Tag: Capitala Europeana a Culturii

  • Turist în Timișoara

    Turist în Timișoara

    Infrastructură turistică bine pusă la punct, dar și evenimentele culturale au fost în continuare un punct forte. La Târgul de Turism de la Viena, care s-a desfășurat în perioada 16-19 ianuarie, turiștii au aflat care sunt atuurile destinației noastre.

    Târgul de Turism de la Viena este unul dintre cele mai mari evenimente din domeniu, atrăgând atât profesioniști din turismul de relaxare, cât și din turismul de afaceri. Laura Boldovici, directoarea Organizației de management a destinației Timișoara, spune că prezența la acest târg a fost necesară pentru promovarea, în continuare, a unei destinații deja preferate de turiștii care au ales-o.

    „Colegii mei tocmai ce s-au întors de la Târgul de turism de la Viena, un eveniment de patru zile, care a marcat un adevărat succes pentru orașul nostru, dar nu numai. A avut un număr de vizitatori mai mare chiar decât în 2024, și asta confirmă interesul austriecilor pentru destinații turistice unice. Am avut un stand comun cu Oradea și Sibiu, iar vizitatorii s-au arătat chiar foarte interesați de oraș. Mulți dintre ei ne-au mărturisit că au mai fost în Timișoara și doresc să revină. Am fost pregătiți să întâmpinăm publicul cu materiale promoționale în limba germană. Am avut și vorbitori de limba germană în stand, astfel încât să putem răspunde tuturor întrebărilor și să prezentăm Timișoara într-un mod profesionist. Nu ne oprim aici. Următorul târg la care vom participa, de data aceasta cu un stand propriu al Timișoarei, va avea loc peste două săptămâni la Budapesta.”

    Austria reprezintă o piață cheie pentru turismul în Timișoara. Astfel, până la primăvară, toți călătorii prin Viena spre aeroport sau spre Budapesta, pot vedea un material outdoor de 40 de metri pătrați cu o invitație la vizitarea Timișoarei. Iar promovarea nu se oprește aici.

    „Promovăm orașul prin tot ceea ce înseamnă el, fie că este vorba de educație, de investiții, de locuri de muncă. Vom lucra pe mai multe planuri, la fel ca anul trecut. Avem și târgurile de turism la care mergem. Îl menționăm mai devreme pe cel de la Budapesta din februarie, dar pe lângă asta vom mai merge la Berlin, la Londra, la Barcelona, la Rimini, la Frankfurt. Anul acesta, vrem să deschidem și un muzeu interactiv pentru copii, care va fi unic în regiune. Astfel, vrem să dezvoltăm destinație Timișoara ca o destinație prietenoasă cu familiile cu copii.”

    În 2023, a avut titlul de Capitală Europeană a Culturii, ceea ce demonstrează că Timișoara are o scenă culturală foarte efervescentă, spune Laura Boldovici, directoarea Organizației de management a destinației Timișoara.

    „Pentru toți cei care vor evenimente, dar vor fi locuri unice și interesante, Timișoara este destinația pe care o recomandăm. Centrul Timișoarei are o zonă pietonală foarte mare. Probabil, este cea mai mare zonă pietonală din România. Avem și cel mai mare număr de clădiri monument-istoric din România.

    Vom începe această plimbare din centru, din Piața Victoriei, care se leagă de Piața Libertății și, apoi, de cea mai frumoasă, în opinia mea, Piața Unirii. Așadar, avem trei piețe legate de străzi pietonale, de terase, de locuri unde poți să te oprești și admiri în jur. Apoi, dacă vrem să continuăm și avem mai mult timp la dispoziție, Timișoara nu are doar centrul, ci are și cartiere istorice, demne de vizitat și foarte interesante. Avem și zone viticole, dacă sunteți interesați de așa ceva. La o distanță nu foarte mare, dacă aveți un mijloc de transport, sunt și alte orașe: Oradea, Sibiu. Însă Timișoara merită un cel puțin un weekend și vă promit că nu vă veți plictisi.”

    Orașul impresionează cu o arhitectură diversificată, în stilurile Baroc Vienez, Neobizantin și Art Nouveau. Dintre cele 15 mii de clădiri din oraș, 13 mii sunt declarate monument istoric. Este, de asemenea, singurul oraș din Europa unde sunt trei teatre, în trei limbi – română, maghiară și germană. Există o operă, o filarmonică, un teatru de tineret și de păpuși. Un oraș înzestrat din plin cu instituții culturale.

    Nu numai arhitectura este un punct forte al orașului. Există mai multe muzee, care prezintă trecutul Timișoarei. Astfel, putem vizita aici Muzeul Banatului, care își desfășoară expozițiile în cadrul bastionului Teresia, acesta fiind o parte a vechilor fortificații ale orașului. Printre muzeele preferate de turiști este și Muzeul Satului Bănățean, aflat la marginea orașului. Aici sunt expuse case originale, aduse din satele bănățene, reprezentând modul de viață ale diferitelor etnii care conviețuiesc în Banat. Sunt prezente gospodării și case tradiționale românești, germane, maghiare, sârbe, slovace și ale altor minorități care se regăsesc aici.

    Putem continua cu Muzeul de artă, cu expoziții de artă europeană, artă bănățeană, expoziția permanentă Corneliu Baba, dar și multe alte expoziții temporare.

    „Chiar acum avem o expoziție la Muzeul Național de Artă. Este o expoziție cu picturi ale lui Caravaggio și ale discipolilor lui, deci, o recomandăm. Ea va fi disponibilă până la sfârșitul lui februarie în Timișoara. Apoi, avem festivalurile care sunt deja un obiectiv în sine, pe care le puteți și găsi pe site-ul nostru visit-timișoara.com. Noi ne ocupăm și de Info-Centrul turistic, iar, mai nou, avem și un magazin de suveniruri în care turiștii pot intra, ca să ia cu ei acasă o frântură din Timișoara și din creațiile artiștilor timișoreni. Interacționăm cu turiștii. Cei care ajung aici ne mărturisesc că sunt surprinși de Timișoara, de atmosfera întâlnită pe străzi, de ospitalitatea locuitorilor și de faptul că poate până acum nu au știut despre noi.

    Vă invităm să vizitați Timișoara. Promitem că nu vom dezamăgi. Este un oraș plin de farmec, unde trecutul se împletește cu prezentul și cu viitorul, cu inovația. În 2023, am fost Capitala Europeană a Culturii, dar Timișoara rămâne, în continuare, o destinație vibrantă, pregătită să ofere experiențe memorabile. Deci, haideți să simțiți energia Timișoarei și vă promitem că vă veți dori să reveniți.”

    Timișoara este traversată de râul Bega, pe care se poate circula cu vaporașul, în regim de transport public. De asemenea, există pentru turiști un tramvai turistic, care pleacă în weekend din piața Libertății și face un circuit prin întregul oraș.

     

  • Timişoara

    Timişoara

    Capitală Europeană a Culturii în anul 2023, Timişoara îşi aşteaptă în orice anotimp vizitatorii, fiind unic prin cele trei pieţe urbane, fiecare cu un anumit stil arhitectural.

    Explorăm şi noi oraşul, ghidaţi de Simion Giurcă, consilier strategic al Preşedintelui Organizaţiei de Management al destinaţiei Timişioara, care ne-a recomandat oraşul, mai întâi pentru evenimentele organizate:

    „Festivalul Codru va avea loc anul acesta în perioada 30 august – 1 septembrie la Pădurea Verde din Timișoara. Vom mai avea, sigur, și cunoscutele noastre spectacole din Filarmonica Timișoara, din operă, din cele trei teatre. Timișoara, vă reamintesc, este orașul cu trei teatre de stat care performează în limbile română, maghiară și germană. De asemenea, alternativ, (n.r. puteţi vizita) și muzee.

