Radio România Internațional

Tag: carbune

  • Ucraina se oferă să trimită cărbune gratuit în Transnistria

    Ucraina se oferă să trimită cărbune gratuit în Transnistria

    Ucraina a propus sâmbătă să trimită cărbune gratuit către centralele termice din Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă din Republica Moldova afectată de întreruperi de curent şi penuria de gaz rusesc de la începutul lunii ianuarie.

     

    Avem cărbune pe care îl putem să-l furnizăm Republicii Moldova, la Tiraspol. Dacă într-adevăr vor ca oamenii să aibă electricitate, a explicat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul unei întâlniri cu omoloaga sa, Maia Sandu, adăugând că partea ucraineană este ‘gata să discute un preţ mic sau chiar gratuit’.

     

    Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a mers sâmbătă la Kiev pentru a discuta cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un context de tensiuni energetice în Transnistria.

     

    Preşedintele Zelenski a explicat vineri că discuţiile de pace cu Rusia nu pot avea rezultate reale fără Ucraina şi le-a cerut aliaţilor săi să găsească un format pentru convorbiri în acest sens.

     

    Este imposibil ca Ucraina să fie exclusă din orice platformă de negociere. Sau această platformă de negociere nu va avea rezultate reale, a explicat preşedintele ucrainean în cadrul unei întâlniri la Kiev cu Maia Sandu. Înainte de orice întâlnire, orice ar fi, este important să stabilim un format pe hârtie: cum putem ajunge la o pace dreaptă? Cred că ar trebui să ne concentrăm pe acest punct astăzi, a continuat el.

     

    Regiunea separatistă rusofonă cu circa o jumătate de milion de locuitori se confruntă cu întreruperi de curent, de apă caldă şi termoficare de la 1 ianuarie, în urma expirării contractului între Kiev şi Moscova ce permitea tranzitul de gaz din Rusia. În timp ce Kievul luptă de 3 ani împotriva invaziei ruse, Chişinăul este îngrijorat de o posibilă extindere a conflictului pe teritoriul său, în special printr-o destabilizare rusă a Transnistriei.

     

    Acolo au izbucnit vineri demonstraţii pentru a determina Chişinăul să faciliteze livrarea de gaz rusesc şi să pună capăt crizei energetice, potrivit presei locale.

     

    Acum este de latitudinea regimului de la Tiraspol să accepte acest ajutor şi să se asigure că oamenii au căldură şi electricitate cât mai curând posibil, a declarat, la rândul său Maia Sandu, în cadrul întrevederii cu omologul ucrainean.

     

    Zelenski a evocat, de asemenea, posibilitatea ca Transnistria să furnizeze, la rândul său, energie electrică Ucrainei, ale cărei infrastructuri energetice au fost afectate de bombardamentele intense ale Rusiei

  • Europa înaintea sezonului rece

    Europa înaintea sezonului rece

    Statele Uniunii Europene s-au pregătit intens pentru venirea iernii şi au făcut stocuri substaţiale de petrol şi gaze naturale în eventualitatea unui sezon rece îndelungat şi cu temperaturi foarte scăzute. După criza energetică europeană din 2022 şi 2023, asociată cu sfârşitul pandemiei de COVID-19, începutul invaziei militare ruseşti în Ucraina şi aplicarea de sancţiuni Federaţiei Ruse, când tarifele la energie electrică şi gaze naturale au crescut abrupt pe pieţele de profil, iar facturile pentru populaţie au explodat, ţările blocului comunitar au luat măsuri pentru a evita o repetare a unui scenariu similar.


    Potrivit unei analize a Agenţiei Reuters, stocurile de petrol ale ţărilor UE erau, la mijlocul lunii noiembrie, cu 12 milioane de barili peste media sezonieră a ultimilor 10 ani. Totodată, rezervele de gaze se situează la niveluri record pe fondul scăderii consumului industrial. În ţări precum Germania, Italia, Franţa, Spania şi Belgia, consumul de gaze destinate producţiei industriale a scăzut cu 13 procente în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu media sezonieră din ultimii 10 ani. Preţurile, ajustate în funcţie de inflaţie, au fost în medie de 48 de euro pentru un megawatt oră, în scădere de la 223 de euro, cât s-a înregistrat în august 2022.

