Radio România Internațional

Tag: Caraiman

  • Gilbert Dupont (France) – La Croix de Caraiman…

    Gilbert Dupont (France) – La Croix de Caraiman…

    La Croix des héros de la nation ou la Croix de Caraiman, comme tout le monde l’appelle, a été érigée entre 1926 et 1928 sur le mont homonyme, à 2 291 m d’altitude. Elle honore la mémoire des héros tombés au champ d’honneur durant la Première Guerre mondiale. Elle a été construite à l’initiative de la reine Marie et du roi Ferdinand de Roumanie. On peut y accéder en télécabine qui relie la ville de Buşteni (sud) au Chalet Babele, et ensuite il faut parcourir le reste du trajet à pied. Une autre télécabine est disponible, de Peştera à Babele. Ces deux trajets en télécabine ne durent que quelques minutes. Les plus téméraires peuvent choisir de monter à pied, en empruntant plusieurs sentiers balisés, qui ne sont semble-t-il pas très difficiles. Cela prend entre 1 h et demie et tout au plus 4 h et demie, et les paysages sont à couper le souffle.



    Le monument surplombe la vallée et sélève majestueux au bord de labrupt. Ses dimensions sont impressionnantes, aussi : 28 m de hauteur et deux bras de 7 m chacun. La croix est faite en acier roumain, sur un socle en béton armé, haut de plus de 8 m. Sa hauteur totale est donc de 39,3 m, et ses bras ont environ 15 m. L’idée, c’était qu’elle soit visible de très loin. Le projet a été financé par des dons de différentes sources et confié à des ingénieurs roumains. C’est un projet roumain à 100 %. Un projet très à cœur de la reine Marie qui a suivi de près l’exécution des travaux.



    Bien sûr, une telle construction, à un endroit aussi haut et difficile d’accès a constitué un défi, surtout à l’époque. Les outils, les pièces métalliques et tout le matériel nécessaire ont été transportés en train jusqu’à Buşteni, puis dans des chars à bœufs jusqu’au sommet de Caraiman, et ensuite à l’aide d’un funiculaire d’une société privée. Après, il a fallu employer des chevaux et des ânes. Au début, le monument avait un générateur et était éclairé avec 120 ampoules de 500 W. Depuis 1939, la Croix est connectée au système énergétique national.



    Maintenant, elle dispose de 300 ampoules de 500 W et peut être vue d’une distance de plusieurs dizaines de km. C’est en 2013 que la Croix de Caraiman a été incluse dans le Livre Guinness des records comme la plus haute croix sommitale du monde. Dernièrement, elle a fait peau neuve. En effet, ce monument, jamais réhabilité depuis sa construction, a été rénové entre 2016 et 2018, à l’aide notamment de fonds européens. Des salles d’exposition ont été aménagées à l’intérieur. A l’étage, c’est la construction du monument qui a été remémorée, alors qu’au rez-de-chaussée, il y a une expo consacrée à la Première Guerre mondiale et aux héros de la nation.

  • Buşteni

    Buşteni

    Vă invităm astăzi pe Valea Prahovei,
    una dintre cele mai cunoscute zone din ţară, unde vă propunem o oprire în
    staţiunea Buşteni, cunoscută şi sub denumirile perla de sub Craiaman sau
    poarta Bucegilor. Situată la doar două ore cu maşina de Bucureşti şi aşezată
    la poalele munţilor Bucegi, staţiunea Buşteni îşi aşteaptă vizitatorii în toate
    anotimpurile.


    Mihai Coleşi,
    coordonator al centrului de promovare turistică Buşteni, ne-a spus de ce merită
    să venim la Buşteni, chiar şi vara. Şi vara Buşteniul oferă turiştilor
    numeroase atracţii. Chiar în aceste zile, la Castelul Cantacuzino din Buşteni,
    este expoziţie Van Gogh. Este cea de-a patra într-un ciclu de expoziţii care a
    început acum un an, au mai fost Salvador Dali, Pablo Picasso, Marc Sagall, iar
    acum, Vincent Van Gogh. Asta ca atracţie pentru iubitorii de artă. Turiştii
    sunt foarte interesaţi de traseele montane oferite de staţiunea Buşteni, vor să
    vadă Sfinxul, să vadă Crucea (Eroilor Neamului) de pe muntele Caraiman şi,
    bineînţeles, că sunt atraşi de răcoarea care este în păduri şi pe traseele
    montane.


    Buşteniul se
    prezintă în faţa iubitorilor muntelui cu nu mai puţin de 200 de trasee marcate,
    destinate tuturor iubitorilor de drumeţii. Revine cu detalii Mihai Coleşi: Sunt şi trasee mai scurte, mai lungi, cu urcare cu telecabina. Sunt
    trasee uşoare, cum ar fi cel către Cascada Urlătoarea, care poate fi străbătut
    într-o oră, mergând uşor, până la cele mai dificile, cum ar fi Jepii Mici,
    Jepii Mari. Există şi trasee mai lungi, trasee către Vârful Omu (2505 m),
    trasee de 6-7 ore, din Buşteni. Depinde şi de condiţia fizică a turiştilor. Dar
    există şi trasee uşoare, prin păduri. Toate marcajele sunt refăcute de către
    echipa Salvamont a oraşului. Atracţia principală vine din răcoarea oferită de
    pădure, pentru că sunt văi, cum este celebra Vale Albă, unde încă mai e
    zăpadă.



    Dar şi pentru aceia care ar prefera să rămână la
    poalele munţilor o simplă plimbare bine dispune prin peisajul spectaculos
    oferit de vârful Caraiman, dar şi de casele şi vilele cochete, cu arhitectură
    rustică de aici. În oraş, pot fi vizitate Casa memorială a scriitorului Cezar
    Petrescu şi
    Castelul Cantacuzino. Tot la la Buşteni
    se află
    biserica mănăstirii Zamfira, prima biserică pictată în întregime de marele
    pictor român Nicolae Grigorescu, la vârsta de 18 ani sau Biserica Domnească din Buşteni, ctitorită în
    1889 de Regele Carol I şi Regina Elisabeta.

  • Buşteni – frische Luft, Wandern und kulturelle Sehenswürdigkeiten am Fuße des Caraiman-Gebirges

    Buşteni – frische Luft, Wandern und kulturelle Sehenswürdigkeiten am Fuße des Caraiman-Gebirges

    Wir laden Sie heute auf eine Reise in die Karpaten ein. Oder, genauer gesagt, in den Ferienort Buşteni, 135 Km von der Hauptstadt Bukarest entfernt. Der Ferienort liegt im Norden des Landkreises Prahova, im Zentrum von Rumänien, im Prahova-Tal. Die durchschnittliche Seehöhe der Stadt beträgt 850 m.



