Radio România Internațional

Tag: Caragiale

  • 140 de ani de la premiera piesei O scrisoare pierdută

    140 de ani de la premiera piesei O scrisoare pierdută

    Azi, 13 noiembrie 2024, se împlinesc 140 de ani de la premiera piesei O scrisoare pierdută de marele nostru dramaturg Ion Luca Caragiale.

    Prilej cu care Editura Casa Radio lansează Seria CARAGIALE din colecția „Fonoteca de Aur – Teatru“ – spectacole radiofonice de colecție și text: O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D-ale carnavalului! Ediții (în format carte + CD) – îngrijite de criticul literar Cosmin Ciotloș.

    O scrisoare pierdută este, fără îndoială, capodopera absolută a neegalatului Ion Luca Caragiale. Iar când este transpusă pentru teatru radiofonic de Sică Alexandrescu şi se bucură de o distribuţie de-a dreptul mitică, cu actori români de teatru care au făcut istorie – Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Elvira Godeanu, Ion Finteşteanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Niky Atanasiu, ș.a –, atunci pare, fără umbre, că genialul dramaturg şi-a întâlnit interpreţi pe măsură.

    O scrisoare pierdută poate fi ascultată în această transpunere radiofonică din 1952. Şi poate fi şi citită în volumul ce însoţeşte CD-ul. O restituire completă – audiţie şi lectură, la Editura Casa Radio.

    „Despre Scrisoarea pierdută s-a spus totul. Inclusiv că ar fi o mare dramă creștină (demonstrația, aparținându-i lui N. Steinhardt, e totuși splendidă), în care, la final, fiecare ajunge să-l ierte pe fiecare. Pentru șantaj, pentru indiscreție, pentru chilipiruri, pentru infidelitate, pentru fraude, pentru ipocrizie. Lista e întinsă și nu stau s-o transcriu în întregime.”

    Odată cu piesa O scrisoare pierdută, „Caragiale e pe cai mari. Prevede un succes, o schimbare de statut (și financiar, da, dar în primul rând cultural, de profil și, în definitiv, de greutate) și nu se ferește să-i identifice precis sursa: completa sa integrare în comunitatea junimistă, față de care se simte îndatorat și cu care, ca nicicând altcândva până atunci, simte că face corp comun. E motivul pentru care ține să-i aibă alături la premieră pe cât mai mulți, căci își dă seama, prin ei (și mai cu seamă prin liderul lor informal) a devenit ceea ce tocmai realizează că e.” (Din Direcția nouă, text de prezentare al audiobookului, de Cosmin Ciotloş)

    Seria CARAGIALE din colecția „Fonoteca de Aur“ – O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D-ale carnavalului – ediții (în format carte + CD) îngrijite de criticul literar Cosmin Ciotloș – va fi pezentată la Târgul de Carte Gaudeamus Radio România (Pavilionul B2 Romexpo), sâmbătă, 7 decembrie 2024, ora 14.00. Invitați: Cosmin Ciotloş – critic literar, Attila Vizauer – regizor, redactor-şef Teatrul Naţional Radiofonic, Domnica Ţundrea – realizator Teatrul Naţional Radiofonic și Andrei Huţuleac – actor, regizor, scriitor.

    Mai multe detalii despre albume, la www.edituracasaradio.ro

    Albumele sunt disponibile, la preț de producător, la librăria Editurii Casa Radio din str. Temişana nr. 31 sau prin comandă online pe site-ul editurii (www.edituracasaradio.ro). De asemenea, pot fi achiziţionate de la partenerii de distribuţie.

  • יום השפה הרומנית במרכז תרבות רומניה בתל אביב

    יום השפה הרומנית במרכז תרבות רומניה בתל אביב

    ב31 באוגוסט ICR תל אביב, לצד יתר מרכזי תרבות רומניה בעולם, חגגו את יום השפה הרומנית באמצעות קורסים, מוזיקה, תערוכות, סרטים , הצגות תיאטרון, כנסים ואירועים מקוונים.



    מכון תרבות רומניה בתל אביב ארגן אירוע רב תחומי יוצא דופן, המוקדש למחזאי הלאומי ION LUCA CARAGIALE, בהנחיית קליאופטרה לורינציו, סגנית מנהל – ICR תל אביב.