    Eu recomand cu mare căldură Muzeul Revoluției din 1989, care a fost lărgit, care a mai fost diversificat cu diferite aspecte în urma cercetărilor privind Revoluția Română și sigur că îi invităm pe toți cei care se bucură de libertatea pe care România o oferă astăzi să vadă puțin ce s-a întâmplat la Timișoara în acest decembrie 1989. Ce vreau să menționez în mod special: vom avea un Târg de Crăciun. Târgul nostru de Crăciun începe devreme și se termină târziu, pentru că, dincolo de Crăciunul nostru şi al minorităţii germane, noi mergem până la Crăciunul sârbesc, care după ritul vechi se întâmplă în ianuarie. Așa că Târgul de Crăciun din Timișoara este cel mai lung deschis din România.”

    Oraşul impresionează cu o arhitectură diversificată, în stilurile Baroc Vienez, Neobizantin şi Art Nouveau. Simion Giurcă, consilier strategic al Preşedintelui Organizaţiei de Management a destinaţiei Timişioara, a continuat să ne tenteze:

    „Avem cea mai mare zonă pietonală din România, în care sunt o mulțime de terase, restaurante, baruri, cluburi, în care lumea se poate simți exact ca într-o stațiune, în liniște, fără stres de automobil, claxonat, ș.a.m.d. Dincolo de spectacole, oraşul Timișoara este un spectacol în felul lui, cu muzee, cu expoziții, cu evenimente care se întâmplă direct pe stradă, cu festivaluri mai lungi sau mai scurte de gastronomie, pentru că Timișoara și-a propus să promoveze și să se dezvolte tot mai puternic ca destinație gastronomică.

    Și atunci, sigur, că trebuie să oferim mostre de gătit. Avem o bucătărie fussion prin naștere, prin faptul că trăind împreună, români, nemţi, sârbi, unguri, evrei și alte naționalități, astăzi avem 21 de naționalități care locuiesc și trăiesc în Timișoara, sigur că avem o bucătărie care în timp s-a dezvoltat, s-a adaptat, a trecut de la un stil la altul și avem foarte multe chestii de oferit.

    Eu le recomand oaspeților noștri, dacă ajung în Timișoara, să întrebe de clătitele Ana Lugojana, acele clătite, flambate, care sunt excelente, dar și de alte specialități. Ne mândrim cu mezelurile timișorene și cu alte produse.

    Şi nu în ultimul rând, le recomand românilor care trec prin Timișoara, mai ales dacă au și copii, să urce pe vaporetto, mijlocul nostru de transport public pe Canalul Bega. Pe un parcurs de câțiva kilometri pot, la un preț minimal de vreo 2 lei (circa 40 de eurocenţi), să facă o plimbare cu acest vaporetto pentru a admira puțin Timișoara și de pe valurile Canalului Bega.”

    Invitaţia a fost lansată, până data viitoare vă dorim drum bun şi vreme frumoasă!

  • Repere ale programului Timișoara 2023, Capitală Europeană a Culturii

    Repere ale programului Timișoara 2023, Capitală Europeană a Culturii

    În anul 2023, orașul Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii, alături de Elefsina (Grecia) şi Veszprém (Ungaria). Programul a fost descris de organizatori (Asociația Timișoara 2021) ca o contribuție activă la valorizarea identității, creativității, diversității și avangardei culturale timișorene ca motoare pentru dezvoltarea comunitară sustenabilă. Programul a fost un întreg proces, o călătorie transformatoare cartografiată în jurul a trei teritorii: 1. Teritoriul oamenilor – comunitatea, obiceiurile zilnice, visele bucuriile și fricile colective; 2. Teritoriul locurilor – orașul ca o cultură a uniunii, revitalizarea spațiului public, implicarea locuitorilor; 3. Teritoriul conexiunilor – unirea oamenilor din Timișoara și orașul cu Europa și întreaga lume.



    S-au întâmplat multe și memorabile în cadrul programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Peste 1500 de evenimente culturale, conform Ramonei Laczko-David, coordonatoarea proiectului cultural. Marele final al programului a constat într-o gală de închidere în decembrie 2023, intitulată sugestiv Timișoara 2023 la nesfârșit, eveniment ce s-a desfășurat pe parcursul a 4 zile de concerte, conferințe și reflecții asupra anului cultural. S-au depășit cu mult așteptările de la întregul program prin numărul de participanți, tipologia evenimentelor sau varietatea artiștilor angrenați în program, din toate domeniile de artă.



    Statisticile la cald arată următoarele cifre: peste 1.300.000 de vizitatori, dintre care peste 850.000 de vizitatori externi. Numărul de înnoptări în unităţile de cazare a depășit 800.000. Valoarea aparițiilor în media la nivel național a fost de 20 de milioane de euro, iar expunerea media totală, națională și internațională a depășit 40.000 de apariții.



    Doar pentru a enumera câteva dintre succesele Programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, amintim unul dintre principalele evenimente de la deschiderea programului, din februarie 2023: expoziția retrospectivă Victor Brauner: Invenții și magie, organizată în frumosul palat în stil baroc al Muzeului Național de Artă din Timișoara (MNART). Expoziția a funcționat ca un omagiu adus acestui artist de origine română extrem de relevant pentru suprarealismul internațional. Brauner (1903-1966) s-a născut la Piatra Neamț și s-a afirmat în anii ‘20 ca figură emblematică a avangardei de la București, ca mai apoi în 1933 să se alăture mișcării suprarealiste inițiate de André Breton, mutându-se definitiv la Paris în 1938. Un număr record de peste 12.000 de vizitatori au admirat în primele două luni expoziția Brauner.



    O altă expoziție record, organizată tot la Muzeul Național de Artă din Timișoara, a fost expoziția care a încheiat programul cultural Timișoara 2023, Brâncuși: surse românești și perspective universale, expoziție inaugurată la finalul lunii septembrie 2023 și care poate fi vizitată până la finalul lunii ianuarie 2024. Aceasta este prima expoziție de anvergură dedicată lui Constantin Brâncuși din România și estul Europei din ultimii 50 de ani. Constantin Brâncuși (1876-1957) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană universală, considerat simbolic părintele sculpturii moderne.



    Brâncuși și-a început cariera artistică în România, apoi din 1903 a continuat-o la Paris, operele sale de maturitate fiind realizate în Franța. Expoziția de la Timișoara a prezentat publicului 100 de lucrări ale artistului – sculpturi, desene, documente de arhivă, fotografii și filme, menite să ofere o imagine de ansamblu asupra vieții și operei lui Constantin Brâncuși. Expoziția a primit peste 80.000 de vizitatori până la finalul lunii decembrie 2023.



    Programul Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii se arată, la finalul său, ca fiind o desfășurare de forțe ce a depășit așteptările și care a creat atât un precedent pozitiv, cât și calea către apropierea de cultură și continuarea acesteia ca o direcție principală a comunității din orașul din vestul României


  • Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”

    Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”

    Expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale”, găzduită de Muzaul Naţional de Artă Timişoara în perioada 30 septembrie 2023 — 28 ianuarie 2024, reunește 100 de lucrări ale artistului din mari muzee ale lumii și din țară și este parte din programul Timișoara 2023: Capitală Europeană a Culturii”.



    Expoziția este cea mai mare retrospectivă dedicată lui Constantin Brâncuși în ultimii 50 de ani în țara sa natală și va reuni o sută de lucrări ale artistului. Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș și organizat de Muzeul Național de Artă Timișoara în parteneriat cu Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România.



    Expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale” reprezintă o ocazie unică de a admira, în România, lucrările cu valoare de patrimoniu universal ale artistului, precum Sărutul, Măiastra, Pasărea în văzduh, Muzele (Domnişoara Pogany și Muza adormită), Somnul, Peștele, Capul de copil, etc., dar și de a descoperi lucrări mai puțin cunoscute.



    Astfel, selecția realizată de curatoarea Doina Lemny ne propune o imersiune în universul brâncușian privit prin lentilele legăturii artistului cu originile sale. În dialog cu sculpturile va fi expusă și o foarte interesantă și inedită selecție de fotografii, precum și fragmente filmate chiar de către artist. Este prima expoziție Brâncuși care plasează artistul într-un context românesc și și reprezintă o binemeritată revenire simbolică în patria de origine, spun organizatorii. Expoziția se bucură de împrumuturi excepționale obținute de către organizatori de la Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundația Guggenheim din Veneția, Muzeul Național de Artă al României și Muzeul de Artă Craiova, precum și din colecții particulare.