    Buşteni liegt am Fu‎ße des Caraiman-Gebirges, auf dessen Spitze seit 1928 ein besonderes Denkmal steht, nämlich Crucea Eroilor Neamului (das Heldenkreuz). Doch über die frische Luft und die zahlreichen Wandermöglichkeiten hinaus bietet der Ferienort im Prahova-Tal auch viele Sehenswürdigkeiten. Darunter das Geburtshaus des Schriftstellers Cezar Petrescu, das Cantacuzino-Schloss, die im Jahr 1889 errichtete Fürstenkirche Biserica Domnească sowie das Denkmal Ultima Grenadă“ (zu dt. Letzte Granate), das unmittelbar am Bahnhofausgang liegt.



    Das Schloss Cantacuzino in Buşteni beherbergt bis Oktober eine Wanderausstellung zur Grafik von Dali. Aus diesem Grund unterhielten wir uns zu diesem Thema mit dem Reiseleiter Laurenţiu David, der eine Einladung an alle Hörer hinausschickte:



    Das Schloss Cantacuzino bietet eine wunderschöne Aussicht auf das Bucegi-Gebirge. Dazu ist es ein architektonisches Schmuckstück, erbaut vom Architekten Grigore Cerchez im neurumänischen Baustil. Auch die Geschichte des Bauherrn, des Prinzen Grigore Cantacuzino, ist faszinierend. Die Innenräume beherbergen derzeit die Ausstellung »Dali und die gro‎ße Weltliteratur« zum Werk von Salvador Dali. Die Ausstellung wird unter dem Titel »Welcome into my brain« (»Willkommen in meinem Kopf«) gezeigt. Im Schloss befindet sich eine in Rumänien einmalige Sammlung, nämlich die Heraldik-Sammlung. Sie umfasst 27 Wappenschilder aus der Moldau und der Walachei, die einst der Ahnen der Familie Cantacuzino gehörten. Das Schloss beherbergt au‎ßerdem eine Sammlung von 12 Bildern, die von einem Schüler der Wiener Kunstschule auf Cordoba-Leder gemalt wurden. Die Fenster des Schlosses sind mit aus Murano stammenden, einmaligen Glasdekorationen verziert. Sämtliche Kunstschmiedearbeiten wurden in Paris in Bronze gegossen und sind mit dem Monogramm des Prinzen und der byzantinischen Krone versehen. Darüber hinaus wurde der Boden des Festsaals mit Parkett oder Mosaiken versehen, welche aus Italien gebracht worden sind. Die Keramik wurde so eingebaut, dass sie den Eindruck eines Teppichs hinterlässt. Im Schloss finden gelegentlich Opernkonzerte statt, bei denen Sänger vom Bolschoi-Theater auftreten. Derartige Kulturveranstaltungen sind sehr schön.“




    Das Cantacuzino-Schloss bedeckt eine Baufläche von 3,5 Hektar. Rund um das Schloss wurde eine wunderschöne Parkanlage errichtet. Im Schlossgarten können Sie sowohl köstliche Speisen wie auch die gro‎ßartige Aussicht auf das Bucegi-Gebirge genie‎ßen. Der Schlosshof beherbergt auch eine kleine Kirche, welche aus dem Jahr 1800 stammt und die vom Prinzen Grigore Cantacuzino, dem Nabob“, so wie ihn die Leute für sein Reichtum zu nennen pflegten, aus der Region Maramureş hierher verlegt wurde.



    Auch die Kirche des Klosters Zamfira in Buşteni ist einen Besuch wert. Es handelt sich um die erste komplett vom berühmten rumänischen Maler Nicolae Grigorescu bemalte Kirche. Ein Kunstwerk, das er im Alter von 18 Jahren schuf. Hier kann ebenfalls eine Kirchenkunstsammlung besichtigt werden. Sie umfasst auf Holz und Glas bemalte Ikonen sowie weitere Kultobjekte aus dem 18.-20. Jahrhundert. Einen Besuch wert ist auch die Fürstenkirche Biserica Domnească, gestiftet von König Karl I. und der Königin Elisabeth. Hier können die zwei mit dem Landeswappen versehenen königlichen Sessel bewundert werden, von wo sich der König und die Königin die Messen anhörten.



    Die Wanderlustigen unter Ihnen sind in Buşteni ebenfalls richtig untergebracht. In der Umgebung gibt es Wanderwege von höchstens zwei Stunden, für Anfänger, wie etwa den Wanderweg zum Wasserfall Urlătoarea, oder längere Routen, von 4-5 Stunden, zum Canton Jepi“ oder zur Almhütte Piatra Arsă, zum Bergtal Valea Jepilor, zur Almhütte Cabana Caraiman, zur Berghütte Cabana Babele oder zum Hotel Peştera. Egal welchen Weg Sie wählen, werden Sie einen Höhenunterschied von mehr als 1.000 m bewältigen müssen. Hier befinden sich auch zwei geheimnisvolle und sehr populäre Felsenformationen: Sfinxul (die Sphinx) und Babele (die Alten Frauen). Am Fu‎ße der Schipiste Kalinderu erwartet Sie ein Alpine Coaster, das Ihren Puls beschleunigen könnte.

  • Un concert la mare înălţime

    Un concert la mare înălţime

    La jumătatea lunii septembrie, “Crucea Eroilor Neamului” de pe vârful Caraiman din Munţii Bucegi a fost locul unui eveniment unic în istoria muzicii de nai şi a muzicii în general. Artistul Nicolae Voiculeţ a susţinut, alături de orchestra sa şi de invitaţi speciali, un concert omagial adus celor căzuţi în cele două Războaie Mondiale.



    Crucea de pe Caraiman deţine, potrivit Guinness World Record, recordul mondial în ceea ce priveşte amplasarea unei astfel de construcţii pe un vârf montan, fiind situată la o altitudine de aproape 2285 de metri. Spectacolul de la Crucea Caraiman a făcut parte din turneul “România, din inima ta” desfăşurat de naistul Nicolae Voiculeţ de-a lungul acestui an, atât în ţară, cât şi în străinătate.



    “România, din inima ta” înseamnă trezirea inimii şi a conştiinţei din fiecare român la ceea ce reprezintă valori autentice: eroi, istorie, rădăcini, regalitate, acasă, familie. Legătura dintre nai, turism şi brand de ţară este foarte mare şi profundă. Naiul în sine, prin puterea şi sunetele lui, reprezintă o parte a turismului şi a identităţii româneşti. Turiştii, când vizitează o destinaţie, sunt atraşi de locuri, de oameni, de obiceiuri şi tradiţii, inclusiv de artă. Naiul este cel mai vechi instrument din lume, iar România este patria naiului. Acum rugăciunea naiului va fi cea mai aproape de CER”, declară artistul Nicolae Voiculeţ, care a compus şi adaptat special pentru aceste evenimente câteva melodii.



