din Republica Moldova, inclusiv condiţiile de dizolvare a parlamentului. Diplomaţiile de la Washington şi Kiev au chemat părţile la calm, iar Bruxelles-ul, prin vocile şefei diplomaţiei europene, Federica Mogherini şi a comisarului pentru extindere Johannes Hahn, a transmis că Uniunea Europeană este gata să colaboreze guvernul Maiei Sandu.



    20 de companii din domeniul IT&C participă la o misiune economică de promovare a produselor în Statele Unite ale Americii, cu sprijinul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Delegaţia României, condusă de secretarul de stat Paula Pîrvănescu, participă la două evenimente de marcă, SelectUSA Investment Summit, ce are loc la Washington în perioada 10-12 iunie, şi SelectUSA Spin-off, care se desfăşoară la San Francisco în zilele de 13 şi 14 iunie. De asemenea, la Baltimore, vor fi organizate întâlniri cu reprezentantul Serviciului Comercial al SUA şi cu firme din regiune. SelectUSA Investment Summit, găzduit de Secretarul SUA pentru Comerţ, Wilbur Ross, este evenimentul de cel mai înalt nivel dedicat promovării investiţiilor străine directe în Statele Unite ale Americii. Obiectivele misiunii româneşti sunt creşterea vizibilităţii, identificarea de oportunităţi de afaceri şi stabilirea unor parteneriate de lungă durată.



    Primăria Timişoara a lansat campania “Visit Timişoara”, prin care urmăreşte o promovare mai eficientă a Capitalei Culturale Europene 2021 şi care li se adresează românilor care călătoresc în străinătate. Aceştia sunt invitaţi să îşi pună în bagajele de vacanţă colantul cu bulina galbenă ce poartă inscripţia “Visit Timişoara”, pe care să le-o ofere celor cu care se vor întâlni în călătoriile lor. “Un număr de buline se plimbă prin lume, duse de către timişoreni, şi sunt date oamenilor să se pozeze cu ele, iar noi postăm pozele pe Facebook, le dăm tag şi cine va avea cele mai multe like-uri la poze va fi premiat”, a explicat primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Bulina “Visit Timişoara” se găseşte la Info Centrul Turistic al Primăriei Municipiului Timişoara, amplasat în Piaţa Operei din oraş.



    CFR Călători a introdus, din 7 iunie, legături feroviare directe între Bucureşti şi Sofia, Istanbul şi Salonic. Noua rută a fost inaugurată de trenul Bucureşti-Salonic, care a plecat din Gara de Nord şi a încheiat călătoria în aproximativ 17 ore, în condiţiile în care garniturile fac un ocol de două ore prin Videle, deoarece ruta directa Bucureşti-Giurgiu este închisă din 2005, după prăbuşirea podului feroviar de la Grădiştea. Potrivit corespondentului Radio România, pentru destinaţia Grecia, plecările au loc în fiecare zi de vineri, iar trenurile are în compunere şi un vagon clasa a doua şi un vagon cuşetă cu 4 şi 6 locuri. Garniturile spre Sofia şi Istanbul pleacă zilnic din Gara de Nord şi ajung la destinaţie în 9 ore, respectiv în circa 20 de ore. Trenurile vor circula conform acestui program estival până pe 7 octombrie.

  • Sibiu

    Sibiu

    La 12 ani după ce a deţinut titlul de Capitală Culturală Europeană, Sibiul
    concentrează din nou atenţia continentului. Astfel, ne propunem astăzi să fim
    în trend şi să mergem şi noi…la Sibiu, gazda Summitului European. Poarta de Sud
    a Transilvaniei, Sibiul este un oraş vechi, prima atestare documentară datând
    din 1191.