    Tarifele sunt încă ridicate comparativ cu 23 de euro pe megawatt oră, cât a fost media între 2015 şi 2019, însă se situează mult sub nivelul înregistrat în plină criză, dar analiştii estimează că ar putea să scadă mai mult în cursul anului viitor. O ieftinire puternică s-a înregistrat în cazul cărbunelui, ale cărui preţuri au coborât de la 273 de euro pe tonă, în 2022, la aproximativ 102 euro, în prezent.


    Un bun exemplu de diversificare a surselor de energie este oferit de administraţia de la Paris. Printre statele europene cel mai puţin dependente de gazul rusesc, Franţa şi-a întărit sectorului de energie nucleară, importurile de gaz lichefiat din Statele Unite ale Americii sau de gaze naturale din Norvegia şi şi-a dezvoltat sectorul energiilor verzi. Recent, Parisul a anunţat atingerea obiectivului de independenţă energetică faţă de Moscova.


    În ceea ce priveşte România, guvernul de la Bucureşti a transmis că nu vor exista probleme în aprovizionarea cu gaze naturale în condiţiile unei ierni normale. Ministrul român al energiei, Sebastin Burduja, a spus că, potrivit statisticilor de la Bruxelles, România este ţara cu cea mai importantă producţie de gaz din Europa, mai ales prin prisma proiectului Neptun Deep, care va începe în 2027 şi presupune expolatarea unui vast depozit de petrol şi gaze naturale descoperit în zona economică exclusivă din Marea Neagră. Totodată, Burduja a precizat că România se clasează pe prima poziţie în UE în ceea ce priveşte gradul de acoperire a consumului din surse proprii de producţie. Referitor la strocuri, ministrul a dat asigurări că toate depozitele de gaze sunt pline.

  • CE propune o intervenţie de urgenţă pe piaţă pentru a reduce facturile europenilor

    CE propune o intervenţie de urgenţă pe piaţă pentru a reduce facturile europenilor

    Pe piaţa electricităţii din Uniunea Europeană, preţul se bazează pe ultima sursă utilizată pentru a satisface cererea. Aceasta este, cel mai frecvent, o centrală electrică pe bază de gaze, însă reglementarea se aplică tuturor operatorilor de energie electrică, indiferent dacă ei folosesc energie nucleară, hidro, solară sau alte surse – notează France Presse.

    Războiul din Ucraina a dus la majorarea vertiginoasă a costului gazului şi, în acest fel, au crescut preţurile cu ridicata la energie. Acum, Comisia Europeană cere o plafonare a profiturilor excepţionale obţinute de producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine, dar la preţuri mult mai mari ale pieţei. Este vorba, de fapt, de o taxă, deşi Bruxellesul se fereşte să o numească aşa, întrucât ar avea nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre pentru a o aplica.

    Potrivit proiectului Comisiei, plafonul ar fi stabilit la 180 de euro pe megawatt oră, iar orice depăşeşte acest nivel ar reprezenta venituri pentru ţările comunitare, pentru a fi împărţite între gospodăriile şi companiile care se confruntă cu dificultăţi. Producţia de cărbune şi metan este exclusă.

    Preşedintele Comisiei Ursula von der Leyen a spus că, în urma introducerii plafonului, s-ar strânge cel puţin 140 miliarde de euro.

    Apoi, Bruxelles-ul vrea să impună temporar marilor companii de petrol, gaze şi cărbune aşa-numita contribuţie de criză, pentru că – mai spune von der Leyen – suntem într-o criză a combustibililor fosili, şi, de asemenea, industria combustibililor fosili are o datorie specială. Proiectul Comisiei prevede o taxă de 33% asupra profiturilor excesive, definite ca profituri care depăşesc cu peste 20% media câştigurilor dintre 2019 şi 2021.

    Totodată, Comisia doreşte să impună ţărilor membre o cerinţă privind reducerea consumului de electricitate cu cel puţin 5% în timpul orelor de vârf, când preţul energiei electrice este cel mai ridicat. Bruxelles-ul calculează că, astfel, s-ar reduce consumul de gaze pentru electricitate în blocul comunitar cu 3,8%. În plus, doreşte ca ţările să-şi diminueze consumul lunar cu 10%.

    Mai departe, Comisia recunoaşte precaritatea cu care se confruntă furnizorii de energie, afectaţi de probleme de lichiditate din cauza volatilităţii preţurilor, aşa că intenţionează să relaxeze reglementările şi să introducă mecanisme contra speculaţiilor.