    Cu mult entuziasm, Nicolae Voiculeţ şi-a întâmpinat invitaţii la aproape 2300 m: Suntem onoraţi şi emoţionaţi, pentru că noi vom cânta pentru martirii şi eroii României, în această zi a Înălţării Sfintei Cruci, noi vom cânta pentru românii de pretutindeni. Am marea bucurie să am alături de mine nişte oameni minunaţi, care au venit din localitatea Avram Iancu din Munţii Apuseni, tulnicăresele mele dragi, aceste sfinte care cântă pe tot mapamondul şi transmit vibraţia acestei naţii, împreună cu orchestra mea, cu care cânt de 20 de ani, pentru România. Sunt toţi aici şi o să vă cântăm. La acest altar am unit Transilvania cu Oltenia. În orchestra mea, avem un om minunat care este de la Chişinău. În orchestra mea este România mare. O să cântăm împreună cel mai frumos cântec pe care îl are acest popor, cel mai emoţionant şi cel mai înălţător: imnul României. …”


    Repertoriul concertului a cupris lucrări din patrimoniul românesc, printre care Căluşul, Ciocârlia, Doina Speranţei şi altele.



    Gazdă a evenimentului, Emanoil Savin, primarul oraşului Buşteni, i-a întâmpinat pe oaspeţi cu noutăţi din zonă: Bine aţi venit la Buşteni. Săptămâna trecută şi săptămâna aceasta, au avut loc mai multe evenimente aici: în primul rând s-au împlinit 125 de ani de la construirea Bisericii Domneşti din oraşul Buşteni, de către regina Elisabeta şi Carol I. Astăzi, de Ziua Crucii, s-a sfinţit Mănăstirea Caraiman, un Athos al României, aşa cum l-am denumit în 2000, când am pus piatra de temelie cu Părintele Puiu Gherontie, pentru bisericuţa mică din curtea mănăstirii. E un colţ de rai, un loc minunat, un loc plin de credinţă, iar astăzi 5000 de oameni au venit la târnosirea Bisericii Mari din Mănăstirea Caraiman. La bisericuţa pe care aţi văzut-o pe drum când aţi trecut, începând de anul viitor, vom avea slujbe pentru pelerinii care vin la Crucea de pe Caraiman. Sperăm într-un timp foarte scurt să o restaurăm şi să o promovăm, pentru că este în Guiness Book, este Monumentul Eroilor, construit în 1926-1928, de către Regina Maria, căreia i se mai spunea şi mama răniţilor. Eu am mai depus coroane de flori aici, dar atâta lume nu am mai văzut niciodată la Crucea eroilor neamului.”



    Pentru a participa la concert, tulnicăresele din comuna Avram Iancu, judeţul Alba, ansamblul folcloric de de căluşari din Caracal şi toţi oaspeţii au urcat cu telecabina din staţiunea Buşteni, pentru ca mai apoi să fie preluaţi de maşini de teren care i-au dus la Crucea Caraimanului.



    În seara aceleiaşi zile a avut loc Gala Caritabilă “România, din inima ta”, la Castelul Cantacuzino din Buşteni, cu participarea aceloraşi artişti. Concertul a avut caracter umanitar, având ca scop acordarea bursei “Fănică Luca”, la 120 ani de la naşterea primului profesor de nai din România.



    Turneul “România, din inima ta” a ajuns la sfârşitul lunii septembrie, în Transilvania. Artistul Nicolae Voiculeţ a susţinut un concert în Cetatea Făgăraşului, alături de orchestra sa, în amintirea luptătorilor anticomunişti. Iar Cetatea Făgăraşului nu a fost aleasă întâmplător. Între 1948 şi 1960 a fost închisoare pentru cei care au îndrăznit să opună rezistenţă şi să lupte cu arma în mână împotriva regimului comunist.

  • La Croix au sommet du Mont Caraiman dans le Livre des Records

    La Croix au sommet du Mont Caraiman dans le Livre des Records

    La Croix au sommet du Mont Caraiman, dans les Carpates roumaines, a été érigée à la mémoire des soldats roumains morts pendant la Grande Guerre et inaugurée le 14 septembre 1928. Construite en acier, sur un socle en béton armé recouvert de pierre, la croix haute de 39,37 m et dont les bras mesurent chacun 7 m, est entrée en 2013 dans le Livre des Records comme étant la plus haute croix du monde érigée à plus de 2291 mètres d’altitude. Fils d’un des bénévoles ayant participé à la construction de la Croix au sommet du Caraiman, Alexandru Bartoc est le président de la Fondation culturelle homonyme.



    Il raconte l’histoire de l’entrée du monument dans le Livre des Records: « L’idée m’est venue à la mort de mon père, en 1995. Sa volonté était de restaurer la croix. Pour mon père, le Livre des Records ne voulait rien dire. Il était presque sûr que c’était la croix la plus haute du monde, et à présent, les documents que j’ai réussi à trouver le confirment. Cependant, l’important c’est de pouvoir consolider ce monument, vieux de 85 ans, car rien n’a été fait jusqu’ici. »



    Alexandru Bartoc a fait le parcours du combattant avant de se voir remettre par la poste, en août dernier, le certificat Guinness de record. Passée inaperçue à l’époque, faute de publicité ou de cérémonie officielle, la performance a éveillé par pur hasard l’intérêt de l’opinion publique au début de l’année en cours:



    Alexandru Bartoc : « La promotion de ce record a été le fruit du hasard. En décembre dernier, le Musée d’histoire de la Roumanie accueillait le lancement d’un livre sur la Reine Marie. Moi, j’y suis allé pour faire don au Musée d’une copie du certificat Guinness. Tout le monde s’intéressait aux ressorts de ma démarche. J’ai voulu que le gouvernement et le ministère de la Culture soient sensibilisés et considèrent d’allouer des fonds pour restaurer ce monument ».



    Malheureusement, le ministère de la Culture est parmi les plus pauvres du pays, affirme Emanoil Savin, l’édile de la ville de Busteni, sous la juridiction de laquelle se trouve la croix. Ceci étant, il a décidé d’attirer des fonds européens non remboursables afin de sauver de la destruction ce monument emblématique pour la Roumanie, dont la construction, s’étant étalée sur deux ans et 4 mois, a attiré un nombre impressionnant de bénévoles animés uniquement par le patriotisme.



