Tag: Caravana clatitelor

  • Cu clătitele, la festival

    Cu clătitele, la festival

    La sfârşitul acestei săptămâni, mii de vizitatori sunt aşteptaţi la Parada
    Clătitelor, un festival organizat de aproape două decenii în staţiunea
    arădeană Moneasa. Parada Clătitelor este cel mai aşteptat festival organizat în
    staţiunea Moneasa, care reuşeşte să atragă în fiecare an vizitatori din mai
    multe judeţe, dar şi din străinătate. Nu este însă singurul festival
    organizat în România care are ca scop creşterea vizibilităţii unei staţiuni
    turistice. La fel se întâmplă la Prejmer, unde în februarie – martie este organizată o Caravană a
    Clătitelor, care şi-a propus să aducă astfel în atenţie un obicei al saşilor
    din zona Braşovului, legat, se pare, de plecarea tinerilor în armată. Aceştia
    colindau prin sat pentru a-şi lua rămas bun, împărţind tuturor clătite pentru
    ca oamenii să nu îi uite. Şi la Moneasa vor fi împărţite clătite, scopul fiind
    probabil acela ca vizitatorii să nu uite şi să revină în această staţiune
    turistică. Organizatorii estimează că pe aleea principală a staţiunii, vor fi preparate circa 15 mii de clătite, o
    parte dintre ele urmând să fie împărţite gratuit vizitatorilor, la fel cum s-a
    întâmplat şi la ediţiile anterioare. Clătitele vor fi preparate de agenţi
    economici şi de reprezentanţi ai unor primării din judeţul Arad şi vor avea
    diferite umpluturi astfel încât vor putea fi servite ca aperitiv atunci când
    sunt umplute cu legume sau cu carne sau ca desert când au umplutură de dulceaţă,
    gem sau cremă de ciocolată.


    Fiind, se pare, inventate
    în Franţa, clătitele s-au răspândit în Europa astfel încât le putem întâlni sub
    diferite nume în vestul Europei şi pe continentul nord-american, dar şi în
    Europa centrală şi de Est. Şi în România le găsim pretutindeni, cel mai
    frecvent ca desert, cu umplutură de dulceaţă. În Transilvania găsim şi clătite
    cu umplutură de carne tocată, de pui, de porc sau de vită, amestecată cu ceapă
    şi cu ciuperci călite şi condimentată cu piper, cimbru, mărar sau boia. În
    Maramureş am întâlnit însă un preparat inedit, dar care ţine cont de tradiţiile
    gastronomice ale regiunii, clătite cu cârnaţi. Avem nevoie de cârnaţi de casă
    pe care-i tăiem feliuţe şi de câteva felii de şuncă pe care le tăiem în suviţe.
    Amestecăm cârnaţii şi şunca cu caşcaval ras şi cu puţin mărar tocat mărunt. Cu
    acest amestec umplem clătitele pe care le rulăm şi le punem într-un vas. De
    menţionat că, fiind aperitiv, atunci când facem coca de clătite nu adăugăm
    zahăr în compoziţie. După ce le-am aranjat în vas, turnăm puţină smântână peste
    clătite. Introducem vasul în cuptor şi îl lăsăm la foc potrivit, timp de 15
    minute. Dacă folosim un vas de sticlă termorezistentă, atunci trebuie să îl
    lăsăm ceva mai mult timp, peste 20 de minute, având în vedere că iniţial,
    cuptorul este rece.

  • Cu clătitele, la festival

    Cu clătitele, la festival

    La sfârşitul acestei săptămâni, mii de vizitatori sunt aşteptaţi la Parada
    Clătitelor, un festival organizat de aproape două decenii în staţiunea
    arădeană Moneasa. Parada Clătitelor este cel mai aşteptat festival organizat în
    staţiunea Moneasa, care reuşeşte să atragă în fiecare an vizitatori din mai
    multe judeţe, dar şi din străinătate. Nu este însă singurul festival
    organizat în România care are ca scop creşterea vizibilităţii unei staţiuni
    turistice. La fel se întâmplă la Prejmer, unde în februarie – martie este organizată o Caravană a
    Clătitelor, care şi-a propus să aducă astfel în atenţie un obicei al saşilor
    din zona Braşovului, legat, se pare, de plecarea tinerilor în armată. Aceştia
    colindau prin sat pentru a-şi lua rămas bun, împărţind tuturor clătite pentru
    ca oamenii să nu îi uite. Şi la Moneasa vor fi împărţite clătite, scopul fiind
    probabil acela ca vizitatorii să nu uite şi să revină în această staţiune
    turistică. Organizatorii estimează că pe aleea principală a staţiunii, vor fi preparate circa 15 mii de clătite, o
    parte dintre ele urmând să fie împărţite gratuit vizitatorilor, la fel cum s-a
    întâmplat şi la ediţiile anterioare. Clătitele vor fi preparate de agenţi
    economici şi de reprezentanţi ai unor primării din judeţul Arad şi vor avea
    diferite umpluturi astfel încât vor putea fi servite ca aperitiv atunci când
    sunt umplute cu legume sau cu carne sau ca desert când au umplutură de dulceaţă,
    gem sau cremă de ciocolată.