    Am stat de vorbă cu doamna Doina Lemny, curatoarea expoziţiei, o persoană care trăieşte şi respiră Brâncuşi de zeci de ani încoace.






    Ovidiu Șandor este Președintele Fundației Art Encounters şi Comisarul expoziției Brncuşi. L-am întrebat despre expoziţie, dar şi despre un alt eveniment major al anului cultural la Timişoara.






    Ovidiu Megan este Directorul executiv al Asociaţiei Timişoara – Capitală Europeană a Culturii. Am discutat despre expoziţia Brâncuşi, dar şi despre ce se va întâmpla după încheierea programului Timișoara 2023: Capitală Europeană a Culturii”.






    Gazda expoziţiei este Muzeul Național de Artă Timișoara. Am stat de vorbă cu Filip Petcu, Directorul Muzeului.






    Biletele pentru expoziția Brâncuși s-au pus în vânzare și pot fi achiziționate pe website-ul dedicat: www.brancusi-2023.info. Pentru buna organizare, expoziția va putea fi vizitată prin rezervarea în avans a zilei și orei dorite, urmând ca fiecare primă zi de miercuri a fiecărei luni să ofere publicului acces gratuit, menținându-se politica de rezervare prealabilă online.

  • Cu tramvaiul turistic prin Timişoara

    Cu tramvaiul turistic prin Timişoara

    Astăzi trecem iar prin Timișoara, orașul Capitală Europeană a Culturii 2023, pentru o plimbare la pas şi una cu tramvaiul turistic. Oraş al premierelor, Timişoara este primul oraș ce a folosit tramvaiul tras de cai de pe actualul teritoriu al României, tramvai ce a ieșit pe traseu pe data de 8 iulie 1869.



    Astăzi există un tramvai turistic, ce porneşte din Piața Libertății (numită cândva Parade Platz, fostul centru administrativ al oraşului), din proximitatea statuii Sf. Ioan Nepomuk. Este un tramvai care te plimbă pe urmele istoriei și din care poți observa peste 30 de obiective turistice, clădiri de patrimoniu, piețe, canalul Bega, dar și parcuri. Cursa cu tramvaiul turistic, care nu oprește la nicio stație, durează aproximativ o oră, iar prezentarea obiectivelor de pe parcurs se găseşte şi într-un ghid audio în limbile română și engleză. Un bilet costă 15 lei pentru adulţi, 5 lei pentru copii cu vârsta între 7 și 14 ani, iar copii sub 7 ani, gratuit.



    Dacă incitaţi de ceea ce aţi descoperit doriţi să vă bucuraţi de o plimbare prin oraş, Ludovic Satmari, ghid de turism, ne-a istorisit: ”Dacă pornim la pas, mie îmi place să duc oaspeţii mei într-un circuit cronologic. Şi povestea oraşului se desfăşoară în locurile care au marcat istoria. Începem cu perioada anilor 1200, când a fost construită prima cetate de lemn a Timişoarei. Apoi, la începutul anilor 1300, regele maghiar Karol Robert de Anjou îşi stabileşte reşedinţa la Timişaora pentru aproximativ 7 ani, timp în care se lupta pentru tronul Ungariei. După care ajungem la perioada lui Ioan de Hunedoara, care a locuit o perioadă bună la Timişiara, cât era regent al Ungariei. Mergem apoi mai departe şi vedem câteva rămăşiţe din perioada otomană a oraşului, pentru că Timişoara şi întreg Banatul a fost cucerită în perioada lui Suleiman Magnificul de către turci. În 1552, Timişoara devine capitala paşalâcului şi este oraş turcesc timp de 164 de ani. Vedem unde au fost băile turceşti, vedem o porţiune din zidul moscheii centrale, vorbim despre cimitirul descoperit lângă şi despre cum arăta oraşul în perioada otomană. Vedem locul unde au fost băile şi exact schema camerelor din baia turcească, inclusiv pilonii care susţineau podeaua, deoarece pe sub podea era încălzire de tip roman, pe sub pardoseală.”



    Ghidul nostru continuă povestea oraşului cu cucerirea Timişoarei de către armata austriacă, spunându-ne cum s-a transformat apoi oraşul: Vechiul oraş turcesc, care era construit în cea mai mare parte din lemn, a fost demolat integral şi pe măsură ce se construiau noile clădiri, se construia după un nou plan de urbanism, care a inclus apoi şi zidurile cetăţii şi care prevedea şi un cartier separat pentru manufacturi, în afara zidurilor cetăţii, cartierul Fabric. Astăzi ne-a mai rămas doar unul din cele nouă bastioane care au existat odată. Vedem şi cum funcţionau aceste bastioane, unde erau gurile de tun, unde erau gurile de aerisire,cum se făcea apărarea în perioada în care artileria era arma de bază a armatei.”



    Piaţa Unirii sau Piaţa Domului,îşi întâmpină vizitatorii cu Domul Catolic, vis a vis de care se găseşte o biserică ortodoxă. Descoperim şi că nivelul de construcţie al clădirilor indică perioada ridicării lor, din secolul XIX apărând astfel clădiri cu două etaje, iar de la începutul secolului XX existând deja clădiri cu trei etaje.



    Piaţa Victoriei, numită aşa după Revoluţia din 1989, dezvăluie frumuseţea unei zone construite iniţial ca bulevard, chiar după defortificarea oraşului, de la începutul secolului trecut, unde foarte repede au fost ridicate, tot atunci, palate cu trei etaje rămase şi astăzi, desfăşurate între clădirea Operei, ce deja exista, şi Catedrala Mitropolitană. Un astfel de exemplu este Palatul Lloyd, astăzi sediul Rectoratului Universității Politehnice Timișoara.





  • Laureații Galei Radio România Cultural 2023

    Laureații Galei Radio România Cultural 2023

    Prezentată de actorul Șerban Pavlu, Gala s-a bucurat de prezenţa multor personalităţi ale lumii culturale şi artistice, a Preşedintelui Director General al Radio România, Răzvan Ioan Dincă, a jurnaliştilor și criticilor, dar şi a unui numeros public ce a umplut sala Teatrului Odeon. Au fost deosebit de apreciate momentele artistice realizate de coregraful Emil Rengle și de Big Band-ul Radio România, condus de Simona Strungaru. Diplomele Galei au fost realizate special și personalizate de artistul vizual Dan Perjovschi.



    Câştigătorii premiilor speciale au fost:



    Laureata Premiului de Excelență a fost actrița Dorina Lazăr;



    Premiul “Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023”, i-a revenit lui Ovidiu Șandor, inițiatorul bienalei Art Encounters.



    Premiul special “Jazz Made in Romania” i-a fost acordat muzicianului și promotorului muzical Florian Lungu;



    Premiul special “RRC Responsabil” a fost primit de Mihaela Chiper, fondatoarea Asociației pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale;



    Premiile pe secțiuni sunt următoarele:



    La categoria PROZĂ: Mircea CĂRTĂRESCU, pentru romanul Theodoros”;



    La categoria POEZIE: Moni STĂNILĂ, pentru cartea Ofsaid”, Editura Nemira, 2022;



    La categoria FILM: R.M.N.’’, scenariul și regia Cristian Mungiu;



    La categoria TEATRU: Echipa Reactor de Creație și Experiment din Cluj-Napoca, pentru spectacolul Visul” de Alexa Băcanu, în regia lui Dragoș Alexandru Mușoiu, din cadrul proiectului Zonă de siguranță”;



    La categoria ARTE VIZUALE: Ștefan Câlția pentru expoziția Obiectele restaurării” la Muzeul de Artă din cadrul Palatului Culturii din Iași (curatori, Alexandra Manole și Matei Câlția);



    La categoria MUZICĂ: Diana Rotaru — directorul artistic al Festivalului Internațional MERIDIAN”;



    La categoria EDUCAȚIE: UiPath Foundation, pentru lansarea în România a aplicației de citit Nabu”;



    La categoria ȘTIINȚĂ: Mirela Stoeac-Vlăduți, pentru MV sci-art”, primul centru dedicat artei contemporane și științei.