    Alexandru Bartoc: « Tout le monde savait que cette croix avait été érigée sur l’initiative de la reine Marie. On dit que la reine aurait vu, en rêve, les Monts Bucegi couverts de sang. Elle en a parlé au roi Ferdinand et s’est dit que le sang était celui des héros de la Grande Guerre tombés au champ d’honneur. Les travaux allaient démarrer sous peu, en mai 1962, avant même la fonte des neiges en haute montagne ».



    Cette croix impressionnante a failli être mutilée par les communistes, raconte Alexandru Bartoc : « Même si je n’ai trouvé nulle part de mention documentaire en ce sens, j’ai appris par les anciens qu’on a voulu la faire exploser ou bien qu’en 1972, le maire de la localité de Busteni aurait envisagé de l’amputer de ses bras et de placer une étoile en haut. L’édile étant tombé malade, son successeur aurait renoncé à cette idée, se disant peut-être que c’était un signe de la Providence. »



    Abandonnée à son sort, ces derniers temps, la Croix de Caraiman, est, à ses 85 ans, une vénérable dame qui a impérieusement besoin de se faire soigner. La Fondation culturelle Bartoc n’est pas la seule organisation à avoir manifesté un grand intérêt pour ce monument. En 2009, la filiale de Prahova de l’organisation internationale Rotary a lancé une campagne de collecte de signatures visant à appuyer les futurs travaux de consolidation du monument et à introduire dans les circuits touristiques internationaux ce véritable symbole roumain, pour citer les propos de Marian Ilie, du Club Rotary Valea Prahovei.



    Marian Ilie : « Nous souhaitons installer des panneaux signalant ce record, sur un itinéraire qui aille de l’entrée dans la ville jusqu’au sommet de la montagne, à Babele, en passant par la gare de départ du téléphérique. Nous envisageons aussi mettre des plaques explicatives bilingues, liées à ce monument. Nous voudrions rendre accessible aux différentes catégories de touristes le trajet menant du chalet Babele à la Croix de Caraiman. Enfin, nous avons également en vue d’aménager un mini musée, une terrasse panoramique, d’installer un ascenseur à l’intérieur de la croix, comme c’était prévu initialement, et de la doter d’un éclairage monumental similaire à celui de la Tour Eiffel. »



    En attendant toutes ces dotations, la croix au sommet de Caraiman reçoit actuellement la visite de dix à vingt mille touristes par an, alors que leur nombre pourrait être beaucoup plus grand. (trad.: Alexandra Pop, Mariana Tudose)

  • Crucea de pe Caraiman

    Crucea de pe Caraiman

    Crucea de pe vârful Caraiman, din Carpaţii Meridionali a fost ridicată în cinstea Eroilor Neamului şi inaugurată pe 14 septembrie 1928. Aşezată pe un soclu de beton, este construită din oţel, atinge 39,37 metri înălţime şi are o deschidere a braţelor de aproape 15 metri. Anul trecut a fost desemnată oficial de către cei de la Guiness Book drept cea mai înaltă cruce din lume, înălţată la peste 2291 de metri altitudine. Alexandru Bartoc este preşedintele Fundaţiei culturale omonime şi fiul unuia dintre voluntarii ce au pus umărul la construirea Crucii de pe Caraiman. El povesteşte cum au ajuns experţii de la Guiness Book în Caraiman: Ideea mi-a venit după ce a murit tatăl meu, în 1995. El a avut dorinţa să se facă ceva pentru a se consolida crucea. Tata nu şi-a dorit să fie în Cartea Recordurilor. El era aproape sigur că e cea mai mare cruce din lume, eu acum am dovedit-o prin materialele pe care le-am adunat. Dar important este să facem consolidarea acestei cruci care are 85 de ani şi nu s-a făcut încă nimic pentru ea.”



    După şase ani de muncă şi căutări, după trei dosare stufoase realizate de experţi acreditaţi, iată că, în vara lui 2013, Alexandru Bartoc şi-a văzut în sfârşit visul cu ochii: Crucea Eroilor Neamului a intrat în Guiness Book. Un record ce la momentul respectiv a fost trecut cu vederea din lipsă de fonduri şi care a stârnit întâmplător interesul opiniei publice din România abia la începutul acestui an: Promovarea acestui record s-a făcut întâmplător. La Muzeul de Istorie a României s-a lansat în decembrie o carte despre Regina Maria. Şi eu m-am gândit să donez muzeului o medalie, un plic şi o copie după certificatul de la Guiness. Toţi mă întrebau de ce am făcut eu acest demers şi le-am răspuns tuturor: pentru ca guvernul şi Ministerul culturii să se sensibilizeze şi să se gândească la faptul că ar trebui să dea bani pentru consolidarea acestui monument” .



    Din păcate, ministerul Culturii figurează printre cele mai sărace din ţară, afirmă primarul Buşteniului, Emanoil Savin. Prin urmare, acesta a decis să acceseze fonduri europene nerambursabile, în încercarea de a salva acest monument emblematic pentru România care, în cei doi ani şi patru luni cât a durat construcţia sa, a mobilizat o mulţime impresionantă de voluntari adunaţi la poalele muntelui. Emanoil Savin spune că voluntarii au venit mai ales din patriotism: Ştiau cu toţii că această cruce a fost iniţiată de Regina Maria în urma unui vis pe care l-a avut. Se făcea că Bucegii erau acoperiţi de sânge şi atunci regina a spus că este sângele eroilor căzuţi în timpul primului război mondial. Şi i-a povestit visul Regelui Ferdinand şi, în foarte scurt timp, nici nu apucase să se topească zăpadă că au şi început să lucreze, în mai 1926, la fundaţia crucii.”



    Alexandru Bartoc povesteşte că, deşi absolut impresionantă, această cruce a fost la un pas de a fi mutilată de comunişti: Lucrul pe care nu l-am găsit scris nicăieri, dar pe care l-am aflat de la bătrâni este că s-a încercat aruncarea ei în aer. Apoi, în 1972, primarul de la acea vreme al Buşteniului a încercat să-i taie braţele şi să pună în vârf o stea. Dar s-a îmbolnăvit subit şi noul edil a renunţat la idee. S-o fi gândit că e vreun semn şi a lăsat crucea cum era.”