    Vom schimba cadrul temporal al ajutorului de stat în octombrie pentru a permite furnizarea de garanţii de stat, păstrând în acelaşi timp condiţiile de concurenţă echitabile – a mai spus Ursula von der Leyen.


  • Producţia de energie în România

    Producţia de energie în România

    Guvernul de
    la București vrea să crească rapid producţia de energie electrică, iar
    cărbunele ar urmă să fie o soluţie pentru reducerea dependenţei de importurile
    din Rusia. Ca atare, Executivul a decis să repornească de urgenţă unele
    capacităţi de producţie la Complexului Energetic Oltenia din sudul țării. Aici
    ar putea să intre în funcţiune, în perioada următoare, încă o turbină care să producă
    300 de MW. De asemenea, prin finalizarea unei investiţii de la Centrală Iernut
    (centru), până la finalul acestui an se vor produce alţi 210 MW.


    Premierul
    Nicolae Ciucă a precizat că se fac eforturi pentru atingerea unui important
    obiectiv şi anume obţinerea independenţei energetice, mai ales că România
    dispune de resurse în acest sens. În ultimele zile s-au derulat mai multe
    discuţii în cadrul coaliţiei de guvernare, la nivelul Ministerului Energiei,
    dar şi cu managerii companiilor de profil, inclusiv cu reprezentanţii unei
    companii americane interesate să dezvolte capabilităţi modulare de energie
    nucleară.


    Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat la rândul său, că România are, deja, surse alternative
    la combustibilii din Rusia pentru a produce energie, una dintre acestea fiind
    extracţia de cărbune. În acest context, el a spus că cel mai probabil 600 de
    persoane vor fi reangajate în sectorul minier, pentru creşterea capacităţii în
    domeniu. Pe de altă parte, compania DEPOGAZ a scos la licitaţie două proiecte
    pentru mărirea capacităţii de depozitare, extracţie şi injecţie a gazelor
    naturale în România. În paralel, Guvernul intenţionează să reintroducă
    obligativitatea de depozitare minimă pe fondul tensiunilor din piaţă provocate
    de invazia rusă în Ucraina.


    Cele două proiecte ale DEPOGAZ vor majora
    capacitatea de înmagazinare cu 450 de milioane de metri cubi, iar capacitatea
    de extracţie va creşte de la 30 la aproape 40 de milioane de metri cubi pe zi.
    Astfel, afirmă directorul Vasile Cârstea, cumulată, depozitarea şi producţia
    onshore ar putea conduce la livrări de peste 60 de milioane de metri cubi pe
    zi, ceea ce echivalează cu independenţa faţă de gazul rusesc. În context,
    liderul PNL Florin Cîțu a mai anunţat că proiectul legii offshore, care
    deblochează exploatarea gazului din Marea Neagră, este aproape gata şi va trece
    prin Parlament în procedură de urgenţă. El a menţionat că există companii care,
    imediat după adoptarea legii, vor extrage gaz şi îl vor pune pe piaţă. În
    România sunt suficiente stocuri de combustibil şi nu se justifică scumpirea
    peste noapte a benzinei şi motorinei, au dat asigurări autorităţile, după ce
    miercuri seară, în marile oraşe s-au format cozi la staţiile de alimentare.
    Ministrul energiei, Virgil Popescu, a declarat că situaţia s-a creat în urma
    vehiculării unor informaţii false.



  • UE își întărește prezența în zona arctică

    UE își întărește prezența în zona arctică

    Cererea tot mai
    mare de combustibili pentru a relansa economiile afectate în întreaga lume de
    pandemia de COVID-19 determină o creştere a interesului pentru rezervele
    prezente în regiunea arctică. Astfel, Comisia Europeană a prezentat o abordare pentru o implicare mai puternică a Uniunii
    Europene în această zonă pentru o regiune arctică pașnică, durabilă și
    prosperă.


    Pentru Uniunea
    Europeană, regiunea arctică este de o importanță strategică esențială datorită mai
    multor aspecte. În primul rând, a schimbărilor climatice, deoarece regiunea
    arctică se încălzește de trei ori mai
    repede decât restul planetei, spune Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt la
    Comisia Europeană.