    מישראל השתתף Dan Romaşcanu, בלוגר תיאטרון וקולנוע, עם ההרצאה קרגיאלה בתיאטרון ובקולנוע, לאורך זמן;



    ד”ר לוסיאן זאב הרשקוביצי, חוקר והיסטוריון, דיבר על יהודים והשאלה הישראלית ביצירתו של קרגיאלה;


    דורית ניתאי נאמן, במאית ומרטין בלומנפלד, שחקן, מתיאטרון קרוב בתל אביב, דיברו על ההומור של קראגיאל בעברית.



    האירוע נהנה מההתערבויות המוקלטות של כמה אורחים מרומניה,ביניהם הבימאי Mircea Cornişteanu. הוא קרא טקסטים מיצירותיו של קאראגיאל ומהמופע “שלך קראגיאלה”, ע”פ ההתכתבות ועבודות סיפרות של סופר מפורסם;


    Ioana Calotă Phillipide, שחקנית, הופיעה בקטע מתוך מחזותיו של קרגיאלה.



    כמו כן הוקרן קטע מההפקה הישראלית של ההצגה מכתב אבוד מתיאטרון קרוב. המחזה תורגם לעברית והותאם לסצנה הישראלית על ידי ניקו ניתאי ז”ל.



    לאחר האירוע, המארגנים שידרו את כל התוכנית המוקלטת, עם כתוביות בעברית, בפלטפורמות המדיה החברתית של ICR תל אביב.

  • עונת הקיץ בתיאטרון היהודי הממלכתי

    עונת הקיץ בתיאטרון היהודי הממלכתי

    התיאטרון היהודי הממלכתי (TES), בבוקרשט, מתחיל להופיע בעונת הקיץ על במה חיצונית, לאחר שבמשך מספר חודשים, בגלל המגיפה, הקשר עם הציבור נשמר ברשת בלבד.



    בעונת הקיץ, בין 16 ביולי ל -30 באוגוסט יתקיימו תשעה הופעות, עם 4 הצגות תיאטרון, שנערכו בחצר בית הספר האיטלקי אלדו מורו, בבוקרשט, ובפארק קיסמיגיו, במסגרת הפסטיבל בוקרשט של קרגיאלה. על הכרזה מופיעים המופעים “סטנדאפ לחיים”, “מזל טוב … וצדק לכולם!”, “מקרגיאלה לשלום עלם ו”מעשה נישואין”. המופעים יתקיימו בהתאם לאמצעי ההגנה מפני COVID-19.



    התיאטרון היהודי נוסד ב19 באוגוסט 1876 בגן POMUL VERDE העץ הירוק, מאיסי (צפונית-מזרחית). בליל קיץ אחד התגשם חלום – התיאטרון היהודי של אברם גולדפדן, כתבה הנהלת TES. התיאטרון היהודי הממלכתי יחגוג בקרוב 144 שנות חיים ויצירה בשירות התרבות היהודית והאוניברסלית.

  • Ainsi va le carnaval

    Ainsi va le carnaval

    L’été des festivals est en train de s’installer, et le public – les publics de Bucarest et de Roumanie seront très bientôt dans l’embarras du choix, devant des affiches de théâtre et de cinéma l’une plus alléchante que l’autre. En attendant ce foisonnement de spectacles de l’été 2017, Radio Roumanie Internationale et son invitée d’aujourd’hui vous lancent une invitation à une soirée théâtre bien particulière, accueillie ce soir, le 27 juin, par la salle Elvire Popesco de l’Institut français de Bucarest.



  • Republica de la Ploieşti

    Republica de la Ploieşti

    Conspiratorii plănuiau să ocupe telegraful şi ca armata şi populaţia câtorva oraşe mai importante să se solidarizeze cu ei. Grupurile de conspiratori, inspirate de liberalii de stânga, sau ”roşii”, erau dezamăgite de domnia lui Carol şi de instabilitatea guvernamentală din perioada 1866, anul în care acesta ajunsese pe tronul României, şi 1870. Nu mai puţin important a fost şi războiul dintre Franţa şi Germania declanşat pe 19 iulie 1870, război care se va încheia cu capitularea Franţei pe 10 mai 1871. Războiul a provocat un val de simpatie pentru Franţa care s-a transformat într-unul de antipatie pentru germanul Carol.