    Din păcate şi autorităţile române ale ultimilor ani au lăsat-o tot cum era, deşi, la optzeci şi cinci de ani, Crucea de pe Caraiman este o doamnă venerabilă ce ar avea o nevoie imperioasă de îngrijire. Totuşi, Fundaţia culturală Bartoc nu este singura organizaţie care a manifestat un interes crescut pentru soarta Crucii de pe Caraiman. În anul 2009, filiala Prahova a organizaţiei internaţionale Rotary a lansat oficial o campanie de strângere de fonduri cu scopul de a sprijini viitoarele lucrări de consolidare precum şi introducerea în circuitele turistice internaţionale a acestui simbol românesc, după cum îl numeşte Marian Ilie de la Clubul Rotary Valea Prahovei: Noi vrem indicatoare legate de acest record începand din oraş şi continuând spre staţia de telecabină până sus, la Babele. Vrem afişe bilingve explicative legate de monument, o placă bilingvă de informare, vrem să refacem traseul de la cabana Babele până la monument ca să fie accesibil diverselor categorii de turişti. Sperăm să amenajăm şi un mini muzeu şi o terasă panoramică. Intenţionăm să construim şi un lift interior aşa cum a fost prevăzut iniţial şi să iluminăm arhitectural monumentul ca Tour Eiffel-ul.”



    În momentul de faţă, în lipsa tuturor dotărilor menţionate mai sus, Crucea, deşi înscrisă în Cartea Recordurilor, nu este vizitată pe an decât de vreo zece, douăzeci de mii de turişti, cu toate că, de fapt, numărul acestora ar putea fi cu mult mai mare.

  • La Croce di Caraiman nel Guinness dei Primati

    La Croce di Caraiman nel Guinness dei Primati

    Collocata sulla Vetta di Caraiman, nei Carpazi Meridionali, la Croce è stata eretta alla memoria degli Eroi del Popolo e inaugurata il 14 settembre del 1928. Costruita in acciaio su un basamento di cemento, è alta 39,37 metri ed ha un’apertura di quasi 15 metri. Nel 2013 il Guinness dei Primati l’ha dichiarata ufficialmente come la croce più alta del mondo, installata a oltre 2291 metri. Alexandru Bartoc è il presidente dell’omonima Fondazione culturale e figlio di uno dei volontari che hanno contribuito alla costruzione della Croce. Ci ha raccontato come sono giunti gli esperti del Guinness dei Primati da queste parti.



    L’idea mi è venuta nel 1995, dopo la morte di mio padre, il quale aveva voluto che si facesse qualcosa per consolidare la croce. Mio padre non ha voluto entrare nel Guinness dei Primati. Era comunque quasi sicuro che fosse la croce più grande del mondo, e io l’ho dimostrato ora con i materiali raccolti. Importante è far consolidare questa croce che ha 85 anni, ma purtroppo, nulla è stato fatto”, spiega Alexandru Bartoc.



    Dopo sei anni di lavoro e ricerche e tre grossi dossier raccolti da esperti accreditati, nell’estate del 2013 Alexandru Bartoc ha visto avverare il suo sogno: la Croce degli Eroi del Popolo è entrata nel Guinness dei Primati. Un record che al rispettivo momento è stato ignorato per mancanza di fondi e che ha destato l’interesse dell’opinione pubblica romena solo all’inizio di quest’anno.



    La promozione di questo record è stata casuale. Al Museo di Storia della Romania è stato lanciato a dicembre un libro sulla regina Maria. Ho pensato di donare al Museo una medaglia, una busta e una copia del certificato Guinness. Tutti mi chiedevano perchè avevo questa iniziativa e ho risposto a tutti che lo facevo per sensibilizzare il governo e il Ministero della Cultura e farli pensare che si dovrebbero stanziare dei fondi per consolidare questo monumento”, aggiunge Alexandru Baroc.



    Purtroppo, il Ministero della Cultura è tra i più poveri del Paese, afferma il sindaco di Buşteni, Emanoil Savin. Di conseguenza è stata decisa la sollecitazione di fondi europei nonrimborsabili, nel tentativo di salvare questo monumento emblematico per la Romania, che, nei due anni e quattro mesi quanto era durata la sua costruzione, ha mobilitato una impressionante folla di volontari. Emanoil Savin afferma che tutta quella gente era venuta soprattutto per patriottismo.



    Sapevano tutti che questa croce era stata l’idea della Regina Maria in seguito a un sogno in cui aveva visto i Monti Bucegi coperti di sangue. La regina era convinta che si trattava del sangue versato dagli eroi caduti durante la prima guerra mondiale. Raccontò il suo sogno a Re Ferdinando e, poco dopo, a maggio 1926, cominciarono i lavori”, spiega il sindaco.



    Alexandru Bartoc racconta che, sebbene impressionante, questa croce fu a un passo dall’essere distrutta dai comunisti. La cosa che non abbiamo trovato scritta da nessuna parte, ma che abbiamo appreso dagli anziani, è che si è tentato di bombardarla. Nel 1972, l’allora sindaco di Buşteni ha tentato di far tagliare i bracci della croce e di metterci sopra una stella, simbolo del comunismo. Ma si è ammalato ed ha rinunciato a questa idea. Avrà pensato che si trattasse di un brutto segno ed ha lasciato la croce come era”, aggiunge Alexandru Bartoc.



    Anche negli ultimi anni le autorità romene l’hanno lasciata come era, sebbene a 85 anni la Croce del Caraiman sia una veneranda signora che avrebbe bisogno di cure. La Fondazione culturale Bartoc non è l’unica organizzazione ad aver manifestato un grande interesse per la sua sorte. Nel 2009, la filiale provinciale di Prahova dell’organizzazione internazionale Rotary ha lanciato ufficialmente una campagna di raccolta di fondi per sostenere i futuri lavori di consolidamento e l’inserimento di questo simbolo romeno nei circuiti turistici internazionali.



    Vogliamo installare dei cartelli legati a questo record dalla città verso la funivia fino alla vetta Babele. Vogliamo affissi bilingui sulla storia del monumento, una lastra bilingue di spiegazione, e rifare il tragitto dallo chalet di Babele fino al monumento, che sia accessibile alle diverse categorie di turisti. Speriamo di allestire anche un minimuseo e una terrazza panoramica. Intendiamo costruire anche un ascensore interno, come previsto inzialmente e illumminare il monumento come la Torre Eiffel”, spiega Marian Ilie di Rotary Club della Vallata di Prahova.



    Attualmente, in mancanza di tutte queste dotazioni, la Croce, sebbene inserita nel Guinness dei Primati, è visitata solo da 10-20.000 turisti all’anno.

  • Crucea de pe Caraiman, în Cartea Recordurilor

    Crucea de pe Caraiman, în Cartea Recordurilor

    Crucea de pe vârful Caraiman, din Carpaţii Meridionali a fost ridicată în cinstea Eroilor Neamului şi inaugurată pe 14 septembrie 1928. Aşezată pe un soclu de beton, este construită din oţel, atinge 39,37 metri înălţime şi are o deschidere a braţelor de aproape 15 metri. Anul trecut a fost desemnată oficial de către cei de la Guiness Book drept cea mai înaltă cruce din lume, înălţată la peste 2291 de metri altitudine. Alexandru Bartoc este preşedintele Fundaţiei culturale omonime şi fiul unuia dintre voluntarii ce au pus umărul la construirea Crucii de pe Caraiman. El povesteşte cum au ajuns experţii de la Guiness Book în Caraiman: Ideea mi-a venit după ce a murit tatăl meu, în 1995. El a avut dorinţa să se facă ceva pentru a se consolida crucea. Tata nu şi-a dorit să fie în Cartea Recordurilor. El era aproape sigur că e cea mai mare cruce din lume, eu acum am dovedit-o prin materialele pe care le-am adunat. Dar important este să facem consolidarea acestei cruci care are 85 de ani şi nu s-a făcut încă nimic pentru ea.”



