Radio România Internațional

Tag: capodopere

  • Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României

    Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României

    În anul 2012, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a lansat proiectul „Capodopere din patrimoniul MNIR” – prin intermediul acestuia au fost prezentate o serie de artefacte de valoare excepțională aflate în colecțiile muzeului. Care au fost conceptul și intenția acestui proiect ne spune muzeograful Erica Ioja:

    „Proiectul a fost gândit cu scopul de a veni în întâmpinarea vizitatorilor privați de accesul la patrimoniul cultural al țării, pe care Muzeul Național de Istorie a României îl găzduiește, ca urmare a restrângerii spațiul expozițional datorat procesului de restaurare a clădirii. Astfel, acesta a fost de la bun început menit să apropie publicul de bogățiile colecțiilor muzeului, aducând în atenția acestuia piese de o valoare culturală, artistică, istorică deosebită, atât în maniera obișnuită a etalării lor sub forma în cadrul evenimentelor recurente intitulate „Exponatul lunii”, cât și prin intermediul platformei online Capodopere2019.ro, respectiv a cataloagelor de colecție pe care muzeul le-a publicat anual de la lansarea proiectului, din anul 2012.”

    Începând cu luna iunie, Muzeul Național de Istorie a României prezintă o amplă expoziție dedicată proiectului „Capodopere din patrimoniul MNIR”, prezentând pentru public artefacte semnificative din colecțiile sale. Cum se aleg pentru expunere aceste artefacte? Câteva exemple de astfel de capodopere care sunt prezentate în cadrul expoziției ne oferă chiar Erica Ioja:

    „Este foarte dificilă alegerea a doar câteva capodopere aflate în expoziție, având în vedere că totuși este vorba de un proiect expozițional de anvergură. Însă gândul îmi fuge mai întâi la selecția de picturi, la portretul anonim al domnitorului Mihail Sturdza, dar și la „Prizonierii” lui Nicolae Tonitza din Primul Război Mondial, respectiv la efigia Reginei Maria, în uniformă de soră medicală a Crucii Roșii. Apoi aș mai aminti tronul reginei Elisabeta, portretele votive din fragmentele de pictură murală de la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, vioara lui George Enescu, costumele tradiționale care au aparținut Smarandei Brăescu, Barilul de la Khorsabad, un artefact deosebit de rar, datând din secolul al III-lea înaintea erei noastre, dar și nenumărate alte piese excepționale care așteaptă să fie descoperite de cei care vor vizita expoziția noastră.”

    În finalul întâlnirii noastre, muzeograful Erica Ioja ne-a vorbit și de cealaltă latură importantă a proiectului „Capodopere din patrimoniul MNIR”, și anume site-ul capodopere2019.ro, platforma online pusă la dispoziția iubitorilor de artă unde pot vedea aceste artefacte din colecția muzeului:

    „Incontestabil, a admira o operă de artă dintr-o fotografie nu este același lucru cu a o vedea în realitate, pe viu. Chiar și așa însă, există și avantaje în a accesa fotografiile și povestea unui obiect din confortul casei, în ritmul personal. Drept dovadă stă numărul foarte mare de accesări ale site-ului capodopere2019.ro, lunar, de către vizitatorii interesați să descopere colecțiile muzeului. E important să micșorăm pe cât posibil această distanță dintre public și patrimoniu. Mediul online rămâne, așadar, un instrument prețios care trebuie fructificat în acest demers al accesibilizării patrimoniului.”

  • S-a deschis expoziția Brukenthal Exclusive la Art Safari

    S-a deschis expoziția Brukenthal Exclusive la Art Safari

    Expoziţia temporară Brukenthal Exclusive, în care sunt expuse pictura Omul cu tichie albastră de Jan van Eyck şi alte 4 capodopere de Tiziano Vecellio / Tiţian, Paolo Veronese şi Hans Memling, a fost vernisată miercuri seara la Palatul Dacia-România.



    Ioana Ciocan, CEO Art Safari şi comisar al României la Bienala de la Veneţia, a afirmat că prin această expoziţie, realizată în parteneriat cu Muzeul Brukenthal, doreşte să arate că şi în România există lucrări extrem importante, şi anume, lucrări din Renaşterea italiană. Ioana Ciocan a precizat că aducerea lucrărilor de la Muzeul Brukenthal la Bucureşti a însemnat un efort susţinut. Mă refer la dificultăţile pe care le avem în a transporta artă dintr-un loc în altul, la dificultăţile de asigurare, pentru că aici vorbim de 75 de milioane de euro. Dacă pentru Viena, Paris, Londra, Roma, Stockholm, Lisabona, Beijing, toate expoziţiile astea sunt normale, să ştiţi că la noi este un pic mai dificil să fie normale. Ce încearcă Art Safari să facă, şi acum cu ajutorul Muzeului Brukenthal, este să pună România, să pună ţara noastră alături de celelalte capitale ale Europei, a afirmat CEO-ul Art Safari. Am stat de vorbă cu Ioana Ciocan despre expoziţie şi ce urmează la Art Safari:





