Tag: carantinare

  • Formularul digital de intrare în România nu mai este obligatoriu

    Formularul digital de intrare în România nu mai este obligatoriu

    ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă. nr. 129/2021, privind implementarea formularului digital de intrare în România, cu modificările şi completările ulterioare

    Guvernul a abrogat Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 129/2021 privind Formularul digital de intrare în România referitor la identificarea contacților unei persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, precum și măsurile referitoare la carantinarea persoanelor.

    Măsura este luată ca urmare a încetării stării de alertă instituită pe teritoriul României și, respectiv, încetarea aplicabilității măsurilor adoptate pentru prevenirea și combaterea pandemiei de COVID-19.

    Conform prevederilor OUG nr. 129/2021, în vederea identificării contacţilor unei persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 şi pentru prevenirea expunerii persoanelor la COVID-19, pe perioada pandemiei de SARS-CoV-2 persoanele aveau obligația de a completa Formularul digital de intrare în România, cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea pe teritoriul României sau în maximum 24 de ore de la intrarea în țară.

    Formularul digital nu va mai fi obligatoriu pe teritoriul național, dar va fi funcțional pentru cetățenii români care călătoresc în afara granițelor.

  • Retrospectiva săptămânii 19.07 – 25.07.2020

    Retrospectiva săptămânii 19.07 – 25.07.2020

    Noua lege a carantinării și izolării


    În săptămâna în care recordurile zilnice de contaminare au căzut unul după altul, iar bilanţul total al infectărilor cu COVID 19 în Romania a depășit pragul psihologic de 40 de mii, a intrat în vigoare şi noua lege a carantinei şi a izolării pe vreme de epidemie. Actul normativ a fost promovat de Executiv şi drastic amendat de Parlament, după ce Curtea Constituţională decisese că aceste masuri nu pot fi impuse doar în baza unui ordin de ministru, aşa cum s-a întâmplat până de curând, chiar dacă persoanele vizate sunt infectate cu noul coronavirus.


    Potrivit noii legi, autorităţile medicale decid internarea în spital a bolnavilor, iniţial pentru 48 de ore, interval în care se face evaluarea stării de sănătate. Apoi, medicul poate prelungi internarea sau, dacă riscul de transmitere a bolii este redus, poate trimite pacientul acasă. Acesta se poate opune măsurii de izolare, pe care o poate contesta în instanţă. Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul carantinării persoanelor la domiciliu. Este vorba despre cei care vin din zone cu risc epidemiologic ridicat sau au avut contact cu o persoană infectată. Legea mai prevede că medicii sau asistenţii medicali pot fi transferaţi în spitalele unde este nevoie de personal suplimentar, însă doar pentru o perioadă de 30 de zile, urmând să fie plătiţi în plus pentru activitatea pe care o prestează. Actul normativ stabileşte şi condiţiile pentru carantinarea locală sau zonală, pentru comunităţi în care răspândirea virusului este semnificativă.



    Summitul relansării economiei UE


    Programată pentru doar două zile, la sfărşitul săptămânii trecute, reuniunea extraordinară de la Bruxelles a Consiliului European s-a încheiat abia marţi în zori, cu un acord pe care protagoniştii l-au numit istoric. Liderii celor 27 de țări membre au convenit asupra unui plan de relansare economică a Uniunii Europene de 750 de miliarde de euro, ce se adaugă bugetului multianual pentru perioada 2021-2027, de peste o mie de miliarde. Din suma suplimentară, mai bine de jumătate vor fi granturi pentru țările cele mai afectate de criza sanitară, iar 360 de miliarde vor fi disponibile sub formă de împrumuturi cu dobânzi mici.


    La sfărşitul celui mai lung summit de după admiterea ţării în Uniune, acum 13 ani, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că România va primi aproape 80 de miliarde de euro, ce vor fi folosiți pentru construcția de spitale, de şcoli, pentru modernizarea marilor sisteme publice. La Bucureşti, el a avertizat că autorităţile trebuie să se mişte rapid, fiindcă, până în octombrie, trebuie să prezinte Comisiei Europene planul naţional de relansare şi de consolidare a economiei. Pe de altă parte, însă, Parlamentul European a avertizat, într-o rezoluţie votată joi, că nu va aproba acordul şefilor de stat şi de guvern privind bugetul multianual al blocului comunitar dacă acesta nu va fi îmbunătăţit, criticând în special diminuarea sumelor alocate unor domenii. Legislativul comunitar trebuie să se pronunţe până la sfârşitul anului asupra cadrului financiar multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027.



    Despre banii europeni, la Bucureşti


    Tema accesării fondurilor europene a fost discutată în şedinţa de miercuri seara a Guvernului de la Bucureşti, cu o agendă dominată de adoptarea actelor normative necesare pentru aplicarea programului de relansare economică a ţării. Executivul a discutat şi despre acordarea de împrumuturi nerambursabile IMM-urilor şi micilor întreprinzători – bani pentru capital de lucru şi pentru investiţii. Bani vor mai primi SRL-urile fără angajaţi, PFA-urile, ONG-urile culturale şi medicii de familie care au tratat pacienţi cu COVID-19. Un alt proiect de act normativ adresat IMM-urilor prevede acordarea de împrumuturi pentru ca acestea să cumpere, în leasing, echipamente şi utilaje.