    După şase ani de muncă şi căutări, după trei dosare stufoase realizate de experţi acreditaţi, iată că, în vara lui 2013, Alexandru Bartoc şi-a văzut în sfârşit visul cu ochii: Crucea Eroilor Neamului a intrat în Guiness Book. Un record ce la momentul respectiv a fost trecut cu vederea din lipsă de fonduri şi care a stârnit întâmplător interesul opiniei publice din România abia la începutul acestui an: Promovarea acestui record s-a făcut întâmplător. La Muzeul de Istorie a României s-a lansat în decembrie o carte despre Regina Maria. Şi eu m-am gândit să donez muzeului o medalie, un plic şi o copie după certificatul de la Guiness. Toţi mă întrebau de ce am făcut eu acest demers şi le-am răspuns tuturor: pentru ca guvernul şi Ministerul culturii să se sensibilizeze şi să se gândească la faptul că ar trebui să dea bani pentru consolidarea acestui monument” .



    Din păcate, ministerul Culturii figurează printre cele mai sărace din ţară, afirmă primarul Buşteniului, Emanoil Savin. Prin urmare, acesta a decis să acceseze fonduri europene nerambursabile, în încercarea de a salva acest monument emblematic pentru România care, în cei doi ani şi patru luni cât a durat construcţia sa, a mobilizat o mulţime impresionantă de voluntari adunaţi la poalele muntelui. Emanoil Savin spune că voluntarii au venit mai ales din patriotism: Ştiau cu toţii că această cruce a fost iniţiată de Regina Maria în urma unui vis pe care l-a avut. Se făcea că Bucegii erau acoperiţi de sânge şi atunci regina a spus că este sângele eroilor căzuţi în timpul primului război mondial. Şi i-a povestit visul Regelui Ferdinand şi, în foarte scurt timp, nici nu apucase să se topească zăpadă că au şi început să lucreze, în mai 1926, la fundaţia crucii.”



    Alexandru Bartoc povesteşte că, deşi absolut impresionantă, această cruce a fost la un pas de a fi mutilată de comunişti: Lucrul pe care nu l-am găsit scris nicăieri, dar pe care l-am aflat de la bătrâni este că s-a încercat aruncarea ei în aer. Apoi, în 1972, primarul de la acea vreme al Buşteniului a încercat să-i taie braţele şi să pună în vârf o stea. Dar s-a îmbolnăvit subit şi noul edil a renunţat la idee. S-o fi gândit că e vreun semn şi a lăsat crucea cum era.”



    Din păcate şi autorităţile române ale ultimilor ani au lăsat-o tot cum era, deşi, la optzeci şi cinci de ani, Crucea de pe Caraiman este o doamnă venerabilă ce ar avea o nevoie imperioasă de îngrijire. Totuşi, Fundaţia culturală Bartoc nu este singura organizaţie care a manifestat un interes crescut pentru soarta Crucii de pe Caraiman. În anul 2009, filiala Prahova a organizaţiei internaţionale Rotary a lansat oficial o campanie de strângere de fonduri cu scopul de a sprijini viitoarele lucrări de consolidare precum şi introducerea în circuitele turistice internaţionale a acestui simbol românesc, după cum îl numeşte Marian Ilie de la Clubul Rotary Valea Prahovei: Noi vrem indicatoare legate de acest record începand din oraş şi continuând spre staţia de telecabină până sus, la Babele. Vrem afişe bilingve explicative legate de monument, o placă bilingvă de informare, vrem să refacem traseul de la cabana Babele până la monument ca să fie accesibil diverselor categorii de turişti. Sperăm să amenajăm şi un mini muzeu şi o terasă panoramică. Intenţionăm să construim şi un lift interior aşa cum a fost prevăzut iniţial şi să iluminăm arhitectural monumentul ca Tour Eiffel-ul.”



    În momentul de faţă, în lipsa tuturor dotărilor menţionate mai sus, Crucea, deşi înscrisă în Cartea Recordurilor, nu este vizitată pe an decât de vreo zece, douăzeci de mii de turişti, cu toate că, de fapt, numărul acestora ar putea fi cu mult mai mare.


  • La Croce del Caraiman, nel Guinness dei Primati

    La Croce del Caraiman, nel Guinness dei Primati

    La Croce degli Eroi, collocata sulla Vetta Caraiman, nei Monti Bucegi, tra le località turistiche romene di Busteni e Sinaia, è stata inserita nel Guinness dei Primati come la più alta croce del mondo che si trova in cima a una montagna.



    Monumento storico costruito tra il 1926 e il 1928 a 2.291 metri di altezza, la croce in acciaio alta 39,5 metri, con un basamento di 8 metri, ricorda i soldati caduti nella zona durante la prima guerra mondiale.



    L’idea di costruirla è appartenuta a Re Ferdinando e alla Regina Maria, e la scelta della vetta di Caraiman non fu casuale, poichè essa domina la Valle del Prahova, anche se non ha la più grande altitudine. Nel 1916, da qui l’esercito romeno passò verso l’Impero Austro — Ungarico per liberare la Transilvania.



    La croce sarebbe apparsa nel sogno alla Regina Maria, che poi ha sorvegliato anche i lavori. Fu costruita dalla Direzione generale dei ponti delle Ferrovie romene. Il progetto è opera degli architetti romeni Georges Cristinel e Constantin Procopiu.



    I fondi furono ottenuti in gran parte da donazioni. Il progetto di resistenza fu concepito dagli ingegneri Alfred Pilder e Teofil Revici, specializzati nella costruzione di ponti metallici. Visibile da una distanza di oltre 35 chilometri, è stata inaugurata il 14 settembre 1928, in occasione della Festa dell’Esaltazione della Croce.



    All’epoca della sua costruzione, il monumento era il più alto del mondo. Tuttavia, il monte Caraiman (2.300 metri) non è il più alto del massiccio di Bucegi, essendo superato dalla vetta di Omu (oltre 2.500 metri). La croce è fatta in un acciaio simile a quello usato dall’ingenere Anghel Saligny per la costruzione del ponte sul Danubio a Cernavoda.