    Dar liderii conspiraţiei au ezitat, în cele din urmă, să-şi pună planul în aplicare din cauza ezitărilor unor ofiţeri. Conspiratorii din Ploieşti conduşi de către viitorul general Alexandru Candiano-Popescu au mers însă mai departe cu planul lor şi au ocupat prefectura şi telegraful. În faţa unei mulţimi de câteva mii de oameni, Candiano-Popescu a proclamat detronarea lui Carol şi s-a autoproclamat prefect al judeţului Prahova. După discursul lui Candiano-Popescu, mulţimea a pornit către o unitate militară pentru a se înarma. La refuzul comandantului unităţii, mulţimea s-a îndreptat către închisoare şi a eliberat deţinuţii. Acţiunea puciştilor a luat însă sfârşit la scurt timp după ce şeful telegrafului din oraşul Predeal a întrerupt comunicarea cu Bucureştiul. În aceeaşi seară, armata a arestat apropximativ 400 de suspecţi şi pe politicienii liberali Ion C. Brătianu, Eugeniu Carada, Nicolae Golescu. Liderul ploieştenilor rebeli a fost prins în oraşul Buzău. Republica de la Ploieşti se încheia după nici o zi de funcţionare. 41 de conspiratori au fost trimişi în judecată însă au fost achitaţi.



    Chiar dacă a fost un episod scurt şi intens, satirizat de scriitorul Ion Luca Caragiale în piesa de teatru ”Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea” şi în nuvela ”Boborul”, Republica de la Ploieşti a avut însă o semnificaţie specială în aşezarea politicii româneşti pe fundamente stabile. Silvia Marton de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, crede că rebeliunea era inevitabilă din cauza dificultăţilor de funcţionare pe care le avea statul român.


    ”Totul era încă posibil, totul era deschis, protagoniştii republicii de la Ploieşti, Carol I, conservatorii, moderaţii, diverşi alţi liberali, toţi erau încă la început şi aveau senzaţia că totul era de construit, de făcut, era un voluntarism care va conduce la multe alte lucruri criticabile. Voiau să construiască un parlament şi un regim, eventual o republică dar nu cu mare hotărâre. Cel puţin voiau un regim în care parlamentul să fie important. Carol însuşi îşi căuta locul, nu înţelegea încă prea bine ce se întâmpla. Brătianu era foarte convins de ce făcea şi încerca să domine toate guvernele în care intra. Conservatorii încercau şi ei să aibă un cuvânt de spus. Până la urmă toţi, inclusiv foştii paşoptişti, mai îmbătrâniţi, şi alţii mai tineri, toţi erau foarte vocali, foarte convinşi de ideile lor.”



    Am întrebat-o pe Silvia Marton care au fost ideile principale care au animat Republica de la Ploieşti: ”Putem privi lovitura de stat, cel puţin aşa a încadrat-o acuzarea, ca pe o formă de reacţiune împotriva conservatorilor. Nu atât pentru republică, mai mult împotriva conservatorilor şi, eventual, împotriva prusianului autohton Carol de Hohenzollern. Două caricaturi din Ghimpele, liberal radical, foarte progresist, sunt sugestive pentru dimensiunea socială. A fost vorba despre o reacţiune socială din partea protagoniştilor republicii de la Ploieşti care voiau sfârşitul privilegiilor. Vechii boieri erau, în principiu, de partea conservatorilor, Lascăr Catargiu era un moderat. Vechii boieri îşi păstraseră rolul politic, erau aleşi şi realeşi, erau vizibili pe scena politică. Există o sensibilitate foarte socială, democrată. Termenul democrat este folosit chiar de ei înşişi, înseamnă sfârşitul privilegiilor, al boierilor, ca singurii reprezentanţi şi autori ai politicii. Este o reacţiune a burgheziei.”



    Republica de la Ploieşti a fost şi o revizuire a atitudinilor clasei politice faţă de stat, faţă de reforme, faţă de persoana suveranului. Silvia Marton: ”Cuza era în viaţă încă, exilat, dar este ales în trei reprize în câteva colegii. El renunţă la mandate, trimite scrisori elegante prin care refuză să-şi preia mandatul, trimite scrisori elengate prin care mulţumise că fusese votat. Însă paşoptiştii, liberalii, radicalii, roşii” sunt adversarii lui Cuza. Toţi acei roşii pun pe picior de egalitate pe Cuza şi pe Carol ca domn autoritar. Carol era autoritar, lua decizii peste capul parlamentului, tot aşa cum Cuza negase dezbaterea. Carol devenise un nou Cuza şi era inacceptabil. Liberalii cred că prea multă putere în mâinile executivului este o tendinţă periculoasă. Din acest punct de vedere manifestă tendinţe republiucane, vor responsabilitatea guvernului în faţa parlamentului. Începând cu anul 1870-1871 responsabilitatea guvernului devine acceptată şi începe să funcţioneze mult mai bine dar şi rolul lui Carol se va redefini în câţiva ani, el va face şi desface guvernele.”