    Topirea gheții și a permafrostului din
    regiunea arctică accelerează schimbările climatice din celelalte regiuni de pe
    glob. Când vine vorba despre influența geostrategică, regiunea arctică este, de
    asemenea, de o importanță esențială pentru Uniunea Europeană. Din cauza
    impactului încălzirii globale, observăm o concurență sporită și o rivalitate
    geopolitică pentru regiunea arctică. Acest lucru arată că Uniunea Europeană
    trebuie să-și definească influența geopolitică externă, fiindcă interesul nostru
    este stabilitatea, siguranța și cooperarea pașnică în regiunea arctică. Apoi,
    în al treilea rând și la fel de important pentru noi, materiile prime. Observăm
    că a crescut concurența pentru resursele naturale, iar noi vrem să ne asigurăm
    că se respectă sustenabilitatea. În propunerea noastră, am inclus tot ceea ce
    poate face ca regiunea arctică să fie o zonă sigură.

    De asemenea, conștientizăm
    că impactul nostru asupra regiunii arctice e semnificativ prin amprenta pe care
    o lăsăm asupra mediului și prin cererea de resurse și materii prime. Din punct
    de vedere ecologic, am propus abordarea unei politici sociale și de protejare a
    mediului. În comunicatul nostru am informat că dorim ca petrolul, cărbunele și
    gazul să rămână în sol. Uniunea Europeană va sprijini și promova dezvoltarea
    inclusivă și sustenabilă în beneficiul generațiilor actuale și viitoare.
    Interesul nostru este să sprijinim cooperarea multilaterală, iar Uniunea
    Europeană va coopera cu toți partenerii esențiali și cei interesați din
    regiunea arctică și nu numai. Acest lucru presupune o cooperare internațională
    pe care ne-am angajat că o vom intensifica.

    Pentru a înțelege mai bine situația din teren, Comisia Europea a
    înființat și un birou în Groenlanda, în Nuuk, care va promova agenda arctică și
    relațiile cu Uniunea Europeană.


    Toate statele
    Uniunii Europene s-au angajat să implementeze acordul de la Paris privind
    schimbările climatice, spune Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt la Comisia
    Europeană.

    Asta înseamnă că insistăm ca petrolul,
    cărbunele și gazul să rămână în sol, mai ales în regiunea arctică. Dacă
    analizăm tranziția ecologică prin care trecem, scopul nostru este să nu mai
    existe exploatare a materiilor prime.

    Până în 2050, acest lucru ar trebui să
    înceteze. Dacă facem o corelare cu prețul în creștere al energiei, desigur,
    lecția noastră este că energia regenerabilă e cea care ne ajută să rezolvăm
    problema. Dacă privim criza energetică, energia solară, cea hidroelectrică au
    același preț. Prețul a crescut pentru energia produsă prin metode tradiționale.
    Comisia Europeană a prezentat statelor membre un set de instrumente pentru ceea
    ce trebuie făcut pentru a rezolva situația din prezent. Suntem conștienți de
    această situație și facem tot ce putem ca să ajutăm oamenii și companiile, dar,
    în paralel continuăm tranziția noastră verde, fiindcă exact aceasta e soluția.

    Trebuie să ne asigurăm că Europa nu e dependentă de gaz, cărbune sau petrol
    provenind din țări terțe, unde nu avem control asupra prețului, asuprea exploatării
    și așa mai departe.

    În privința regiunii arctice, vom explora cu partenerii noștri internaționali obligațiile
    juridice multilaterale pentru a nu continua cu exploatarea tradițională și să
    nu mai achiziționăm hidrocarburi. Așadar, vom colabora internațional, dar vom
    accelera și implementarea energiei din surse regenerabile în Uniunea Europeană,
    astfel încât aceasta să aibă in preț accesibil și să fie disponibilă tuturor.


  • Coal must go on?

    Coal must go on?

    Schimbările climatice reprezintă una dintre principalele provocări cu care se confruntă astazi civilizaţia umană. Oamenii de ştiinţă au căzut de acord că emisiile masive de dioxid de carbon generate de activitatea umană reprezintă o cauză majoră a acestor schimbări şi că ceva trebuie făcut până nu este prea târziu.