    Nel basamento si trovava un generatore elettrico che alimentava 120 lampadine di 500 watt ciascuna. Nel periodo interbellico, la croce era illuminata il 15 agosto, giorno dell’Assunzione della Vergine Maria, e per la celebrazione dell’Ascensione di Gesù, quando si festeggia, a tutt’oggi, anche la Giornata degli Eroi.



    Il regime comunista ha voluto tagliare i bracci della Croce, per collocare una stella, ma non ci è riuscito. Sotto il regime, era illuminata raramente e l’indifferenza delle autorità ha portato ad azioni di vandalismo.



    Oggi è una destinazione prediletta dei turisti romeni e stranieri. Attualmente, il monumento è dotato di 300 lampadine di 500 watt che sono accese ogni notte.

  • În Munţii Bucegi

    În Munţii Bucegi

    Despre masivul Bucegi se spune că reprezintă centrul activităţilor montane din România. Există numeroase trasee marcate. Conform numărului anual de turişti, Parcul Natural Bucegi, care se întinde pe toată suprafaţa masivului cu acelaşi nume, este a doua destinaţie după Delta Dunării. Dedicăm această rubrică iubitorilor de munte, prezentând atracţiile turistice, traseele, flora şi fauna din Bucegi.



    Parcul Natural Bucegi, limita Carpaţilor Meridionali, în zona centrală a României, are o suprafaţă de 32.000 de hectare. Cei care se încumetă să urce pe munte vor constata că acest masiv nu oferă doar peisaje spectaculoase, ci este şi un loc plin de viaţă. Capra neagră este emblema Bucegilor, însă aici veţi avea ocazia să observaţi în habitatul lor natural, însoţiţi de un ghid specializat, şi ursul carpatin, cerbul sau cocoşul de munte. În privinţa florei, nu trebuie să rataţi floarea de colţ, foarte cunoscută, deosebit de frumoasă şi declarată monument al naturii.



    Sporturi de vară, de iarnă, drumeţii, toate acestea vă pot umple concediul indiferent de perioada în care ajungeţi în preajma Bucegilor. Însă nu puţini sunt cei care se încumetă să facă echitaţie, după cum am aflat de la Gheorghe Dima, Director în cadrul Direcţiei De Creştere, Exploatare şi Ameliorare a cabalinelor RNP Romsilva: Una dintre activităţile regiilor în cadrul hergheliilor de stat este activitatea sportivă, activitatea de testare a calităţilor caior pe care-i creştem. Ca-n fiecare an, avem o bogată agendă competiţională, deja până la sfârşitul lunii iulie sunt organizate circa 20 de competiţii, iar în faza naţională încă zece. Sunt probe de obstacole, probe de anduranţă, probe cu atelaje, chestiuni în care noi ne testăm valoarea cabalinelor pe care le creştem. În acţiunile de silvoturism avem angajat un efectiv de 150 de cai. Aceştia sunt pe de o parte în hergheliile noastre, dar şi la sediul unor administraţii de parcuri naţionale şi naturale, unde pot fi organizate excursii folosindu-se cabalinele noastre. Oamenii sunt interesaţi să le folosească atunci când fac mişcare în aer liber.”



    Fluxul de turişti este mare, numărul de trasee pe măsură, iar siguranţa oamenilor şi protecţia naturii se numără printre priorităţile administraţiei Parcului Natural Bucegi, spune Horia Iuncu, director: Am luat toate măsurile care am considerat că sunt necesare astfel încât să facem faţă fluxului de turişti care vor începe să ne viziteze aria naturală protejată. Am luat măsuri atât pentru refacerea panourilor, a indicatoarelor, a traseelor tematice şi am participat alături de colegii noştri de la Salvamont la refacerea traseelor turistice. De asemenea, ne ocupăm de realizarea a încă şase trasee tematice, cu sprijinul fondurilor europene şi suntem în perioada de licitaţie pentru realizarea unui centru de vizitare la Buşteni. Este o clădire foarte generoasă ca spaţiu, aproximativ 1200 de metri pătraţi, care va fi pusă la dispoziţia vizitatorilor. Aceştia vor lua la cunoştinţă atât despre patrimoniul natural al parcului cât şi despre regulile de vizitare ale acestuia.”



    În Bucegi există nu mai puţin de 42 de monumente ale naturii, dintre care cele mai cunoscute sunt Babele” şi Sfinxul”, abruptul Caraiman, cel mai mare abrupt din România, cu o diferenţă foarte mare de nivel. Vă veţi putea relaxa aici şi pe malul a două lacuri nu foarte mari, dar frumoase. Lacul Bolboci, cu o suprafaţă de 100 de hectare şi Lacul Scropoasa, un lac mai mic, de 12 hectare, dar care e destinaţia multor specii de păsări pe timp de iarnă. Indiferent de zona pe care doriţi să o vizitaţi, cel mai bine este să vă adresaţi administraţiei parcului pentru un traseu care să cuprindă tot ceea ce aţi dori să vedeţi. Este recomandarea invitatului nostru, Horia Iuncu, directorul administraţiei Parcului Natural Bucegi: În cadrul unui proiect de optimizare a infrastructurii de vizitare din Parcul Natural Bucegi, avem de realizat un număr de şapte trasee tematice. Scopul acestor trasee este acela de a pune la dispoziţia turiştilor informaţii despre patrimoniul natural deosebit şi în egală măsură de a le putea vizita fără să deterioreze mediul. Practic, în momentul de faţă avem realizat un traseu, cel mai mare ca anvergură, aproximativ 400 de metri liniari, realizat în cea mai înaltă turbărie din România, care practic nu putea fi vizitată până acum de turişti întrucât deteriorau covorul vegetal specific acestui habitat şi era şi o lipsă de confort, fiindcă se murdăreau acolo şi nu puteau să-şi mai continue activităţile din ziua respectivă. De asemenea, mai avem cascada Urlătoarea şi realizaea unui traseu temeatic între Buşteni şi această cascadă. Traseul va putea fi străbătut atât vara cât şi iarna. Ştim că în zona aceea turiştii ne vizitează pe tot parcursul anului. Un alt traseu este în zona Şapte Izvoare — Râşnov şi mai avem câteva trasee de creastă în zona Dâmboviţei.”



    Printre destinaţiile multor turişti se numără şi Cascada Urlătoarea, care are o înălţime de 15 metri. În afara principalei căderi de apă. mai există şi alte câteva, mai mici, dar spectaculoase şi ele. Numele cascadei este legat nu numai de zgomotul apelor de la cascadă, ci şi de vuietul apelor care pornesc năvalnice după ploile repezi.