    Democraţia română va ieşi mai consolidată după episodul ”republicii” ploieştene, ultimul spasm al facerii statului român modern democrat. După anul 1870, România îşi va obţine independenţa în 1877-1878 şi va deveni regat iar politica va intra în cadrele sale asigurând stabilitatea şi buna guvernare a ţării.

  • Iniţiativă pentru introducerea teatrului în şcoală

    Iniţiativă pentru introducerea teatrului în şcoală

    Asociația Teatrul Vienez de Copii — “Copiii joacă teatru” și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” din Bucureşti, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale doresc să introducă arta teatrală ca obiect de studiu opţional în şcolile şi liceele din România. Iniţiatorii proiectului susţin că educaţia artistică, în general, şi cea teatrală, în particular, s-a demonstrat că poate facilita deopotrivă învăţarea şi motivaţia şcolară. Educaţia prin tehnici împrumutate din teatru stimulează inventivitatea copiilor şi îmbunătăţeşte memoria. Teatrul poate construi, în școală, o colectivitate de elevi care învaţă să fie uniţi, care învaţă că doar laolaltă produc schimbări. Liliana Preoteasa, subsecretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, a spus că apreciază acest proiect, pe care ministerul l-a susţinut de la început şi că speră că se va finaliza printr-o propunere de disciplină opţională care să fie pusă la dispoziţia tuturor şcolilor: “Mă bucur foarte mult că există acest proiect, MEN l-a susţinut de la început şi-l va susţine în continuare. Eu sper că el se va finaliza printr-o propunere de disciplină opţională care să fie pusă la dispoziţia tuturor şcolilor. Va fi o disciplină opţională pe care o vom aproba la nivel naţional. În acelaşi timp, cred că de abia de aici încolo va începe munca importantă, pentru că nu este important să avem doar un curriculum scris şi pus pe site, disponibil pentru toate şcolile, trebuie să avem şi cadre didactice care sunt capabile să facă acest lucru. Cred că formarea cadrelor didactice este o componentă cheie pe care va trebui să o rezolvăm în continuare discutând cu universităţile sau discutând cu Casele Corpului Didactic, care pot face şi un alt tip de formare continuă pentru cei care deja sunt în sistem. Cred că teatrul, pe lângă faptul că ne dă acea deschidere culturală, răspunde şi unei alte nevoi şi anume faptul că elevii de astăzi au nevoie de alte metode de predare învăţare. Această integrare în cadrul teatrului cred că este una la care ei răspund imediat, cu mare entuziasm şi, în urma aplicării tehnicilor teatrale, cred că lucruri fundamentale rămân în mintea şi în sufletul lor”.



    Teatrul Vienez de Copiii are o experienţă de peste 20 de ani în Austria şi de peste 8 ani în România, în formarea specialiştilor care lucrează în teatrul cu copii. Fondatoarea acestui teatru, actriţa şi producătoarea Sylvia Rotter a declarat că îşi doreşte să ofere copiilor din România şansa de a schimba lumea în care trăiesc. Cu această ocazie a fost distribuită şi cartea “Sus cortina… pentru viaţă”. Prin folosirea unor tehnici de respiraţie şi exerciţii de ritm, improvizând şi lucrând în echipă, copiii vor învăţa să fie mai încrezători în ei înşişi şi să interacţioneze unii cu alţii, să-şi dezvolte expresia lingvistică şi fizică, într-o atmosferă de auto-descoperire: ”Este o mare șansă să începem această inițiativă educațională..Ceea ce dorim să oferim este un supliment practic pentru predarea teoretică. In cei 20 de ani de experiență am dezvoltat o metodă pentru a face predarea mai ușoară și mult mai eficientă. Deci vrem să învățăm să predăm bine. Metoda noastră se bazează pe joacă, pe jucarea de jocuri. Tinerilor le place să joace jocuri iar joaca este baza pentru învățare. După cum spune renumitul psiholog Brigitte Sindelar “cea mai fericită uniune este între joacă și învățare”. Iar pe această temă, Albert Einstein a spus “am rămas copilul etern”.