    Fiind, se pare, inventate
    în Franţa, clătitele s-au răspândit în Europa astfel încât le putem întâlni sub
    diferite nume în vestul Europei şi pe continentul nord-american, dar şi în
    Europa centrală şi de Est. Şi în România le găsim pretutindeni, cel mai
    frecvent ca desert, cu umplutură de dulceaţă. În Transilvania găsim şi clătite
    cu umplutură de carne tocată, de pui, de porc sau de vită, amestecată cu ceapă
    şi cu ciuperci călite şi condimentată cu piper, cimbru, mărar sau boia. În
    Maramureş am întâlnit însă un preparat inedit, dar care ţine cont de tradiţiile
    gastronomice ale regiunii, clătite cu cârnaţi. Avem nevoie de cârnaţi de casă
    pe care-i tăiem feliuţe şi de câteva felii de şuncă pe care le tăiem în suviţe.
    Amestecăm cârnaţii şi şunca cu caşcaval ras şi cu puţin mărar tocat mărunt. Cu
    acest amestec umplem clătitele pe care le rulăm şi le punem într-un vas. De
    menţionat că, fiind aperitiv, atunci când facem coca de clătite nu adăugăm
    zahăr în compoziţie. După ce le-am aranjat în vas, turnăm puţină smântână peste
    clătite. Introducem vasul în cuptor şi îl lăsăm la foc potrivit, timp de 15
    minute. Dacă folosim un vas de sticlă termorezistentă, atunci trebuie să îl
    lăsăm ceva mai mult timp, peste 20 de minute, având în vedere că iniţial,
    cuptorul este rece.

  • Caravana clătitelor

    Caravana clătitelor


    Caravana clătitelor” nu este denumirea unui desert, ci a unui festival organizat în localitatea Prejmer din judeţul Braşov (centrul României). Ajuns la cea de a 9-a ediţie, Festivalul Caravana clătitelor” are la origine o sărbătoare cu specific săsesc, Fasching, care marchează intrarea în Postul Paştelui. Se spune că acest obicei are rolul de a îmbuna natura în perspectiva primăverii ce se apropie şi de a alunga spiritele rele. Se spune, de asemenea, că acest obicei al saşilor din zona Braşovului, era datorat tinerilor care urmau să plece în armată. Aceştia colindau prin sat pentru a-şi lua rămas bun, împărţind tuturor clătite pentru ca oamenii să nu îi uite. În cursul serii pentru ei era organizată o petrecere la care se strângea toată lumea din localitate.


    Marea majoritate a saşilor a emigrat, iar în zilele noastre, tinerii nu mai pleacă în mod obligatoriu în armată, însă cei care vor ajunge duminică, 10 februarie, la Prejmer, vor vedea o reconstituire a acestui obicei. Grupuri de băieţi mascaţi străbat localitatea într-o căruţă în care a fost montată o sobă pe care se prepară clătitele care, conform tradiţiei, sunt împărţite locuitorilor. Tinerii primesc în schimb făină, zahăr şi ouă, ingrediente folosite apoi pentru prepararea gogoşilor de la Balul mascat programat în seara acelei zile. Potrivit obiceiului, grupul de băieţi nu trebuie să facă doar clătite, ci să fure şi o fată din comună, pe care să o urce în căruţă. Până când părinţii o vor răscumpăra, fata va face parte din această caravană a clătitelor, însoţită de muzicanţi.


    Festivalul are şi o componentă gastronomică pentru că bucătarii dau dovadă de o mare imaginaţie în materie de preparat, dar mai ales de umplut clătite. Sunt clătite rulate sau pliate în patru, umplute cu diferite sortimente de gem şi dulceaţă, dar tot aici puteţi întâlni clătite umplute cu nuci, cu miere de albine sau cu mere rase, ba chiar şi tort de clătite. Există, de asemenea, clătite pentru aperitive, umplute cu carne sau cu ciuperci.