    Revenind la Parcul Natural Bucegi, să spunem că este prima arie protejată din România cu plan de management aprobat legal prin hotărâre de guvern, spune Horia Iuncu: Are un capitol bine definit privind turismul, regulile de vizitare şi, în egală măsură, găsirea sau adoptarea unor forme de turism alternativ, care să ducă la diminuarea impactului negativ asupra mediului. Din vânătoare facem ecoturism, practic vizitatorii plecând cu fotografii. Ei observă. Se bucură de prezenţa animalelor în natură, a urmelor lor. Totodată, prin aceste programe tematice avem evenimente pentru a prezenta fauna, elementele de geologie, astfel încât impactul negativ să fie minim.”



    Îndreptându-vă spre Bucegi, nu trebuie să rataţi o vizită la Peleş şi Pelişor, două renumite castele-muzeu. De asemenea, veţi putea trece prin lanţul de staţiuni de pe Valea Prahovei, la poalele Bucegilor şi la limita parcului. De aici veţi vedea cu siguranţă Crucea Eroilor Neamului, situata la altitudinea de 2291 m, unică în Europa, atât prin altitudinea amplasării, cât şi prin dimensiuni. Monumentul are o înălţime de 28 de metri si doua braţe de câte şapte metri fiecare. În speranţa că v-am convins de ineditul destinaţiei noastre, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă propunere.

  • Winter im Bucegi-Gebirge

    Winter im Bucegi-Gebirge


    Das Bucegi-Gebirge ist eines der wichtigsten Reiseziele in Rumänien. Mit einer Fläche von 300 Quadratkilometern erstreckt sich die Bergkette über drei Landkreise: Dâmboviţa, Prahova und Braşov. Die markierten Bergwege, die steilen Felsen für Bergsteiger und die Schipisten sind ein wunderbares Ferienangebot.


    Im Bucegi-Massiv wurde auch der gleichnamige Naturpark eingerichtet, der jährlich von über 1,2 Mio. Urlaubern besucht wird. Horia Iancu, Leiter der Naturparkverwaltung, die der Forstbehörde ROMSILVA unterstellt ist, erzählt über das lockende Angebot, die Winterferien hier zu verbringen.


    Feriengäste treffen hier eine touristische Infrastruktur an, die dank der Lokalverwaltung möglich wurde. Dazu gehören Schipisten, die in der letzten Zeit modernisiert wurden. Ich kann sogar behaupten, hier gelten westeuropäische Standards. Der Naturpark Bucegi hat eine Fläche von 32.000 Ha. Ihre Hörer können sich gewiss ein Bild davon machen, da an der Grenze des Parks einige bedeutende Gebirgsortschaften liegen, die in auch im Ausland bekannt sind: Sinaia, Buşteni, Râşnov, Bran, Moeciu. In der Mitte des Parks wird eine neue Tourismusstätte gebaut und zwar Padina Peştera.“


    In der Naturparkverwaltung ist eine Sonderabteilung eingerichtet, die mit der Bewusstmachung für Nachhaltigkeit und mit der ökologischen Erziehung beauftragt ist. Dazu gehört auch, dass Freizeitaktivitäten keine negativen Auswirkungen auf Naturschutzgebiete haben und dass die Touristen zahlreiche Unterhaltungsmöglichkeiten haben, die die Natur nicht belasten. Optimierung der Infrastruktur für Besucher des Naturparks Bucegi“ ist beispielsweise ein Projekt, das mit4,2 Mio. Euro von europäischen Geldern finanziert wird. Geplant ist auch ein Infozentrum, wo Besucher über Reiseziele und Sehenswürdigkeiten unterrichtet werden.


    Die Initiative ist lobenswert, wenn man die Vielfalt der geschützten Tier- und Vogelarten und die Naturdenkmäler aus dem Bucegi-Gebirge in Betracht zieht.


    Horia Iancu zählt einige davon auf: Hier leben einige geschützte Tierarten und zwar die Gämse, der Bär, der Hirsch, der Auerhahn. Unter Naturschutz stehen auch einige Pflanzenarten wie zum Beispiel das Edelweiss. Sângele Voinicului“ (wissenschaftliche Bezeichnung: Nigritella rubra, rum. in etwa Hünenblut“) und jahrhundertalte Exemplare von Taxus bacatta. Jede Tier und Pflanzenart ist für uns bedeutend und wir schenken ihnen gro‎ße Aufmerksamkeit. Wenn eine Art nicht überlebt, ist es für uns ein gro‎ßer Verlust. Sie ist nicht ersetzbar. Im Bucegi-Gebirge haben wir 42 Naturmonumente. Die bekanntesten sind Babele“ (Alte-Weiber-Fels) und Sfinxul“ (die Sphinx), berühmt ist auch der Caraiman-Hang, der steilste in Rumänien, der im Prahova-Tal beginnt und sich bis zum Caraiman-Kreuz erhebt. Es gibt auch zwei sehr schöne Seen, die aber nicht durch ihre Flächengrö‎ße beeindrucken. Die Landschaft ist hier wunderschön. Ich meine den Bolboci-See mit einer Fläche von 100 Ha und den Scropoasa-See, einen kleineren See von 12 Ha, der sich durch Abgeschiedenheit auszeichnet. Hier verbringen zahlreiche Vogelarten den Winter.“


    Die beste Gelegenheit, im Winter als Urlauber im Bucegi-Gebrige zu rasten, bietet die Hütte im Mălăieşti-Tal. Ion Adămuţă, Hüttenwart und Chef des Gebirgsrettungsdienstes in Râşnov/Rosenau, über die Verhältnisse in 1720m Höhe:


    Die Schneedecke ist über einen Meter hoch, es gibt aber keine Lawinengefahr. Das Mălăieşti-Tal ist eine der schönsten Gegenden im Land. Hier kann man Gämsen erspähen und die Ruhe genie‎ßen. Zahlreiche Gäste aus Deutschland, Österreich, Spanien, Gro‎ßbritannien und Frankreich nehmen au‎ßerdem die markierten Wanderrouten in Anspruch.“


    Zur kargen Herberge gehören traditionelle Speisen. Horia Iancu, Leiter der Naturparkverwaltung im Bucegi-Gebirge hat einen besonderen Tipp:


    Ich würde unseren Gästen den Bulz“ empfehlen. Es ist eine traditionelle Speise aus »brânză de burduf« (eine Art Schnittkäse vom Schaf) und Polenta. Wir befinden uns ja in einem Gebiet, wo Vieh- und Schafzucht betrieben wird. Alle Milchprodukte sind lecker und in ganz Rumänien bekannt. Die hiesigen Landwirte beteiligen sich an allen Messen und sind mächtig stolz auf ihre Erzeugnisse.“


    Audiobeitrag hören: