Aho, aho, cilimean’i şi fraţ,/Sideţ niheamă ş-nu mânaţ,/Ningă bol’i v-adunaţ/Zborlu s-n’I avdzăt” easti grita ţi savdi nai cama multu di Anlu Nău la român’i. Vinim cu “Pluguşorlu”, tra s-vă urăm tihi, sănătate şi prucukie!
Urari tradiţională, pluguşorlu ălu ţăni tu bană scenariul ritualic a unei invocari măyipsiti cu sumstrat agrar. Easti totăna spus deadun cu aurlări, plăscăneri di cămăşicu şi ihadz di cluputici, ama alithiul plug, traptu di boi, fu alăxitu cu kirolu di un plug miniatural, ma lişor ti purtari, ica di buhaiul cari imită aurlarea a bol’ilor. Textul a pluguşorlui ş-kiru ază caracterlu di incantaţie maghică. Aleaptă tru un ritmo iruşi spus, urarea agiundzu s-hibă tut cama hărăcoapă, ma cu nădii, anda s-aproaki di bitisită.
Di Anlu Nă, tru nicukiratili tradiţionale, ama nica şi tru căsăbadz, s-ţăni adetea a ceatilor ţi alagă di casă, casă, nica şi pi geadei, dili spun adeţli străauşeşţă. Surla, Pluguşorlu, Capra ica alăgarea cu Ursa suntu maşi ndauă di nai ma muşeati adeţ, ţănuti dit pap-străpap.
Tru horli bucovineani easti arada căbubuşarl’i” s-alagă tru parei, cari adună personaji mascati: ursa, capra, căl’iuţl’ii, ţerghil’i, uruţl’ii, muşeaţl’i, dalaţl’i, yeaţărl’I, ursarl’ii, bunghierl’ii etc.
Alăgarea cu Ursa s-faţi maşi tru Moldova, di Anlu Nău. Ursa easti spusă di un gioni ţi poartă pi cap ş-di anumira chealea a unăl’ei pravdă, armătusită pi ningă urecl’I cu ciucuri aroşi. Masca easti cumăndusită di un ursar”, ţi au ningă el’I muzicanţă şi deapoa, ună parei di personaje (ntră cari poati s-hibă un cilimeanu tru rolu a pul’ilui di ursă”). Tru băterli a tămpaniloru pi iholu a aşuiratlui şi agiutată di ună ciumagă, masca băndureadză și imită ceapili ligănati și sacadati a ursăl’ei, ţi bati vărtosu loclu cu tălkili. Semnificația easti purificarea și fertilizarea a loclui tru năulu an. Easti ipoteza că la orighinea a aiştei adeti vrea s-hibă un cultu traco-ghetic. Eugen Amaria, cari cumănduseaşti pareia ţi colindă cu Ursa, dit hoara Preuteşti, judeţlu Suceava, nă pirmitusi ti aestu agioc:
“Cu agioclu a Ursăl’ei Gioclu a Ursăl’ei easti aestă turlie: intră tru sţenă oamin’i armătusiţ tru ursă, ursili, pi coati ş-dzănucl’i, s’mută ndzeană (pi dauă cicioari), mor, dapooa s’discântă ursa, nyie şi deapoa gioacă şi iasi dit scenă. Him 13 di oamin’i, deadun cu aţel’i cari fac muzica. Stran’ili suntu căsuti di noi dit kel’i di oaie, cathi un participantu ş-adară stran’ilu a lui cum va, iara muzicanţăl’i suntu tru stran’e populari tradiţionale. La noi s-alagă cu colinda dit 31 di andreu până tru anlu nău. S-avină spiritili arali cu nădia ta s-yină alti ma buni, cundil’inda treaţirea dit un anu tru alantu.“
Cosmin Rusu, membru a pareiil’ei Străjerl’ii dit Dolheşti — Suceava, colindă reprezentânda personajlu a ghiftului” tru ună altă parei di colindatori dit Bucovina şi nă exighisi:
“Vinimu cu Capra, Gioclu a măştilor, Gioclu a ursilor, Gioclu a Ghifţăloru, ţi ăl’i părăstisescu mini, un giocu tradiţional românescu ţi ălu ţănemu di la străpăpăn’i. Easti un giocu a sărbătorlor di iarnă şi aşteaptă ta s-yină iarna.Unăoară cu vinita a ghifţăloru, yinu şi sărbătorle.“
Nruregistrari colinda cu capra
Alăgarea cu Capra ţăinie, di arada, di Cărciun până Anlu Nou. Măştile cari yilipsescu Vicleim personaje bibliţi suntu alăxiti tora di masca a unăl’ei goală pravdă, a curi numă s-alăxeaşti di la ună regiune la alanta: ţerb tru Hunedoara, colindă cu capra ica ţurca tru Moldova şi Ardeal, boriţă (di la bour) tru Transilvania di sud. Tru Muntenia şi Oltenia, capra easti spusă brezaia” (dit cauza trufăţişării pestriţe a măştii), şi adetea s’practică maxus di Anlu Nău. Capra s-adară dit un lemnu şcurtu, pilikisitu pi turlia di cap di capră, cari s’anvăleaşti cu carti aroşe, pisti cari s’bagă ună altă carti, lae, minutişu tăl’eată şi neali neali adraată, ica s’alikeaşti ună keali subţăre cu peru pi ea. Cercetătorl’ii lugursescu că agioclu a caprăl’ei, ama şi alte manifestări a măstiloru zoomorfe (căiuţii — ficiori travestiţ tru cal’i, ţurca — masca di tbou), andămusiti tru horli românesti tu kirolu a Cărciunlui dipunu ditu ţeremoniile sacre arhaiţi ncl’inati a moartil’ei şi ti xanaanyearea a divinitatil’ei.
Ună adeti pitorească s-ţăni Cavnic, tru judeţlu Maramureş. Aoa ahurhindalui di la Crăciun şi până tru aurhita a meslui yinaru, cându oamin’il’I sărbăturisescu “Cărciunlu aţel auşu” tra atea că tin’iseaşti tamam adeţl’I ţi şă ştiu di multu kiro cându Amintarea a Hristolui eara nsimnată tu călindarea di rit vecl’iu, colindă Brondoşii. Cari suntu brondoşii nă spune Ioana Petruţ , managerlu a Casăl’ei di cultură dit Cavnic: Track: “Să spune că tru tricutlu kiro avinară tătarl’ii, cari avea vinită aoa, Cavnic, tru 1717, iara tru dzălile a noastre alungă spiritili arali. Aşi spun oamin’il’i a loclui că l’i-aspăreara (tătarl’i) şi fudziră că nu ştea cari l’-atacă şi di atumtea easti aestă adeti. Armasiră până tru dzălile a noastre aeşţă mascaţ şi colindă casile şi căl’iurli. Majoritatea a ficiorloru au stranje di Brondoşi.”
Tru prota dzuuă a nălui an, s-alagă cu Pluguşorlu ” şi cu Surla”, adeţ ţi u spunu prucukia şi birikeatea tra nicukirata a aţilui ţi aproaki culindarl’i. Să spuni că aţel’I cari nu aproaki pareili di culindari va s-aibă kindinu şi ftuhie tru anlu ţi yini.
Autor: Ana-Maria Cononovici
Armânipsearea: Taşcu Lala