    Managerul Muzeului Naţional Brukenthal, Alexandru Chituţă, a spus că expoziţia Brukenthal Exclusive reprezintă un spectacol pentru Bucureşti şi, totodată, o exclusivitate. Această expoziţie pentru Sibiu înseamnă foarte mult, pentru că este prima expoziţie a Muzeului Brukenthal la Bucureşti cu aceste capodopere şi în România, iar pentru Bucureşti este un spectacol, este o exclusivitate, a declarat Alexandru Chituţă. Acesta a spus că la Bucureşti au fost aduse 5 capodopere, cea mai veche din 1430, cea mai nouă, de pe la mijlocul anilor 1550.



    Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a afirmat că anul trecut a fost pentru prima dată când Ministerul Culturii a finanţat un program de artă plastică la nivel de program strategic, anul acesta a fost declarat prin ordin de ministru Program Strategic Art Safari. Acesta este un lucru rar pentru cultură, în general, şi pentru Ministerul Culturii, în special, astfel încât să dăm artei plastice ceea ce i se cuvine şi ceea ce nu a primit până acum, a spus ministrul, precizând că anul acesta vor fi finanţate şi două târguri de artă.



    Expoziţia temporară Brukenthal Exclusive poate fi vizitată la Palatul Dacia-România în perioada 20-30 aprilie.

  • Odiseea tablourilor furate

    Odiseea tablourilor furate

    Nici nu s-a deschis bine, marţi, la Bucureşti, că procesul românilor implicaţi în furtul a 7 tablouri de la Galeria Kunsthal din Rotterdam a şi fost amânat, din raţiuni procedurale, pentru 10 septembrie. Şase persoane sunt acuzate că au participat sau au fost complici la ceea ce presa numeşte jaful secolului. În noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, de la muzeul olandez au fost furate pânze celebre, aparţinând, între alţii, unor maeştri precum Picasso, Matisse, Monet şi Gaugain.



    Capodoperele ar fi fost aduse în România iar o parte din ele arse, după propria mărturie, de mama suspectului principal. Ulterior, ea a retractat declaraţia. Versiunea iniţială pare, însă, a fi confirmată de expertiza efectuată de specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României, din care rezultă că cenuşa analizată în acest dosar, ridicată de la locuinţa femeii, ar proveni din arderea a trei sau patru opere de artă diferite, picturi realizate prin tehnica uleiului pe pânză.



    În acelaşi timp, cuiele găsite oferă indicii că ar fi vorba de tablouri mai vechi de sfârşitul secolului al XIX-lea. Totuşi, directorul Muzeului care a analizat probele a spus că nu poate preciza cu exactitate că rămăşiţele provin, într-adevăr, de la tablourile furate şi că, în cazul lucrărilor pe hârtie, nu mai pot fi depistate urmele. De altfel, avocaţii inculpaţilor au contestat expertiza efectuată în România şi au declarat că doresc trimiterea probelor la Luvru. Avocaţii susţin că clienţii lor le-ar fi declarat că picturile furate de la Muzeul din Rotterdam nu au fost arse şi că aşteaptă instituirea unui cadru procesual corect pentru a le preda autorităţilor olandeze.



    Potrivit avocatului principalului suspect, acesta din urmă ar fi propus un deal” anchetatorilor, anume predarea a cinci dintre tablouri în schimbul unei pedepse pe care ar urma să o execute în Olanda, unde furtul calificat nu este la fel de aspru condamnat. Avocatul, altminteri o vedetă în peisajul judiciar autohton, nu a putut certifica faptul că autorul furtului deţine, cu adevărat, cele cinci picturi. Chiar şi aşa, speranţele că măcar o parte din faimoasele opere au fost salvate de la distrugere cresc. Pe de altă parte, soarta a două dintre tablouri rămâne un mister, iar anchetatorii se tem că ele ar fi fost arse.



    Furtul unor picturi a căror valoare estimată ar depaşi 18 milioane de euro naşte întrebări şi asupra modului în care era asigurată protecţia operelor de artă la Galeria Kunsthal din Rotterdam, întrebări la care urmează să răspundă ancheta declanşată de autorităţile olandeze, după cum declara acelaşi avocat român. Potrivit lui, cei care ar fi găsiţi vinovaţi de încălcarea normelor de securitate ar răspunde în solidar cu autorii furtului. Jaful secolului capătă accente rocamboleşti şi promite, cum altfel, un proces al secolului.