    Gala

  • Evenimentele de deschidere a Capitalei Europene a Culturii – Timişoara 2023

    Evenimentele de deschidere a Capitalei Europene a Culturii – Timişoara 2023

    Timişoara sărbătoreşte în acest weekend primirea oficială a titlului de Capitală Europeană a Culturii, peste 130 de evenimente fiind pregătite de oficialităţi pentru primele trei zile, de la expoziţii şi spectacole de teatru până la programe pentru copii, ateliere, tururi ghidate şi concerte în aer liber, informează Agerpres.



    Accesul la evenimentele din pieţele centrale ale oraşului este gratuit şi tot gratuit este şi transportul în comun, pe toată durata weekendului, iar unele străzi din zona centrală au fost închise traficului auto pentru ca toţi vizitatorii să se bucure de spectacolul oferit de oraşul lor, văzut la pas.



    Se simte o efervescenţă extraordinară în oraş şi ăsta până la urmă este rezultatul muncii multor oameni, timp de mai mulţi ani. Nu a fost un drum uşor, unii au crezut că nu vom avea succes, dar cred că este evident că această capitală va transforma nu doar Timişoara, ci va fi o nouă şansă pentru România de a-şi redefini locul pe harta Europei, a declarat primarul Timişoarei, Dominic Fritz.



    Unul dintre proiectele interesante ale Timişoarei este instalaţia Pepiniera. 1306 plante pentru Timişoara, plasată în Piaţa Victoriei, pe platoul din faţa Operei. Construită pe mai multe etaje, instalaţia Pepiniera. 1306 plante pentru Timişoara oferă un punct de belvedere, cu perspective inedite asupra unor clădiri şi spaţii ale oraşului, precum şi un loc pentru multiple alte activităţi culturale. Componenta vegetală a proiectului integrează straturi succesive de natură, de la specii perene de arbori, arbuşti şi plante floricole la specii anuale (productive şi ornamentale) produse în grădinile comunitare din Timişoara sau la instituţii de cercetare şi învăţământ superior horticol.



    Vineri, în cadrul programului de deschidere a anului Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, au fost vernisate trei mari expoziţii: Tu eşti un alt eu – o catedrală a corpului – expoziţie multimedia de Adina Pintilie, prezentată în premieră în România la Kunsthalle Bega, vernisajul şi performance-ul de Hafun Morison, parte din Expoziţia Colectivă Centrală Chronic Desire – Sete Cronică, la Comenduirea Garnizoanei, şi expoziţia independentă Lucruri mărunte, lucruri preţioase, de Mircea Nicolae, la Salonul de proiecte, Centrul de Proiecte Timişoara.



    Unul dintre locurile care nu trebuie ratate de vizitatori este expoziţia de excepţie Victor Brauner: Invenţii şi magie, deschisă la Muzeul Naţional de Artă Timişoara, din Piaţa Unirii numărul 1.



    Expoziţia retrospectivă reuneşte peste 70 de lucrări unice, beneficiind de un împrumut de aproximativ 40 de lucrări din prestigioasa colecţie a Centrului Georges Pompidou din Paris, precum şi lucrări din alte muzee şi colecţii româneşti şi internaţionale.



    Timişoara mi-a solicitat să pregătesc expoziţia Victor Brauner. În ţara natală a artistului, România, nu a mai fost organizată niciodată o expoziţie de o asemenea anvergură. Sunt specialistă în opera lui Victor Brauner, iar Franţa are şansa extraordinară de a deţine o colecţie impresionantă cu lucrările artistului, graţie familiei sale care a donat întreaga creaţie plastică muzeelor franceze şi astfel am avut posibilitatea de a alcătui o colecţie foarte frumoasă cu lucrările lui. (…) Cred că este important ca publicul român să cunoască, în sfârşit, întreaga operă a artistului care are originile aici, dar s-a stabilit în Franţa, unde a trăit până la sfârşitul vieţii. Această expoziţie este o recunoaştere şi o reparaţie faţă de artist, de a fi cunoscut publicului român prin lucrările sale. Cred că Victor Brauner îşi merită locul în istoria culturii române, a declarat curatoarea expoziţiei, Camille Morando, director de documentare la Centrul Pompidou şi profesor la École du Louvre.



    Un alt loc de neratat într-o plimbare prin Capitala Europeană a Culturii este şi expoziţia temporară de fotografie Libertate, te iubim! Ori învingem, ori murim! de Constantin Duma, deschisă în Piaţeta Iulius Town.



    La Cinema Victoria timişorenii vor putea urmări filme europene de excepţie şi animaţii pentru copii, iar la Biserica Reformată Noul Mileniu va avea loc concertul de cameră susţinut de Cvartetul Kosztandi din Ungaria, duminică, de la ora 18,00.



    În toate cele trei zile ale evenimentului de deschidere, de vineri până duminică, între orele 10,00 şi 17,00, are loc XR Show Spotlight Heritage Timişoara, care oferă tururi ghidate la Experimentarium (Universitatea Politehnică Timişoara), ce includ demonstraţii de fizică şi experimente de chimie care aduc mai aproape ştiinţa.



    Capitala Europeană a Culturii – Timişoara 2023 a început oficial vineri, în Piaţa Unirii, cu un eveniment în care au urcat pe scenă Implant pentru Refuz alături de invitaţii lor, Taraf de Caliu şi invitaţii lor, iar la final, DJ-ul berlinez Fritz Kalkbrenner. O atmosferă de vis a fost creată de performance-ul Muaré Experience, care a îmbinat muzica trupei Duchamp Pilot şi show-ul aerian al companiei spaniole Voalá Project. Secvenţele coregrafice originale realizate în aer, puse în scenă cu ajutorul sistemelor de siguranţă şi al macaralelor, au adus publicul în extaz.



    Timp de un an, Timişoara împarte statutul oficial de Capitală Europeană a Culturii cu oraşele Elefsina (Grecia) şi Veszprém (Ungaria)



    Agerpres



  • Jurnal Românesc – 16.01.2023

    Jurnal Românesc – 16.01.2023

    Personalităţi şi instituţii
    de cultură au fost decorate cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, într-o
    ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni.
    Preşedintele Klaus Iohannis a
    conferit Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Ofiţer
    directorului general al Romfilatelia, Cristina Popescu. Criticul de
    film şi realizatorul de televiziune Eugenia Vodă şi dirijorul Corului
    Filarmonicii George Enescu, Iosif Ion Prunner, au primit Ordinul
    Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler. Ordinul Meritul
    Cultural în grad de Cavaler, Categoria B – Muzica i-a fost
    conferit pianistei Axia Ioana Cora Marinescu, Ordinul Meritul
    Cultural în grad de Cavaler, Categoria C – Artele plastice,
    artistului plastic Puiu Manu, Ordinul Meritul Cultural în grad de
    Cavaler, Categoria F – Promovarea culturii, criticului de film
    Irina-Margareta Nistor şi fondatorului Muzeului Textilelor, doctorul în arte
    vizuale Florica Zaharia. De asemenea, Klaus Iohannis a oferit Ordinul
    Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D – Arta
    Spectacolului, Teatrului Naţional Radu Stanca din Sibiu,
    Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timişoara şi Teatrului
    Naţional Târgu Mureş – Compania Liviu Rebreanu. Muzeul Naţional
    Peleş a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer,
    Categoria E – Patrimoniul cultural naţional, iar Filarmonica
    Moldova din Iaşi a primit Ordinul Meritul Cultural în
    grad de Ofiţer, Categoria F – Promovarea culturii. Ziua Culturii
    Naţionale este sărbătorită anual la 15 ianuarie, data naşterii poetului
    naţional al românilor Mihai Eminescu.