    Oraşul se mândreşte cu centrul său istoric şi cu arhitectura sa, precum şi
    cu acei ochi ai orașului de pe acoperişuri, după cum sunt numite acele
    luminatoare ale podurilor. Din orice direcţie a oraşului ai veni, nu ai cum să
    nu ajungi în Piaţa Mare, una din cele trei pieţe istorice ale oraşului,
    înfiinţată în anul 1366, odată cu finalizarea celei de-a treia centuri de fortificații
    a orașului. În perioada medievală acesta era spaţiul amenajat pentru târguri şi
    ceremonii, Însă astăzi este locul unde sunt organizate cele mai multe evenimente,
    iar în decembrie tradiţionalul Târg de Crăciun. Aceasta este formată din casele
    patriciatului sibian de altădată ce încântă prin spectacolul arhitectural.
    Toate clădirile poartă numele celor care le-au ridicat: Casa Haller, Casa
    Hecht, Casa Lutsch, Casa Weidner. Remarcăm, de asemenea, Casa Albastră, Casa
    Generalilor, clădirea Primăriei, Biserica Romano-Catolică şi, bineînţeles,
    faimosul Palat Brukenthal, unde va fi organizată reuniunea şefilor de stat şi
    de guvern din statele membre ale Uniunii Europene. Palatul Brukenthal este clădirea
    în care a fost fondat, la 25 februarie 1817, de către guvernatorul
    Transilvaniei din acea perioadă, Samuel von Brukenthal, primul muzeu de pe
    teritoriul actual al României.


    Trecând din Piaţa Mare către Piaţa Mică, trecem pe sub un alt obiectiv
    dintre cele mai vechi ale oraşului: Turnul Sfatului. Acesta apăra poarta de
    intrare în cea de-a doua incintă a cetăţii, situată în apropierea clădirii ce
    adăpostea primăria Sibiului, după cum este menţionat în documente din anul
    1324. În Casa Roşie din Piaţa Mică funcţionează un Centru de Cultură
    luxemburghez, pentru a întări faptul că Sibiul şi Luxemburg au deţinut în
    acelaşi an, 2007, titlul de Capitală Culturală Europeană.


    Un alt simbol al oraşului este Podul Minciunilor, construit înainte de 1771
    şi reconstruit în 1859, la firma Friedrich Hutte, devenind astfel o bijuterie
    de fontă. Denumirea podului este explicată prin mai multe legende, fiecare cu
    farmecul ei. Una spune că, fiind primul pod din Sibiu care nu a fost construit
    pe piloni, avea supranumele de podul culcat. Şi cum culcat în limba săsească se
    traducea lugenmarchen, care însemna şi minciună, a ajuns să se spună că dacă
    spuneai o minciună când treceai pe pod, acesta s-ar fi prăbuşit. O altă legendă
    spune că negustorii care îşi desfăşurau activitatea în Piaţa Mică erau aruncaţi
    de pe pod dacă îşi înşelau clienţii, Sibiul devenind renumit pentru cinstea
    negustorilor. Însă cea mai mare credibilitate o are legenda care spune că Podul
    Minciunilor era locul de promenadă a tinerilor cupluri din Sibiu, dar şi a cadeţilor
    de la Academia Militară, astfel încât foarte multe promisiuni trebuie să fi
    fost făcute pe acest pod, pentru a nu fi neapărat respectate.


    Anul acesta Sibiul este şi Regiune Gastronomică Europeană, distincţie
    primită până acum doar de 8 regiuni din Europa, printre care se află Catalonia şi
    Lombardia. Recunoașterea Sibiului ca parte din această elită se datorează
    tradițiilor gastronomice locale foarte bine păstrate, dar si diversității
    influentelor culturale din zona Sibiului.



  • Capitala Culturală Europeană 2021

    Capitala Culturală Europeană 2021

    Timişoara
    este oraşul românesc desemnat pentru a deveni Capitală
    Culturală Europeană în 2021. Anunţul a fost făcut de Steve Green, şeful
    Juriului internaţional de experţi delegat de UE. În selecţia Finală pentru
    titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 au mai ajuns, în afara
    Timişoarei, oraşele Baia Mare, Bucureşti şi Cluj-Napoca. În conferinţa de presă
    susţinută cu ocazia anunţului oraşului câştigător, ministrul culturii, Corina
    Şuteu, a afirmat că este onorant ca pentru a doua oară, un oraş din România să
    primească titulatura de Capitală Culturală Europeană. De asemenea, că în urma
    experienţei Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007- am avut posibilitatea de a
    înţelege ce şansă -vorbind din punct de vedere cultural, social, dar şi
    economic- aduce un asemenea titlu.