    Pentru că în alte ediţii am mai prezentat modul de preparare a clătitelor, de această dată vă sugerăm un aluat cu mere rase. Avem nevoie de un pahar de făină, de un ou, de jumătate de pahar de lapte, de apă minerală sau sifon, de ulei, zahăr şi sare, dar şi unul sau două mere. Amestecăm făina cu oul într-un castron şi adăugăm laptele până când obţinem un aluat cremos, de consistenţa smântânii. Adăugăm puţină sare şi zahăr, dar nu foarte mult, deoarece aluatul poate deveni lipicios şi s-ar putea prinde de tigaie. Adăugăm merele rase şi omogenizăm, după care lăsăm aluatul la rece pentru circa jumătate de oră. Într-o tigaie în care am pus puţin ulei pe care l-am încins, cu ajutorul unui polonic turnăm şi aluat. Înclinăm apoi tigaia astfel încât aluatul să se întindă pe toată suprafaţa într-un strat subţire şi uniform. Clătita se prăjeşte până ce capătă o culoare aurie, după care cu ajutorul unei spatule sau, dacă aveţi dexteritate, printr-o mişcare energică în sus a tigăii, o întoarcem pe cealaltă parte. Aceste clătite se pot umple cu dulceaţă sau ciocolată sau, dacă sunt puse la prăjit sunt forma unui şniţel, pot fi consumate fără umplutură, doar pudrate cu zahăr. Poftă bună!

  • Caravana clătitelor

    Caravana clătitelor


    Caravana clătitelor” nu este denumirea unui desert, ci a unui festival organizat în localitatea Prejmer din judeţul Braşov (centrul României). Ajuns la cea de a 9-a ediţie, Festivalul Caravana clătitelor” are la origine o sărbătoare cu specific săsesc, Fasching, care marchează intrarea în Postul Paştelui. Se spune că acest obicei are rolul de a îmbuna natura în perspectiva primăverii ce se apropie şi de a alunga spiritele rele. Se spune, de asemenea, că acest obicei al saşilor din zona Braşovului, era datorat tinerilor care urmau să plece în armată. Aceştia colindau prin sat pentru a-şi lua rămas bun, împărţind tuturor clătite pentru ca oamenii să nu îi uite. În cursul serii pentru ei era organizată o petrecere la care se strângea toată lumea din localitate.


    Marea majoritate a saşilor a emigrat, iar în zilele noastre, tinerii nu mai pleacă în mod obligatoriu în armată, însă cei care vor ajunge duminică, 10 februarie, la Prejmer, vor vedea o reconstituire a acestui obicei. Grupuri de băieţi mascaţi străbat localitatea într-o căruţă în care a fost montată o sobă pe care se prepară clătitele care, conform tradiţiei, sunt împărţite locuitorilor. Tinerii primesc în schimb făină, zahăr şi ouă, ingrediente folosite apoi pentru prepararea gogoşilor de la Balul mascat programat în seara acelei zile. Potrivit obiceiului, grupul de băieţi nu trebuie să facă doar clătite, ci să fure şi o fată din comună, pe care să o urce în căruţă. Până când părinţii o vor răscumpăra, fata va face parte din această caravană a clătitelor, însoţită de muzicanţi.


    Festivalul are şi o componentă gastronomică pentru că bucătarii dau dovadă de o mare imaginaţie în materie de preparat, dar mai ales de umplut clătite. Sunt clătite rulate sau pliate în patru, umplute cu diferite sortimente de gem şi dulceaţă, dar tot aici puteţi întâlni clătite umplute cu nuci, cu miere de albine sau cu mere rase, ba chiar şi tort de clătite. Există, de asemenea, clătite pentru aperitive, umplute cu carne sau cu ciuperci.


    Pentru că în alte ediţii am mai prezentat modul de preparare a clătitelor, de această dată vă sugerăm un aluat cu mere rase. Avem nevoie de un pahar de făină, de un ou, de jumătate de pahar de lapte, de apă minerală sau sifon, de ulei, zahăr şi sare, dar şi unul sau două mere. Amestecăm făina cu oul într-un castron şi adăugăm laptele până când obţinem un aluat cremos, de consistenţa smântânii. Adăugăm puţină sare şi zahăr, dar nu foarte mult, deoarece aluatul poate deveni lipicios şi s-ar putea prinde de tigaie. Adăugăm merele rase şi omogenizăm, după care lăsăm aluatul la rece pentru circa jumătate de oră. Într-o tigaie în care am pus puţin ulei pe care l-am încins, cu ajutorul unui polonic turnăm şi aluat. Înclinăm apoi tigaia astfel încât aluatul să se întindă pe toată suprafaţa într-un strat subţire şi uniform. Clătita se prăjeşte până ce capătă o culoare aurie, după care cu ajutorul unei spatule sau, dacă aveţi dexteritate, printr-o mişcare energică în sus a tigăii, o întoarcem pe cealaltă parte. Aceste clătite se pot umple cu dulceaţă sau ciocolată sau, dacă sunt puse la prăjit sunt forma unui şniţel, pot fi consumate fără umplutură, doar pudrate cu zahăr. Poftă bună!