    Reprezentanţa Institutului
    Cultural Român la Varșovia a lansat o campanie online prin care promovează unul
    dintre cele mai importante obiective din calendarul românesc de diplomație
    culturală al anului 2023 – deținerea de către municipiul Timișoara a titlului
    de Capitală Europeană a Culturii
    . Din 15 ianuarie și până în săptămâna care
    precede ceremonia de inaugurare a Programului Cultural Timișoara 2023, sunt difuzate,
    săptămânal, cinci materiale video realizate de Asociația Timișoara – Capitală
    Europeană a Culturii, care explică atât conceptul cât și procesul de pregătire
    a unor programe culturale dezvoltate pentru anul deținerii titlului. Imaginat
    ca o călătorie de la întuneric la lumină, programul Timișoara 2023 pune accent
    pe mobilizarea energiei civice în schimbarea orașului, iar cele cinci materiale
    video evocă o serie de inițiative care pun în lumină implicarea cetățenilor în
    conceperea și dezvoltarea acestor programe. Materialele video, subtitrate în
    limbile poloneză și engleză, conțin interviuri cu curatorii programelor și
    publicul participant, precum și imagini de la o parte din evenimentele
    desfășurate în perioada 2018-2021. Deschiderea oficială a Programului Cultural
    Timișoara – Capitală Europeană a Culturii va avea loc în perioada 17-19
    februarie.




    Sărbătoarea Zilei Culturii
    Naţionale continuă şi în această săptămână în reprezentanţele din străinătate
    ale Institutului Cultural Român.
    ICR Madrid organizează un eveniment dedicat
    operei poetice a lui Mihai Eminescu. Manifestarea va avea loc pe 17 ianuarie,
    la Ateneul din Madrid, şi va cuprinde atât lecturi în limbile română şi
    spaniolă, cu proiecții video, cât şi prezentarea programului cultural Timișoara
    Capitală Europeană a Culturii. În aceeaşi zi, ICR Berlin organizează, la sediul
    Ambasadei României în Germania, un concert cameral și o prezentare multimedia
    dedicate compozitorului, pianistului și dirijorului român Constantin Silvestri,
    la aniversarea a 110 ani de la naștere. Recitalul va fi susţinut de soprana
    Andreea Novac, acompaniată de Radu Nagy la violoncel, Alexandra Paladi la
    vioară, Wontae Kim la violă şi Iosif Ion Prunner și Cristian Niculescu la pian.
    ICR Tel Aviv organizează un eveniment muzical, cu titlul Enescu
    inspirational. Concertul este dedicat operei de compoziție a lui
    George Enescu și cuprinde muzică de
    cameră în interpretarea ansamblului israelian Quint-L String
    Ensemble de la Ierusalim, cu participarea sopranei Mirela Grădinaru. Nu în
    ultimul rând, ICR Praga organizează, în saloanele de protocol ale Ambasadei
    României în Cehia, un concert de lieduri pe versuri eminesciene susţinut de
    soprana Anda Louise Bogza.


  • Jurnal românesc – 26.12.2022

    Jurnal românesc – 26.12.2022

    Teatrul de
    Balet din Sibiu a început un amplu turneu internaţional, în cadrul căruia vor
    fi prezentate 21 de reprezentaţii ale spectacolelor de balet clasic
    Spărgătorul de nuci şi Albă ca Zăpada
    . Până pe 8 ianuarie 2023,
    spectacolele vor fi prezentate publicului în 16 oraşe din Belgia şi Olanda.




    Fundaţia Calea Victoriei vă invită miercuri, 4 ianuarie 2023, de la ora
    19:00, la Concertul Extraordinar de Anul Nou, eveniment de gală aflat la a IX-a
    ediţie, ce va avea loc la Ateneul Român
    . Intrăm în noul an cu entuziasm și energie
    proaspătă, pe acordurile splendide ale muzicii clasice, ascultând arii și duete
    celebre în interpretarea sopranei Rodica Vică și a baritonului Alexandru
    Constantin, acompaniați de Symphactory Orchestra, sub bagheta dirijorului
    Tiberiu Soare. Publicul prezent la acest concert va fi încântat de compoziţiile
    lui Vivaldi, Monteverdi, Mozart, Rossini, Verdi și Donizetti, de un univers
    sonor care ne va purta într-o călătorie nostalgică în mijlocul orașului
    Veneția, celebrând perenitatea artei.




    Timișoara face ultimele pregătiri pentru anul 2023, când va deveni Capitală
    Europeană a Culturii.
    Organizatorii evenimentului s-au reunit la cinematograful
    Victoria pentru a prezenta programul cultural de anul viitor.
    Deschiderea festivă a programului cultural va avea loc în weekendul 17-19
    februarie 2023, iar pentru anul viitor sunt prevăzute peste 50 de evenimente
    dedicate programului Timișoara 2023: de la concerte în aer liber, până la
    teatre în spații neconvenționale sau premiere de film. Este pentru a doua oară
    când România are un oraș capitală europeană, după Sibiu, în 2007. Primarul
    municipiului de pe Bega, Dominic Fritz, a participat, în ultima vreme, la
    campanii externe de promovare a evenimentului de anul viitor în marile capitale
    europene: Paris, Bruxelles sau Berlin.




    Membrii celor două comisii pentru românii din afara granițelor, cea din Senat și
    din Camera Deputatilor au transmis românilor de peste hotare, pe care ii
    reprezintă în Parlamentul de la București, mesaje de felicitare și urări pentru
    noul an:
    Dragi români din țară și din diaspora, din Basarabia, din Nordul
    Bucovinei și din Herța, din Sudul Basarabiei și din Timoc, din Voievodina și
    Ungaria, din Bulgaria și din statele balcanice, dacoromâni, macedoromâni,
    meglenoromâni sau istroromâni, acum, în preajma sărbătorilor de iarnă -
    Crăciunul și Anul Nou – gândul meu se îndreaptă către voi, transmite deputatul
    Boris Volosatîi, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din
    afara granițelor țării.

    Lăsăm în urmă un an zbuciumat, plin de evenimente,
    care ne-au prilejuit totuși mai multe bucurii. Cea mai importantă este că am
    reușit, în premieră absolută, să creștem de câteva ori, ducând la un record
    istoric, fondurile bugetare alocate în 2023 Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni și Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova: peste 55
    de milioane de euro.

    Mesajul continuă: Anul 2023 este unul de cotitură în
    relația României cu românii din jurul granițelor țării și diaspora. Am putut
    demonstra – Putere și Opoziție – că, așa cum este firesc, problemele românilor
    de peste hotare fac obiectul consensului clasei politice de la București. Sunt
    convins că toți cei care vorbim limba română și dialectele ei, toți cei care
    trăim și simțim românește, oriunde ne-am afla, vom putea în 2023 să ridicăm
    relația României cu românii din lumea întreagă la înălțimea așteptărilor
    noastre. În calitate de parlamentar român ales în circumscripția pentru românii
    din afara granițelor țării, de vicepreședinte al Comisiei de profil din Camera
    Deputaților, dar și de român din Basarabia, vă urez tuturor sănătate,
    prosperitate, pace sufletească și bucurii adevărate! Sărbători cu pace -
    Crăciun fericit și An Nou cu bine! Cu drag, deputat Boris Volosatîi,
    vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor
    țării.

    Deși 2022 a fost un an dificil, întâmpinăm Noul An cu
    speranță și încredere, cu certitudinea unui an mai bun, un an care să ne
    demonstreze încă o dată că orice obstacol poate fi depășit prin devotament și
    efort comun. Doresc românilor de pretutindeni mai multă fericire, mai multe
    clipe prețioase alături de cei dragi și încredere într-un viitor prosper care
    să nu îi condiționeze să părăsească meleagurile românești. Voi depune toate
    eforturile necesare pentru a fi alături de dumneavoastră și voi lupta în
    continuare pentru drepturile românilor din afara granițelor țării. Anul Nou să
    vă dăruiască sănătate, pace în suflet și rodnicie. La mulți ani!