    Corina Şuteu: Glumind,
    cred că unul din motivele pentru care consider atât de importantă această
    titulatură, de Capitală Culturală Europeană, este faptul că în felul acesta
    avem dovadă că un ministru al culturii îşi poate proba eficienţa. Fac parte din
    aceia care n-au uitat că din iniţiativa ministrului grec al culturii, Melina
    Mercouri, şi a omologului ei francez, Jacques Lang, doi
    dintre cei mai vizionari miniştri ai culturii, au fost puse bazele în 1985,
    acestui concept, de Capitală Culturală Europeană. Şi mai cred că statul poate
    fi un arhitect pentru cultură, că libertatea creaţiei este eticheta de care
    statele europene beneficiază. De asemenea, mai cred că astăzi, în acest context
    global, Capitalele Culturale Europene ne ajută să ne conştientizăm apartenţa la
    Europa. Mă gândesc şi la oraşele care vor împărţi titulatura de Capitală
    Culturală Europeană cu România, oraşe din ţările candidate la UE (Serbia şi
    Muntenegru), şi din Grecia (unde au candidat 14 oraşe), toate acestea mă
    fac să cred că, până la urmă, cultura dă un sens apartenenţei la Europa.
    Cultura este răspunsul la întebarea ce ne face să simţim că suntem europeni.


    Titlul de
    Capitală Europeană a Culturii este atribuit unui oraş din Uniunea Europeană,
    din ţări candidate sau pre-candidate, pe durata unui an. Până în 2019, 60 de
    oraşe vor fi deţinut titlul de Capitală Europeană a Culturii. Programul este
    considerat a fi iniţiativa culturală emblematică a Uniunii Europene. Începând
    din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două oraşe, din ţări candidate
    sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Se aşteaptă ca oraşele
    alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator şi susţinut care
    să accentueze bogăţia, diversitatea şi similarităţile culturii europene în faţa
    unui public internaţional.


    Karel Bartak,
    şeful departamentului de Cultură din cadrul Comisiei Europene, a subliniat
    importanţa titulaturii de Capitală Culturală Europeană: A
    devenit unul dintre cele mai prestigioase evenimente internaţionale din
    domeniul cultural. Cred că în acest moment de provocare pentru Europa este
    ideal să ne întoarcem la valorile autentice europene şi cred că acest concept,
    de CCE, ne poate ajuta foarte mult în acest demers. Acest concept reprezintă şi
    o oportunitate de a-i apropia pe europeni, de a-i face să descopere fantastica
    diversitate culturală, de a ne apropia de o istorie comună, de valori comune.
    Este vorba de promovarea dialogului şi accentuarea sentimenteului de
    apartenenţă la valorile comunitare. Este o perioadă de transformare, în care
    unele dintre valori sunt chestionate, altele s-au pierdut, este o perioadă în
    care asistăm la accente de populism în multe state europene. Cred că una din
    soluţii este să aducem Europa aproape de oameni. Cultura este
    miezul din care s-a clădit Europa. Valorile culturale ne apropie
    între noi. Şi să nu uităm, sectoarele creative culturale au rezistat crizei
    economice


    Oraşul
    desemnat câştigator, Timişoara, va primi din partea UE şi un premiu de 1,5
    milioane de euro. Ne imaginăm o călătorie extraordinară de
    la singurătate la apartenenţă, de la lumină, prin întuneric şi înapoi,
    parcurgând trei teorii ce abordează provocările cu care se confruntă Europa
    astăzi: oameni, locuri şi conexiuni. Timişoara e locul potrivit pentru
    iniţirea unui demers cultural puternic şi sistematic, cu scopul de a readuce
    speranţa în comunităţile europene tulburate. Ne axăm pe public, pe oameni,
    cetaţeni, voci – neauzite, dar nu pierdute. Avem o poveste de spus – aceea a
    unui oraş cosmopolit, a unui oras care a rezistat şi apoi s-a reinventat, la
    hotarele Europei Centrale si de Sud-Est.

    Sunt doar câteva rânduri din dosarul
    cu care Timişoara s-a prezentat în faţa Europei, susţinându-şi atuurile, dar
    fără să încerce să ascundă problemele pe care însă consideră că le-ar putea
    netezi printr-un eveniment istoric, care aduce împreună oameni, conştiinţe,
    energii, un eveniment care uneşte locuri si destine. Uneori, marile schimbări
    încep la colţ de strada. În 1884, Timişoara a fost primul oraş din Europa
    continentală cu iluminare stradală electrică. În 1989 scânteile Revoluţiei
    împotriva regimului Ceauşescu s-au aprins pe străzile Timişoarei. Pornind de la
    puternica metaforă a luminii dorim să exportăm valorile în care credem, în alte
    oraşe din Europa, pentru a stimula o atitudine deschisă, vizionară, în rândul
    cetăţenilor. Sloganul campaniei este esenţa mesajului nostru: Luminează oraşul
    prin tine!    , a scris echipa Asociaţiei Capitală Culturală Europeană.



  • Cursa de răţuşte

    Cursa de răţuşte

    După ce la mijlocul lunii august, 2021 de răţuşte de plastic erau
    lansate la apă la Cluj, pe Someş, numărul lor marcând exact depunerea
    candidaturii Clujului pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană
    în anul 2021, începutul toamnei a adunat iar răţuşte, donatori şi bucurie, pe
    Dâmboviţa, în Bucureşti. Ca şi la Cluj, unde scopul evenimentului era strângerea
    de fonduri pentru ajutorarea copiilor dintr-un centru de plasament, şi la Bucureşti,
    iniţiatorii evenimentului au păstrat scopul drept unul umanitar şi au urmat
    modelul precedentelor ediţii, astfel încât fiecare răţuşcă pusă în concurs a
    fost cumpărată cu 10 lei, cumpărătorul achiziţionând de fapt nu o răţuşcă în
    sine, ci participarea la concurs.


    Înscrierea la concurs s-a făcut online, până cu puţin înainte de data
    planificată a evenimentului, 10 septembrie, pe site-ul Cursa de Răţuşte, iar
    scopul întrecerii a fost strângerea de fonduri pentru a schimba viaţa unor
    copii hipoacuzici, cu vârste fragede, care încă mai au şansa de a nu-şi pierde
    complet auzul, de a merge la o şcoală normală şi, astfel, de a se integra mai
    bine în societate. Astfel încât, Alina, o bucureşteancă cu simţ civic s-a
    simţit motivată să participe la concurs:
    Am
    aflat de pe Facebook de intenţiile unei organizaţii caritabile de a strânge
    fonduri în vederea ajutorării unor copii cu probleme auditive. Şi m-am gândit
    să donez şi eu şi să mă şi distrez un pic. Drept care am donat 20 de lei,
    pentru care am primit două răţuşte şi mi-am zis să le urmăresc dacă vor câştiga
    sau nu cursa. Aşa că sâmbătă la ora 1 pm, am foat la Podul Haşdeu de unde s-a
    dat startul, cursa fiind între podul Haşdeu şi podul Izvor. Întâi s-a dat
    startul celor zece raţe, aşa-zise gigant, ale sponsorilor, după care în uralele
    mulţimii nerăbdătoare, de copii şi de părinţi, au fost lansate la apă cele
    aproximativ 1500 de răţuşte care reprezentau donaţiile pentru această cauză.


    Aflând că a mai participat la astfel de evenimente de
    strângere de fonduri pentru o cauză sau alta, am întrebat-o pe Alina ce a avut
    această cursă în particular: Am participat la strângere de fonduri, dar
    prin participare la concerte de jazz, evenimente de genul acesta. Dar cursa a
    fost foarte distractivă. Scopul a fost strângerea de fonduri pentru ajutorarea
    copiilor cu probleme auditive, iar în urma cursei, din câte am înţeles de la
    organizatori, au putut fi ajutaţi şapte copii, pentru care au fost cumpărate
    proteze auditive. Partea simpatică a cursei a fost încurajarea răţuştelor care
    se plimbau frumuşel pe Dâmboviţa. Din păcate a mea nu a fost cea câştigătoare.
    Posesoarea răţuştei câştigătoare primea 1000 euro.


    Oameni entuziaşti au urmărit răţuştele, aclamând, până
    după linia de finish, iar cum răţuştele au fost înregistrate în concurs, în mod
    foarte serios, cu numere, câştigătoarea a adus posesoarei ei, un mare premiu de
    1000 de euro. Dincolo de distracţie, beneficiu pentru oricine prezent pe cheiul
    Dâmboviţei pe parcursul evenimentului, cursa şi-a atins ţinta, banii strânşi
    dând o şansă în plus la viaţă normală unor copii cu probleme auditive. Şi
    pentru că înainte de marea cursă, a mai fost o întrecere anunţată de
    organizatori – cea a unui număr de 50 de
    răţuşte gigant, reprezentând companiile care au susţinut cauza, am întrebat-o
    pe Alina cum au fost răţuştele participante la cursă: Răţuştele gigant erau
    foarte simpatice, nu erau de fapt foarte mari, aveau cam 50 cm şi eu mă
    aşteptam să văd o raţă de vreo 2 metri, dar nu a fost cazul, iar cele
    obişnuite, răţuştele cu care te joci în cădiţă, doar că erau foarte multe, 1570
    de răţuşte, din câte am înţeles de la organizatori.


    Şi recunoscătoare întregii comunităţi pentru susţinere şi implicarea
    în acest proiect prin sponsorizări, donaţii şi participarea la concurs,
    organizaţia iniţiatoare a evenimentului declară
    că şi-a atins din nou scopul propus: dacă anul trecut din donaţiile din cursa
    de răţuşte au dăruit cinci aparate auditive unor copii cu astfel de probleme,
    anul acesta cifra a fost mai mare, iar micii beneficiari au primit în dar cel
    mai frumos sunet – sunetul copilăriei!

  • Să redescoperim Sibiul!

    Să redescoperim Sibiul!

    Astăzi vizităm o zonă multiculturală din centrul României, în Transilvania: judeţul Sibiu. Oraşul reşedinţă de judeţ, Sibiu, fostă Capitală Culturală Europeană în 2007, îşi merită titlul şi astăzi. În împrejurimile oraşului Sibiu, Munţii Făgăraş şi Munţii Cindrel, creează scena spectacolului pe care îl reprezintă destinaţia turistică Sibiu.



    Gyongyi Takacs, coordonator proiect în cadrul Asociaţiei judeţene de turism Sibiu, ne spune de ce merită să venim aici: Toamna se numără traseele turistice în cele 5 zone etno-geografice ale judeţului Sibiu. Vă invităm pe Drumul brânzei în sudul judeţului, în renumita Mărginime a Sibiului unde în 19 septembrie s-au coborât oile de la munte în stânele de iarnă, mai aproape de vetrele satelor. Vă invităm la drumeţii prin poienile cu mere şi nuci coapte, de unde se deschid panorama asupra dealurilor ruginite din munţii Cindrel. Puteţi opta pentru vizitarea celui mai renumit muzeu de icoane pe sticlă preot Zosim Oancea” din Sibiel sau a Colecţiei de obiecte pastorale din Jina. Nu lipsesc nici ofertele pentru iubitorii pedalatului: încercaţi traseele cicloturistice montane care pornesc din localităţile Mărginimii spre inima Munţilor Cindrel. Veţi găsi o varietate de trasee pentru toate cerinţele şi un centru de închiriat biciclete la Cristian. Nu plecaţi fără a petrece cel puţin o zi în aerul curat din staţiunea Păltiniş şi luaţi o porţie de adrenalină în parcul de aventură Arka Park.”



