Ajungem azi în partea de vest, în
regiunea istorică Banat. Descoperim cea mai izolată așezare din România, un
cătun din munții Cernei, a cărui singură legătură cu lumea civilizată este o
scară de lemn de aproximativ 100 de metri, montată pe un versant. Ajungem și la
morile de apă din Rudăria, unice în Europa de est. Vorbim, apoi, despre
Festivalul de Jazz de la Gărâna, un eveniment internațional, dar și despre
tradiții și folclor autentic.
În toată România, asemeni Banatului,
se dorește activarea turismului sub diferite forme, spune Dan Mirea, managerul
Centrului de creație și de promovare a culturii tradiționale din Caraș Severin. Dacă ne referim la turismul autentic sau la turismul-brand, pe
care noi deja îl avem, cred că aș face o trimitere directă spre Cascada Bigăr
din Valea Almăjului. E o cascadă foarte cunoscută. Face parte dintre cele șapte
cascade cele mai frumoase din lume. Mai avem o zonă foarte vizitată mai ales de
către turiștii străini. Este vorba de morile de apă de la Rudăria. Morile sunt
construite în secolul al XVIII-lea. Ineditul acestor mori este faptul că sunt
funcționale și în ziua de astăzi, iar localnicii din acea zonă își macină încă la
ele porumbul și grâu. Au venit foarte multe televiziuni din întreaga lume pentru
reportaje despre aceste mori. Mai avem o zonă inedită. Avem un sat în Caraș, în
Banatul de munte, unde nu se poate urca decât pe niște scări foarte abrupte. El
se numește Ineleț. Așa cum a spus-o foarte frumos un poet, este satul din
România cel mai apropiat de Dumnezeu. În această localitate nu există căi de
comunicare. Oamenii urcă pe aceste scări și își transportă inclusiv copiii la
școală sau la medic în niște traiste, cum zicem noi. Iar drumul celor care
părăsesc această lume și se duc în lumea fără de dor este făcut în șapte ore,
pentru că cimitirul nu este acolo.
În cel
mai izolat sat din România, Ineleț, sunt aproximativ o sută de case răsfirate,
fiecare pe câte o colină. Dintre acestea, numai 33 mai sunt locuite. Primul
semn că turiștii au ajuns aici e biserica din sat, construită pe un deal, în
anul 1973, de săteni. O altă zonă foarte frumoasă e cea a satului Gărâna, un
sat locuit din secolul al XIX-lea de o comunitate de sași, spune Dan Mirea,
managerul Centrului de creație și de promovare a culturii tradiționale din
Caraș Severin.
La ora actuală, există aici unul dintre cele
mai importante festivaluri de jazz din lume și pe parcursul unei întregi
săptămâni, vara, la sfârșitul lui august, vin foarte mulți turiști străini.
Biletele se vând cu doi ani înainte. Anul acesta, spre deosebire de anii
trecuți, după această perioadă care a frânat tot ce înseamnă activitate
artistică, biletele s-au epuizat în 14 ore. Un alt element inedit ar fi muntele
Semenic, care acum este într-o perpetuă schimbare. Se investește foarte mult în
logistică și infrastructură. Se construiesc două pârtii la nivel european, una
dintre ele concurând ca logistică cu cea din celebra stațiune de la Innsbruck,
din Austria. De fapt, chiar o firmă austriacă este cea care se ocupă de ea. Cu
siguranță, la finalul anul 2023, când vor fi date în folosință, aceste pârtii
vor aduna un număr foarte mare de turiști. Noi mai avem în Valea Bistrei, din
inima Banatului, foarte multe activități artistice și nu doar în această zonă.
Banatul este reprezentat de foarte, foarte multe activități artistice. Un
exemplu ar fi Festivalul Internațional de la Hercules din Băile Herculane. Este
un oraș care a făcut cinste nu doar județului Caraș-Severin și Banatului, a
făcut cinste României în perioada în care el a devenit o emblemă pentru
turismul balnear din întreaga Europă.
În ceea ce
privește stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane, cu siguranță una dintre
atracțiile ei ar fi centrul istoric. Găsim aici clădiri de patrimoniu, precum
Cazinoul, Băile Imperiale austriece și vila în care stătea împărăteasa
Austro-Ungariei, Elisabeta sau Sissi, care făcuse o pasiune pentru Băile
Herculane și pentru drumețiile în împrejurimi.
Dan Mirea. Centrul
vechi tocmai a fost restaurat complet, iar celebra statuie Hercules, care a
devenit brand internațional și național pentru Băile Herculane, a recăpătat
strălucirea secolului al XIX-lea. La Herculane, există un festival
internațional cu o vechime de peste 30 de ani. Se numește Festivalul
Internațional Hercules. În fiecare an, peste 40 de țări vin să reprezinte
tradițiile și folclorul din țările lor. Avem în Banat un număr foarte mare de regiuni
care reprezintă o parte a folclorului autentic. Sunt trei mari zone: Valea
Carașului, Valea Bistrei și Valea Almăjului, zona de munte a Banatului. În
aceste regiuni ale Banatului, cântul, dansul, dar mai ales portul popular sunt
cele mai apreciate. Oamenii prețuiesc costumele populare aproape mai mult decât
orice. Se spune în Banat că bătrânii își vând până și locul de veci, dar nu-și
vând costumele pe care le-au moștenit de la înaintașii lor. În calitate de
manager al Centrului de Creație și de Promovare a Culturii Tradiționale
Caraș-Severin, am câteva proiecte pentru anul care vine. Încercăm să ne alipim,
oarecum, Timișoarei, Capitală Culturală Europeană în anul 2023, iar unul din
proiectele mele de anul viitor este o expoziție de peste 1000 de costume din toate
zonele reprezentative ale Banatului.
Exceptând
renumita stațiune balneoclimaterică Băile Herculane, mai există o zonă care a
început să reprezinte un pol de atracție pentru turiști. Muntele Mic. Stațiunea
este situată la o altitudine de aproximativ 1550 de metri și este destinația
celor care practică sporturile de iarnă. Pe de altă parte, la poalele munților
veți găsi meșteșugarii și poveștile lor. Dan Mirea, managerul Centrului de
creație și de promovare a culturii tradiționale din Caraș Severin.
Avem chiar lângă Reșița un sat care a devenit reprezentativ nu doar pentru
Banat, ci și pentru România. E vorba de satul Biniș, unde un meșter olar, care
a lăsat mai departe tradiția urmașilor săi, olăritul, a reprezentat România la
cele mai mari târguri internaționale din lume. Ca un element inedit a acestui
fapt, patru președinți ai Statelor Unite ale Americii au decorat acest meșter
popular. Unicitatea acestuia este că nu a schimbat roata de olărit. Este o
roată folosită de peste 200 de ani și are un soi de farmec, spun bătrânii.
Oricine se așază la acea roată și dă din picior, reușește să nu arunce lutul de
pe de pe ea. Nu în ultimul rând, avem o tabără de sculptură în lemn, care anul
acesta s-a extins. Ea a pornit acum câțiva ani de zile timid, la Gărâna. La ora
actuală, există foarte multe orașe care au adoptat această tabără de scutură.
Artiști din toată lumea, din peste 35 de țări, vin în fiecare an la Caransebeș.
Timp de o lună, aleg câte un butuc din pădurile Caransebeșului, din munții
Banatului, după un ritual de împrietenire cu acel butuc.
Iată, așadar,
o destinație în care atracțiile naturale se contopesc în mod armonios cu
moștenirea culturală. Iar toate acestea sunt
completate de evenimente culturale, desfășurate pe tot parcursul anului.