    Vă mulțumesc
    foarte mult și vă doresc Sărbători binecuvântate! – urează la rândul său,
    deputatul Valentin Făgărășian, de asemenea, vicepreședinte al Comisiei pentru
    comunitățile de români din afara granițelor țării. Vă doresc ca, oriunde
    v-ați afla, spiritul sărbătorilor de iarnă să vă umple casele de lumină și
    bunătate și să primiți cu bucurie colindul celor care vestesc Nașterea lui
    Hristos. Crăciun Fericit tuturor și un An Nou plin de împliniri! trasmite
    și senatorul Ioan Cristina, secretar al Comisiei pentru românii de
    pretutindeni.


  • Cultura română acasă şi în lume 15.04.2021

    Cultura română acasă şi în lume 15.04.2021

    – Un program amplu intitulat #newTogether — viziuni despre un nou Împreună se va desfășura între 2021 şi 2023 în mai multe oraşe din România. Programul este lansat de Forumul Cultural Austriac Bucureşti şi partenerii săi şi reprezintă contribuţia Austriei la pregătirile şi la programul Timişoara 2023 — Capitală Europeană a Culturii. #newTogether se desfăşoară sub egida Ministerului austriac al Afacerilor Europene şi Internaţionale, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Pe larg într-un interviu cu Andrei Popov, director adjunct al Forumului Cultural Austriac



    – Primăvară fastă pentru literatura română în Franța. Romanul “Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat” de Alina Nelega (“Comme si de rien n’était”) distins cu premiul pentru proză Observator Cultural 2020 este anunțat în librăriile franceze, la editura “Des Femmes Antoinette Fouque” în traducerea semnată de Florica Courriol



    – Supriza ediției: Fascinația numită Lucian Blaga și impactul ei asupra dr. Fabio Melano, traducător și publicist




  • Timişoara, pregătită pentru a fi Capitală Europeană a Culturii

    Timişoara, pregătită pentru a fi Capitală Europeană a Culturii


    Timișoara este relativ pregătită să fie Capitală Europeană a Culturii anul viitor, dar dacă evenimentele riscă să fie afectate din cauza pandemiei de coronavirus – după cum arată și dialogurile actorilor implicați la nivel european- orașul de pe Bega este gata să găzduiască manifestările din program în 2022 sau 2023. Comunicatele venite de la Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană s-au oprit practic doar vreme de o săptămână după declararea stării de urgență în România (la jumătatea lui martie 2020).



    După care, fluxul a reînceput, în ritmul alert, obișnuit. Doar că multe dintre proiecte au trebuit, firește, adaptate. Un semn că adaptarea, valabilă pentru noi toți, a mers repede și bine la Timișoara apare dintr-o reconfirmare. Ne explică Simona Neumann, președinte executiv al Asociației


    “Este vorba despre reconfirmarea mea în boardul platformei Culture Action Europe, o platformă ce are ca scop principal susținerea (NR advocacy în original) culturii în Uniunea Europeană, pe lângă Comisia Europeană. Nu vorbim aici despre un succes personal, este practic succesul Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană. Sunt mândră că putem reprezenta într-un asemenea for de conducere viziunea Asociației, care înseamnă – promovarea culturii în toate mediile, deschiderea, transparența, accesul și participarea cetățenilor din toate categoriile la dezvoltarea culturii. Sunt și obiectivele mele în acest al 2-lea mandat la forul european despre care vorbim.”



    “Nu există vindecare adevărată fără cultură” – ideea apare chiar pe site-ul Culture Action Europe și cred că mulți oameni rezonează la ea. Care sunt pașii către această vindecare? Aici lucrurile sunt mult mai puțin clare, în vârtejul de opinii, atitudini, soluții care ne trag în mai toate direcțiile. Mai ales când nu știm să înotăm prea bine în apele tulburate ale timpului și printre curenții generați adesea chiar de noi.



    Sigur că nu suntem noi “buricul Pământului”, cum spune o veche expresie din popor. Însă facem parte din comunitatea extinsă a omenirii și ea este clar afectată, pe multe planuri, de consecințele noului coronavirus. Planul cultural, cel al turismului, al libertății de mișcare suportă și ele tot felul de modificări și readaptări din mers. Mai există – după cum ne atrage atenția Simona Neumann – dificultăți generate de norme încă neclarificate de gestionare pe viitor a activităților culturale publice. Cele din spații deschise și cele din spațiile închise.



    Drept care, s-au purtat discuții în Comisia Europeană, în municipalitățile orașelor cu titul de Capitală Europeană a Culturii 2020, 2021, 2022 și 2023. În dialog au fost implicate, firește, ministerele culturii din țările unde se află toate aceste localități. Concluzia a fost comună : este nevoie de flexibilitate și pregătiri pentru reprogramări. Asociația timișoreană și-a exprimat limpede disponibilitatea de a susține programele pentru 2021 într-unul dintre cei doi ani imediat următori.



    Pratic, Comisia Europeană elaborează acum o nouă decizie privind calendarul Capitalelor Europene ale Culturii. Decizia își urmează cursul obișnuit: vot în Parlamentul European și în Consiliul UE. Deocamdată, Asociatia Timisoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii își continuă seria proiectelor și ea este plină de surprize plăcute. Despre unul dintre ele, legat de Ziua Internatională a Luminii (un manifest video in 26 de limbi), vorbește la RRI, Simona Neumann:


    “Este vorba despre Manifestul luminii, care se potrivește și se încadrează perfect în sloganul Capitală Europeană a Culturii – Timișoara – Luminează orașul prin tine! Acest manifest a fost lansat de asociația noastră atunci când toată lumea a sărbătorit lumina. El este de fapt al autoarei americane Kitty OMeara, care a scris o cunoscută poezie meditativă pe această temă (And the people stayed home). Ea și-a dorit să devină Ambasadoarea acestui Manifest al Luminii, iar noi am îmbrățișat cu mult interes și multă afecțiune apropierea ei de proiectul Timișoara 2021.”



    Va fi Timișoara Capitală Europeană a Culturii în 2021, cum era prevăzut initial? Din toate datele de până acum, se pare că nu. Oricum, lunile, orele, zilele de eforturi ale echipei extinse, ale partenerilor, ale celor care au trimis proiecte spre a fi parte din sărbătoare nu sunt în van. Când vor afla exact dacă va fi 2022 sau 2023, mulți vor răsufla ușurați. Și vor ști mai bine cum să-și recalibreze ofertele culturale de viitor apropiat. “Omul propune și Cerul dispune” – spune un alt proverb românesc. Celor care nu cred în Cer, le propun să privească mai des pământul pe care calcă. Și el ne arată, la tot pasul, puterea creativității.





  • Catedrala Romano – Catolică din Timişoara, reabilitată prin fonduri europene

    Catedrala Romano – Catolică din Timişoara, reabilitată prin fonduri europene

    Catedrala Romano – Catolică din Timişoara este
    reabilitată prin fonduri europene în vederea integrării în circuitul turistic
    naţional şi internaţional. Se va schimba șarpanta domului catolic, fațadele
    exterioare și, în
    același timp,
    ceea ce este puțin
    necunoscut practic oamenilor de astăzi se va restaura și se va
    putea vizita în totalitate cripta acestei catedrale, criptă în care își dorm
    somnul de veci episcopii, dar și canonicii care au slujit în această
    catedrală.


    Clădirea monument istoric din Piața
    Unirii are o vechime de mai bine de 300 de ani şi se primeneşte pentru a
    străluci în anul 2021 când Timişoara va fi capitală europeană a culturii. Catedrala Romano-Catolică este inclusă în lista
    monumentelor istorice, iar în acest proiect, demarat la finele lunii ianuarie,
    vor fi restaurate şi componentele artistice: pictura murală, stucomarmura,
    stucatura, lemnul, vitraliile și pictura pe pânză, vor
    fi restaurate elementele din piatră și metal pe lângă alte
    lucrări mari. Sorin Maxim, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest:


    Într-adevăr,
    este un obiectiv foarte important în oraş şi în zona centrală în special mai
    ales că zona centrală respectiv p-ţa Unirii, p-ţa Libertăţii şi străzile
    adiacente au fost reabilitate printr-un proiect tot european, finanţat de noi,
    un proiect mai amplu care a avut şi zonă de infrastructură dedesubt de, să
    spunem, spaţiul pietonal.

    Proiectul este în acest moment în derulare, se
    lucrează la partea de reabilitare a tot ceea ce înseamnă interioarele Domului
    şi bineînţeles vor fi reabilitate şi exterioarele în zona perimetrală, şi ce
    este interesant este că pe lângă faptul că se renovează şi se încearcă
    conservarea unor obiective foarte vechi şi de o valoare artistică foarte
    importantă, va veni un moment în care o parte dintre lucrările care se vor
    defăşura se vor putea face în timpul vizitării Domului dec, practic, vor fi
    lucrătorii acolo şi vor fi trasee foarte bine coordonate unde cei care doresc,
    turiştii, pot să vadă cum se întâmplă acest proces, cam care sunt etapele şi
    vor putea vedea live aceste activităţi.

    Evident, finalul acestei investiţii
    presupune punerea în valoare ca obiectiv turistic, el va fi mai vizibil şi mai
    bine integrat în ceea ce înseamnă circuitul turistic, va avea pe perioada
    iernii un sistem de încălzire car va putea permite un program mai lung de
    vizitare, lucru care cred că este în beneficiul oraşului şi al regiunii mai
    ales că noi sperăm ca o mare parte din lucrări să fie gata până la începutul
    anului 2021 când Timişoara va fi capitală a culturii europene pentru un an de
    zile.



    Proiectul are o durată de implementare de 39 de
    luni, și este
    finanțat prin
    Programul Operațional
    Regional 2014-2020. Valoarea totală a contractelor este de peste 16 milioane de
    lei din care 342.139 lei reprezintă contribuția
    Episcopiei Romano-Catolice din Timișoara.


  • Proiecte de început de an ale Asociaţiei Timişoara 2021, Capitală Europeană

    Proiecte de început de an ale Asociaţiei Timişoara 2021, Capitală Europeană


    2021 este doar începutul, în viziunea mea. Începutul unei transformări spune Simona Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara 2021 — Capitală Europeană a Culturii. O transformare care cere ani buni de pregătiri bine gândite, o echipă sudată, dialog şi sprijin din partea finanţatorilor principali şi multă răbdare. Despre celelalte ingrediente”, vorbim la momentul potrivit. Asociaţia a intrat în 2019 gata de evaluarea unui apel deschis, lansat în decembrie 2018, şi intitulat SEARCHLIGHT”- o iniţiativă culturală de implicare participativă a publicului.



    Simona Neumann explică: Practic, prin iniţiativa Searchlight — un apel deschis la propuneri de proiecte — ne-am dorit să implicăm publicul, organizaţiile nonguvernamentale şi instituţiile de cultură care încă nu au avut ocazia să participe la crearea programului cultural Timişoara 2012. Să deschidem oportunităţi pentru o asemenea participare, să promovăm alte idei noi decât cele incluse în dosarul de cadidatură. Am fost interesaţi să primim proiecte novatoare şi sustenabile, adică proiecte care vor putea fi continuate şi după 2021. Şi, evident, care să aibă dimensiunea europeană necesară includerii într-un asemenea program. Am avut trei mari arii tematice — Locuri, Oameni, Conexiuni. Am primit 72 de propuneri de proiecte şi cele trei jurii au selectat 23 de proiecte, care au răspuns tuturor criteriilor de selecţie şi au un buget realist, bazat pe co-finanţare”.




    Cine e interesat să arunce o privire fie şi numai în diagonală asupra celor 23 de proiecte declarate câştigătoare vede o concentraţie de idei şi denumiri altfel”, la toate cele trei tematici. Cei mai mulţi se joacă abil cu literele şi conceptele, iar rezultatele sunt destul de surprinzătoare chiar şi pentru privitorul adesea cinic sau blazat al momentului.


    De reţinut că Asociaţia Timişoara 2021- Capilată Europeană a Culturii nu finanţează proiecte, ci trebuie pur şi simplu să aibă rol de magnet”: să atragă oameni şi idei care urmează să fie integrate într-un tot unitar pentru anul 2021.



    Ce se întâmplă mai departe cu proiectele care au trecut de această selecţie ne spune tot Simona Neumann, director executiv al Asociaţiei: Urmează să facem o analiză împreună cu boardul Asociaţiei. Acolo sunt incluşi, fireşte, şi cei trei finanţatori publici — Primăria municipiului Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş şi reprezentantul Ministerului Culturii. Plus reprezentanţi ai sectorului privat. Analizăm posibilităţile realiste de finanţare pentru acest an şi, în funcţie de ele, vedem dacă putem lansa o a doua sesiune de apel. Este foarte important pentru un program de anvergura pe care o are Timişoara 2021 — pentru că el nu are doar acoperire locală şi naţională, ci şi europeană. Faptul că, doi ani la rând, am fost finanţaţi cu doar 30 la sută din bugetele alocate acestui program ne-a împiedicat să angajăm mai mulţi colegi în echipa executivă. Ei ar fi trebuit, printre altele, să se ocupe mai intens şi de relaţia cu presa. Atât cu presa clasică (mainstream), cât şi cu formatorii de opinie din mediul virtual”.


    În cei aproape 7 ani de când face parte din Asociaţie, relaţia cu presa s-a transformat foarte frumos, mai spune doamna Neumann. Dacă la început exista destulă suspiciune şi erau voci care afirmau că Timişoara nu are nici o şansă de câştig al titlului de Capitală Europeană a Culturii, atitudinea ziariştilor (mai ales a celor din zonă) s-a schimbat simţitor. Şi cei din presa clasică şi cei din mediul virtual au înţeles perfect cum funcţionează acest program. Mai mult,au simţit nevoia să ia atitudine în faţa unor voci care uneori au trecut de critica civilizată” — cum spune Simona Neuman – apărând, cu argumente viabile, întregul program Timişoara 2021. ”Dincolo de simple canale de comunicare, în sensul cel mai bun al cuvintelor, oamenii de presă devin un fel de ambasadori Timişoara 2021.”



    În momentul când s-a anunţat câştigarea candidaturii, cei de la Asociaţia timişoreană au fost avertizaţi că aşa se întâmplă de obicei în oraşele care şi-au asigurat locul pe lista viitoarelor Capitale Europene ale Culturii: apar controverse, acuzaţii. Simona Neumann: Aşteptările sunt mari şi unele persoane nu au timpul sau dorinţa de a înţelege că un asemenea program este foarte bine monitorizat la Bruxelles. Că există nişte etape şi nu putem sări peste ele. Unii vor totul aici şi acum, vor să vadă baloane şi artificii încă de azi. Metaforic vorbind”.



    Dacă 2021 este doar începutul, atunci pe cerul Timişoarei — un oraş frumos şi destul de cosmopolit — se vor ridica multe baloane, care mai de care mai colorate. Cele care se vor sparge în 2021, din cine ştie ce motive, vor genera altele, în anii următori.cCapitală Europeană a Culturii nu e doar un titlu, e o mare şansă de schimbare oferită comunităţilor.

  • Retrospectiva săptămânii 18.09-24.09.2016

    Retrospectiva săptămânii 18.09-24.09.2016

    Premierul României la ONU



    România recunoaşte pe
    deplin responsabilitatea comună de a gestiona afluxul mare de refugiaţi – a
    declarat premierul Dacian Cioloş la summitul ONU consacrat crizei migranţilor.
    A fost primul convocat de Naţiunile Unite pe această temă, în cadrul sesiunii
    anuale a Adunării Generale a ONU. În discursul cu acest prilej, primul ministru
    a punctat că Bucureştiul îşi intensifică eforturile pentru a răspunde
    provocărilor globale precum sărăcia, schimbările climatice, terorismul şi conflictele, în spiritul
    solidarităţii internaţionale şi responsabilităţii comune. Totodată, de la
    tribuna Adunării Generale a ONU, Dacian Cioloşa prezentat contribuţia activă a
    României la menţinerea păcii, precizând că în prezent forţe militare şi de
    poliţie române participă la operaţiuni de menţinere a păcii. Premierul s-a
    pronunţat, în egală măsură, pentru sprijinirea procesului de reconciliere în
    Orientul Mijlociu, precizând că România va aloca, în continuare, resurse
    politice, diplomatice, financiare şi umane importante pentru menţinerea
    stabilităţii regionale şi globale.