    Urmând cursul râului Olt spre izvoare, puteţi vizita Palatul şi grădina baronului Samuel von Brukenthal de la Avrig sau abaţia Cisterciană de la Cârţa. Panorama crestelor Făgăraşului vă va însoţi pretutindeni. Iar dacă urcaţi pe Transfăgărăşan până la Bâlea Cascadă, puteţi să admiraţi din telecabină cea mai spectaculoasă şosea a României.



    Zona Sibiului este bogată şi din punct de vedere al tentaţiilor gastronomice. Vine cu detalii Gyongyi Takacs: Drumul naturii dictat de râul Hârtibaci invită gurmanzii la evenimente culinare memorabile: programaţi un picnic bio 360° pentru un festin cu produse tradiţionale într-un punct de belvedere dominat de creasta Munţilor Făgăraş. Opriţi la Moara Veche din Hosman pentru a savura produsele brutăriei tradiţionale. Continuaţi drumul către Agnita, unde după ce aţi urcat în turnul bisericii fortificate, degustaţi desertul inspirat din bucătăria săsească: hencleşul”, adică nişte cozonac săsesc.”



    Pe Valea Târnavelor cunoscută şi drept Drumul fortificaţiilor”, farmecul cetăţilor bisericeşti este accentuat de culorile peisajului de toamnă transilvană. Valea Viilor şi Biertanul, situri UNESCO, vă aşteaptă pentru a afla povestea turnului împăcării, a celei mai inedite uşi de sacristie şi a celui mai frumos altar poliptic din Transilvania.



    Oraşul Sibiu, atestat pentru prima dată în anul 1191, are o puternică amprentă medievală. Între secolele 13 şi 16 aici au fost realizate nu mai puţin de 4 centuri de fortificaţii. Centrul vechi al Sibiului, grupat în jurul a 3 pieţe istorice, Piaţa Huet, Piaţa Mică, Piaţa Mare, a devenit cel mai mare sit medieval din România. Perimetrul Pieţei Mari este dominat de clădiri importante care poartă emblemele celor mai de seamă familii din secolele XV – XVIII. Reprezentativ este Palatul baronului Samuel von Brukenthal, primul muzeu de artă deschis publicului din România în anul 1817. Construit in stil baroc, undeva intre anii 1778 si 1788, palatul a fost reşedinţa oficială a baronului Samuel von Brukhental. Aici sunt păstrate în original elemente ale palatului din acea vreme, precum şi interioarele saloanelor care alcătuiesc clădirea.



    Dacă alegeţi să vizitaţi oraşul pe cont propriu veţi găsi în Sibiu centre de informare turistică, unele ale primăriei, altele private. Toate aceste centre oferă informaţii turiştilor, iar cei care lucrează acolo cunosc limbile engleză şi germană, spaniolă şi franceză. Iar dacă doriţi să vizitaţi zona cu ocazia vreunui eveniment organizat aici, ofertele abundă. Gyongyi Takacs: “Alegeţi un sejur complex programând degustări în Turnul slăninii de la (cetatea fortificată) Moşna şi înnoptând la biserica cetate de la Axente Sever. Nu plecaţi fără a participa la o degustare de vinuri în crama Traube din centrul istoric şi fără a vă relaxa în apele terapeutice din staţiunea Bazna. În Sibiu, evenimentele de toamnă din 2014, care vă aşteaptă sunt: se redeschide stagiunea Teatrului Radu Stanca din Sibiu,. Toamna la Sibiu începe pe ritmuri de jazz, cu Sibiu Jazz Festival, cea de-a 46-a ediţie între 23-26 octombie şi continuă cu Mozaic Jazz Festival, între 13-16 noiembrie. Între 15-17 noiembrie, va avea loc Festivalul corurilor tradiţionale în Mărginimea Sibiului, în capitala acesteia la Sălişte. Puteţi vizita Muzeul în aer liber ASTRA, pentru a participa la evenimentele mustăriei de la Cârciuma din bătrâni.”



    Cu speranţa că v-aţi notat Sibiul ca destinaţie turistică obligatorie în România, nu uitaţi să vă contactaţi operatorul local de turism pentru cele mai bune oferte de cazare.