    Un nou comandament NATO în România


    La Poligonul Militar Cincu, din centrul României, a avut loc, joi, ceremonia de înfiinţare a comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est, cu participarea preşedintelui Klaus Iohannis, a ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şi a şefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. A fost organizat şi un exerciţiu, cu circa o mie de militari şi 200 de mijloace tehnice, pentru perfecţionarea procesului de integrare şi executare a unor acţiuni complexe. Comandamentul Corpului Multinaţional Sud-Est a fost creat în sudul flancului estic al NATO pentru a putea realiza comanda structurilor de forţe din această zonă – a explicat, la Radio România, generalul în rezervă Alexandru Grumaz, expert în strategii de securitate. Este vorba de un corp de armată unde vor veni peste 400 de ofiţeri de rang înalt din diferite ţări NATO, ce vor începe să lucreze la Sibiu (centru) în toamna anului 2021. Odată cu înfiinţarea acestui comandament, tot flancul NATO din sud-estul Europei va fi coordonat de la Sibiu, a mai spus generalul Grumaz.



    Fotbal pe timp de pandemie


    Echipa bucureşteană FCSB a câştigat Cupa României la fotbal după ce, miercuri seară, pe teren neutru, la Ploieşti, a învins în finală, cu 1-0, formaţia Sepsi OSK din Sfântu Gheorghe. FCSB şi-a asigurat, astfel, prezenţa în preliminariile Europa League, unde va juca şi FC Botoşani (nord-est). Se apropie de final şi campionatul intern, reluat, luna trecută, dupa ce fusese întrerupt, în martie, din cauza epidemiei de COVID-19. Lider e CSU Craiova, urmată de campioana en titre, CFR Cluj. După reluarea competiţiilor, toate partidele de fotbal din România se dispută fără public în tribune.

  • Klaus Iohannis: „Să nu lăsăm garda jos”

    Klaus Iohannis: „Să nu lăsăm garda jos”

    Președintele Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă în care a atras atenția supra numărului mare de infectări cu COVID-19 și a cerut populației să respecte nomele de prevenție.



    Azi este o zi tristă, avem un număr record de persoane găsite pozitive la COVID, peste 550 de persoane confirmate de ieri de ieri și până astăzi. În primul rând, suntem din martie în plină pandemie și pot spune că până acum câteva săptămâni lucrurile au mers destul de bine, autoritățile au acționat rapid și eficient și am reușit să ținem evoluția sub control. Apoi, lucrurile nu au evoluat cum ne-am dorit. Răspunderea în acest moment este partajată între autorități și cetățeni


    Haideți să respectăm indicațiile specialiștilor pentru a putea trece cu bine de acestă perioadă dificilă. Trebuie să fim foarte conștienți de ce vrem – cu toții ne dorim să ne reluăm viața normală, dar nu se poate încă”, a spus Iohannis.



    Șeful statului a cerut Parlamentului să lase divergențele politice deoparte și să dezbată în regim de urgență legea carantinării și izolării:


    Suntem într-o situație foarte complicată, e momentul să lăsăm divergențele politice la o parte și să ne concentrăm pe soluții. Solicit Parlamentului să dezbată în regim de urgență legea care reglementează carantina și izolare. Nu e momentul să disperăm dar nici să lăsăm garda. Haideți să facem un efort să continuăm, nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi dumneavoastră. Nu vorbim de politică, de opinii personale, ci de o boală care a rămas în societate. Virusul nu ține cont de granițe, de legi, de diferite abordări pur administrative.”


  • S-a decis carantinarea municipiului Suceava şi a unei zone limitrofe

    S-a decis carantinarea municipiului Suceava şi a unei zone limitrofe

    Ministerul de Interne a adoptat luni seara Ordonanţa Militară nr. 6, prin care s-a decis carantinarea municipiului Suceava şi a unei zone limitrofe din nordul României, din cauza creşterii alarmante a numărului de infectări cu Covid-19. În municipiul Suceava s-au înregistrat 593 de cazuri de infectare cu Covid-19 din cele 2109 recenzate în România până luni seară.



    Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, luni seara, emiterea Ordonanţei Militare nr. 6 prin care s-a decis carantinarea municipiului Suceava şi a unei zone limitrofe, formate din opt comune, dar şi stabilirea unei zone de protecţie asupra unor unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava. În aceste zone se aplică restrciţii severe de intrare şi ieşire a persoanelor, cu excepţia unor categorii sociale bine definite, cum ar fi transportatorii de mărfuri şi alimente, angajaţii din sistemul de apărare şi siguranţă naţională, personalul sanitar etc.



    Nu se mai vând bilete şi abonamente de tren în zonele respective, iar circulaţia este permisă între localităţi doar pe anumite drumuri, clar indicate, europene, naţionale şi judeţene. Accesul pe aeroportul internaţional din Suceava este sever restricţionat şi este permis doar pentru zboruri de stat, de marfă, cu corespondenţă, umanitare, sanitare, etc.