    Raport guvernamental


    Chiar înainte de
    plecarea către Statele Unite, premierul Dacian Cioloş a prezentat, în plenul Parlamentului, situaţia
    economică a României. Potrivit acestuia, creşterea estimată pentru acest an
    este de 4,8%, faţă de o prognoză iniţială de 4,2 procente. Pe toată perioada
    scurtului său mandat de până acum, Executivul tehnocrat de la Bucureşti a
    încercat să asigure un mediu economic favorabil investiţiilor şi o gestionare
    eficientă şi transparentă a banului public. Creşterea economică de 5,2% din PIB
    în primul semestru al acestui an se reflectă în numărul mai mare de locuri de
    muncă, în scăderea şomajului şi într-o mai bună salarizare – a mai spus
    premierul Cioloş. El a anunţat că o schemă de ajutor de stat, care să vină în
    sprijinul IMM-urilor, va fi pusă în practică până la sfârşitul acestui an.
    Guvernul pregăteşte şi reformarea sistemului de asistenţă socială şi facilităţi
    fiscale pentru cei care investesc în formarea profesională. Pe de altă parte, tot în plan economic,
    francezii de la Renault vor muta o parte din producţia modelului Dacia Logan
    MCV de la Uzina de la Mioveni, din România, la cea de la Tanger, din Maroc. În
    contrapartidă, va fi mărită linia de producţie a modelului Duster,pentru care
    cererea la nivel european este mare.



    Proteste anti-corupţie



    Mii de români au
    protestat, joi, la Bucureşti şi în mai multe oraşe mari din ţară, împotriva
    deciziei Senatului de a bloca o anchetă pentru omor din culpă împotriva
    fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea, în urma decesului unui poliţist
    aflat pe o motocicletă ce însoţea coloana oficială a acestuia. Protestatarii au
    scandat în timpul demonstraţiei din Bucureşti: Nimeni nu este mai presus de lege
    sau Vrem dreptate, nu imunitate. Senatul a votat, luni, pentru păstrarea
    imunităţii lui Gabriel Oprea. Partidul Naţional Liberal a anunţat că va solicita
    reluarea votului, iar social-democraţii au spus că sunt de acord cu propunerea. Tot
    joi, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că voturi ca cel în cazul fostului
    ministru de interne arată că este nevoie de o primenire a clasei politice, de o
    reală reformă parlamentară: După părerea mea, până nu reuşim să avem
    oameni curaţi, dedicaţi în Parlament, nu vom putea să mişcăm lucrurile. Nu
    vreau să se înţeleagă greşit. Nu am absolut nimic de împărţit cu nimeni, dar în
    politică cine are o problemă trebuie să înţeleagă că nu poate să meargă mai
    departe, până când nu se clarifică această chestiune.



    Efectele epidemiei de rujeolă



    Refuzul părinţilor de
    a-şi vaccina copiii împotriva rujeolei şi campaniile iresponsabile împotriva
    imunizării celor mici se oglindesc dureros în datele oficiale ale Ministerului
    Sănătăţii de la Bucureşti, date publicităţii săptămâna aceasta: în România,
    trei bebeluşi au murit şi aproape 700 s-au îmbolnăvit în primele opt luni ale
    acestui an, în condiţiile în care, anul trecut, au fost doar şapte cazuri
    confirmate şi niciun deces. Cu alte cuvinte, România se confruntă cu o epidemie
    de rujeolă. Ca urmare, Ministerul Sănătăţii a anunţat că va continua să
    informeze populaţia despre beneficiile vaccinării. Fostul purtător de cuvânt,
    Laurenţiu Colintineanu: Campaniile diverse derulate sunt o problemă,
    într-adevăr, demnă de luat în seamă şi Ministerul Sănătăţii intenţionează să
    deruleze în cel mai scurt timp – vorbim de câteva săptămâni – o campanie de
    informare despre beneficiile vaccinării, pentru că securitatea şi siguranţa
    copiilor în ce priveşte sănătatea – în acest sens mă refer – sunt prioritare.
    Cele mai multe cazuri de rujeolă au fost înregistrate în centrul şi vestul
    României. Sporadic, sunt afectate mai mult de jumătate din judeţele ţării.



    România, culturală


    Timişoara a fost aleasă
    de un juriu internaţional Capitală Europeană a Culturii în 2021. După aflarea
    veştii, primarul acestui oraş din vestul României, Nicolae Robu, a vorbit
    despre o victorie mare, de echipă: Sunt extrem, extrem de emoţionat. În
    egală măsură, extrem de fericit, cum sunt convins că sunt toţi concitadinii
    mei. Mulţumesc comunităţii timişorene pentru efortul depus, pentru priceperea
    în a elabora acest proiect şi a-l susţine până în momentul de faţă, pentru că
    această victorie este o victorie de echipă, este o victorie de echipă mare,
    echipa fiind comunitatea timişoreană, în ansamblul ei. Tot în plan
    cultural, Bucureştiul este gazda, de vineri, a singurului festival
    internaţional de muzică simfonică dedicat orchestrelor radio – RadiRo. Găzduit
    de Radio România, festivalul va dura 9 zile, răstimp în care au fost programate
    9 concerte susţinute de orchestre radio, dirijori şi solişti de primă clasă.

  • Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2021

    Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2021

    Oraşul Timişoara din vestul României a fost ales de un juriu internaţional Capitală Europeană a Culturii în 2021, alături de alte două urbe, din Grecia şi Muntenegru. Iniţial, pentru acest titlu, şi-au depus candidatura mai multe oraşe româneşti, însă doar patru dintre ele au rămas pe lista restrânsă a finalistelor. Baia Mare (nord-vest) a mizat pe tradiţie, Bucureştiul pe revigorarea cartierelor mărginaşe, Cluj-Napoca (nord-vest) pe legătura dintre Est şi Vest, iar Timişoara – pe promovarea tuturor etniilor prin cultură.



    Ministrul culturii, Corina Şuteu, a declarat că dincolo de performanţă, această competiţie a avut un impact mult mai mare. “E pentru prima dată când primarii oraşelor din România şi-au pus problema că o strategie culturală este o strategie de dezvoltare. Este pentru prima dată când legătura dintre arhitectură, urbanism, inovaţie, educaţie, cultură, mediu a fost văzută ca o entitate integrată şi este pentru prima dată când planuri făcute pe o serie de ani care vor dezvolta conceptul capitalei au fost traduse în termeni operaţionali, financiari, de resurse umane.“



    După aflarea veştii că Timişoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2021, primarul acestui oraş, Nicolae Robu, a vorbit despre o victorie mare, de echipă: “Sunt extrem, extrem de emoţionat. În egală măsură, extrem de fericit, cum sunt convins că sunt toţi concitadinii mei. Mulţumesc comunităţii timişorene pentru efortul depus, pentru priceperea în a elabora acest proiect şi a-l susţine până în momentul de faţă, pentru că această victorie este o victorie de echipă, este o victorie de echipă mare, echipa fiind comunitatea timişoreană, în ansamblul ei.”



    Ministerul român de Externe a salutat alegerea Timişoarei drept Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi a anunţat că va include între priorităţile sale de diplomaţie publică şi culturală promovarea orasului. Astfel, misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate vor contribui la pregătirea şi promovarea prestigiosului statut dobândit de Timişoara – model de multiculturalism, diversitate, creativitate contemporană, inovaţie şi spirit european, afirmă MAE.



    În 2007, Capitală Culturală Europeană a fost, timp de un an, Sibiul, din centrul României, împreună cu Luxemburgul. Titlul se acordă în fiecare an câte unui oraş din două state membre şi unui oraş dintr-o ţară candidată sau dintr-un potenţial candidat. Programul este considerat a fi iniţiativa culturală emblematică a UE.