    Dr. Laura Mateescu, medic neurolog la Clinica de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din cadrul Spitalului Al. Obregia din Bucureşti, a subliniat că este nevoie de aşa ceva în condiţiile în care copiii din ziua de azi îşi petrec mai tot timpul în faţa ecranelor. Acest lucru, în opinia specialiştilor, duce la grave probleme de sănătate, dar şi la o capacitate redusă de a comunica: ”Lumea copiilor de astăzi s-a schimbat. Ei nu se mai joacă în noroi, nu mai aleargă pe uliţe la bunici sau să se afle toată ziua pe stradă… Aceşti copii simt, se dezvoltă, se stimulează motor, tactil, se stimulează mirosul, vederea. Pe când în ziua de astăzi ei stau…la calculator. Gândiţi-vă ce stimuli primeşte creierul acestor copiii? O simulare repetitivă şi stereotipă. In schimb, ce stimuli primea creierul copilului care se juca pe câmp sau în noroi, în interacţiune cu alţi oameni, cu alţi copii de aceeaşi vârstă?… Nu este zi să nu văd la spital un copil despre care părinţii să-mi spună că a stat cam mult la televizor chiar de la vârsta de un an.. şi are şi tabletă… Si ne întrebăm ce se întâmplă în creierul lui!….”



    Aproximativ 120 de cadre didactice din 10 judeţe din ţară urmează să fie pregătiţi pentru a preda arta teatrală în şcoli. Una dintre universităţile implicate în acest proiect este UNATC care are o secţiune dedicată pedagogiei teatrale. Anul acesta au absolvit această ramură 8 studenţi care vor putea profesa în viitor. Proiectul are o perioadă de implementare de 4 ani ( 2014-2017). Chiar dacă nu a fost introdus ca şi materie, teatrul este jucat opţional în şcoli şi licee acolo unde tinerii sunt pregătiţi pentru anumite evenimente.

  • Día de la Lengua Rumana 2013

    Día de la Lengua Rumana 2013

    Queridos amigos, cada 31 de agosto, celebramos el Día de la Lengua Rumana. Este año, las comunidades de rumanos de todo el mundo marcarán este día organizando, a través del Instituto Cultural Rumano, varios y destacados acontecimientos y actos festivos.



    En Madrid se inaugurará el proyecto enlínea “Día de la Lengua Rumana en España”, del 31 de agosto al 10 de septiembre de 2013. Con motivo del Día de la Lengua Rumana, el ICR Madrid propone una campaña en línea para promover la lengua y la literatura rumana traducida al español. Por lo tanto, durante este período se publicarán diariamente en las dos páginas de Facebook administradas por ICR Madrid y la página web del Instituto, fragmentos de la literatura rumana en rumano y español. Ellos serán ofrecidos por los traductores Cătălina Iliescu Gheorghiu, Dan Munteanu Colán, Mariano Martín Rodríguez, Marian Ochoa de Eribe Urdinguio, Xavier Montoliu Pauli, Joaquín Garrigós Bueno, Ioana Zlotescu, Joan Llinàs Suau, Viorica Pâtea, Corina Tulbure, Rafael Pisot y Alberto Madrona Fernández.


    La Accademia di Rumanía en Roma, en colaboración con el Museo Nacional de Literatura de Rumanía, presentará, del 3 al 8 de septiembre de 2013, una exposición para celebrar el Día de la Lengua Rumana. Exponen 50 retratos de escritores y poetas rumanos, así como manuscritos de escritores como Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Nichita Stanescu, Ion Creangă, IL Caragiale, Mircea Eliade, Nicolae Labis, George Bacovia, Al. Macedonski,Ion Minulescu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Eugène Ionesco, Marin Sorescu, I.Slavici, George Calinescu, Geo Bogza, Dimitrie Cantemir, Ion Neculce, Miron Costin, Barbu Stefanescu-Delavrancea , George Topîrceanu, Anton Pann y Octavian Goga, entre otros.

    En Budapest se celebra el Día de la Lengua Rumana, el próximo 26 de septiembre, con el espectáculo interactivo, La magia de la palabra, realizado por Giorgiana Elena Popan.


    El ICR “Mihai Eminescu” de Chisinau, en la República de Moldavia, ha preparado una amplia serie de eventos para celebrar el Día de la Lengua Rumana. En Leova, será la exposición “El alma de la aldea rumana”, abierta del 28 de agosto al 27 de septiembre. Se presentarán 42 fotografías firmadas por los artistas rumanos Constantin Dancoglu y Gheorghe Petrila , de varias zonas etnofolklóricas de Transilvania, como Bihor, Maramures y Nasaud.

    También se organiza la exposición “Mihai Eminescu” en Străşeni, el 27 de agosto, y otra en el Palacio de la Cultura de Hincesti, dedicada al diplomático Grigore Gafencu.


    En Chisinau también se organiza, en colaboración con el Museo Nacional de Historia de Rumanía, la exposición itinerante “Besarabia 1812-1947. Gente. Lugares. Fronteras “, el 25 de agosto. El proyecto marca los 200 años desde la anexión del territorio entre el Prut y el Dniester, conocido como Besarabia, por el Imperio Zarista.



    Otro evento que marca el Día de la Lengua Rumana es “Nichita Stanescu – 80 años desde su nacimiento”, y se llevará a cabo del 28 de agosto al 30 de septiembre. A esto se añade

    la Conferencia Internacional “Lengua rumana – el lenguaje de la integración europea”, que se celebra en la Academia de Ciencias de Moldavia (ASM) y otras instituciones de educación superior en la Rep. de Moldavia.


    En Serbia, la serie de eventos de este año se iniciará con un concierto del cantante Nicolae Furdui-Iancu, acompañado por la banda de “Crai Nou” de Alba Iulia, el 29 de agosto, en la comunidad rumana de Uzdin, en Vojvodina. El ICR es socio en la organización de este evento.



    Vamos ahora a Turquía, donde en Estambul, el

    ICR “Dimitrie Cantemir” propone el “Día de la lengua rumana celebrado en Estambul: Emil Boroghina — Recital de poesía popular rumana” ,el próximo 29 de agosto. El recital incluye poesía folklórica rumana que el actor Emil Boroghina ha seleccionado durante más de siete años de investigación.



    En Nueva York, según anuncia el ICR en un comunicado de prensa, con motivo de la fiesta de la lengua rumana, tendrán lugar cuatro recitales de poesía rumana interpretada por Constantin Chiriac, el 29 de agosto, en la Iglesia de Santa María en Queens, el 31 de agosto en el Gran Salón del Centro Social en Cote-des- Neiges, Canadá, luego a Val David, y el próximo 1 de septiembre en la Iglesia de San Elías en Montreal, Canadá. Constantin Chiriac es un verdadero embajador de la lengua y la cultura rumana.


    En la capital de Francia, París, el Día de la Lengua ocasiona el recital titulado ´¨Soy un ciego¨¨, en la interpretación del actor Horatiu Malaele en la sala bizantina del Palacio Béhague, el 31 de agosto. Horatiu Malaele recitará poemas de N. Stanescu, Emil Brumaru y Adrian Păunescu.


    En Israel, la ciudad de Tel Aviv albergará el evento literario titulado “El viaje eterno y los dilemas de identidad. Sobre los disturbios y los desafíos del camino”, el próximo 27 de septiembre.



    Para las celebraciones del Día de la Lengua Rumana, en Polonia, en la capital Varsovia, el ICR organizará un evento destinado a promover el aprendizaje de la lengua rumana. Junto con la Escuela de Lenguas Extranjeras “Calidad”, con el apoyo de la Sociedad Polaca-Rumana y la Biblioteca de Cracovia, el Instituto organizará talleres de rumano, precedidos por un concurso de conocimientos generales sobre esta lengua. Los mejores resultados serán recompensados con traducciones de la literatura rumana en Polonia, álbumes y guías de conversación rumano-polacos.



    Tradicionalmente, el Instituto Cultural Rumano organiza anualmente en Bucarest, Chisinau y otras comunidades rumanas de los estados vecinos, eventos culturales que celebran el Día de la Lengua Rumana, en que participan personalidades culturales y artísticas de los rumanos.



    Así, el día 30 de agosto, se celebrará un concierto del popular grupo de música rumano Pasarea Colibri, en la capital de la República de Moldavia, Chisinau. Al volver después de muchos años a Chisinau, Mircea Vintilă, Mircea Baniciu, Vlady Cnejevici y Teo Boar deleitarán al público de más allá del río Prut con canciones muy conocidas de su repertorio.



    Las comunidades rumanas en el sur de Besarabia, la región de Odessa (Ucrania) han programado para el 30 de agosto de 2013, en la aldea Pokrovka, del distrito Ismail y el 31 de agosto, en la ciudad de Barta, el distrito de Reni, dos conciertos de Tudor Ungureanu y del grupo el Príncipe Stefan de Capriana (República de Moldavia).

    La serie de eventos dedicados al Día de la Lengua Rumana terminará el 8 de septiembre de 2013, cuando está previsto un concierto en Cernauti, del artista Tudor Gheorghe. ¡Feliz Día a todos los amigos de la lengua y la cultura rumana!