    Liderii lumii — sau, mă rog, majoritatea lor — au preluat cauza, după ani şi ani de dezbateri, şi au pus bazele unor politici de natură să reducă emisiile de CO2. Uniunea Europeană, de pildă, a adoptat aşa-numitul Pact Ecologic European, sau Green Deal, iar obiectivul principal este ca, până în 2050, Comunitatea Europeană să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră.



    Au fost puse la punct programe şi strategii care vizează mai toate domeniile, mai cu seamă cel energetic. Sursele poluante de energie, precum cărbunele, de pildă, ar trebui să devină istorie.



    Îngrijorările privind securitatea energetică a europenilor vin pe fondul unei situaţii în care în care resurse interne majore, precum cele de cărbune, de pildă, sunt “trecute în rezervă” din cauza emisiei de gaze cu efect de seră pe care o presupune exploatarea acestora. Tendinţa de închidere a minelor de cărbune are ca orizont deceniul următor, după anul 2030 urmând să consemnăm renunţarea completă la exploatarea energetică a zăcămintelor carbonifere în Uniunea Europeană. Acestea rămân totuşi o resursă considerabilă şi nu puţine sunt vocile care pun în discuţie renunţarea definitivă la cărbune.



    Despre politicile europene în domeniu ne vorbesc invitaţii noştri, profesorul Ionuţ Purica, expert în energie, şi Dumitru Fornea, secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, membru al Comitetului Economic şi Social European, raportor al Comitetului pe teme de tranziţie energetică.




  • Cărbunele şi stabilitatea pieţei europene a energiei

    Cărbunele şi stabilitatea pieţei europene a energiei

    Explozia preţurilor la energie în
    întreaga Europă, în pragul sezonului rece, a produs îngrijorare atât la nivelul
    populaţiei, cât şi pe pieţe. Revenirea activităţii economice aproape de ritmul
    dinainte de pandemie a dus la o creştere a cererii de energie, iar producătorii
    şi furnizorii de electricitate şi gaze naturale au profitat, pentru a-şi
    maximiza câştigurile. Au existat, evident, şi alte cauze, precum cele generate
    de piaţa certificatelor verzi, sau de efectele mai multor măsuri de
    liberalizare a pieţei europene a energiei impuse în ultimii ani de Comisia
    Europeană.


    Autorităţile, în majoritatea ţărilor Uniunii Europene, s-au dovedit depăşite
    de această nouă criză a preţurilor la energie, luând doar măsuri punctuale, de
    natură să contracareze efectele imediate. La nivel strategic, s-a observat că
    evoluţia preţurilor energiei, în Uniunea Europeană, depinde din ce în ce mai
    mult de importurile de gaz rusesc, în condiţiile în care resurse interne majore,
    precum cele de cărbune, de pildă, sunt trecute în rezervă din cauza emisiei
    de gaze cu efect de seră pe care o presupune exploatarea acestora. Tendinţa
    actuală, de închidere a minelor de cărbune, are ca orizont deceniul următor, după
    anul 2030 urmând să consemnăm renunţarea completă la exploatarea energetică a
    zăcămintelor carbonifere în Uniunea Europeană. Acestea rămân totuşi o resursă
    considerabilă, de zeci, poate sute de miliarde de tone, şi nu puţine sunt
    vocile care pun în discuţie renunţarea definitivă la cărbune.


    Am vrut să aflăm
    cum ar putea contribui la stabilizarea pieţei energetice o eventuală reorientare
    către o exploatare mai durabilă şi mai ecologică a cărbunelui. Ne-am adresat
    secretarului general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, Dumitru
    Fornea, membru al Comitetului Economic şi Social European, raportor al
    Comitetului pe teme de tranziţie energetică.

    Cărbunele din rezervă este acolo şi în orice moment în care piaţa o va
    lua razna şi preţurile se vor duce în sus, ar putea să fie o soluţie
    disponibilă, în conditiile în care din punct de vedere politic s-ar accepta
    lucrul acesta. Soluţii tehnice se pare că există. Eficienţa lor este limitată
    şi este în stare experimentală. Toate aceste soluţii propuse sunt sub
    observaţie în Canada, în Statele Unite în special… Japonezii au şi ei nişte
    echipamente de desulfurare, de decarbonizare, de captură de carbon. Toate acestea
    au fost puse în discuţie în întâlnirile organizate de Comisia Europeană în acea
    platformă pentru Tranziţia Justă. Acolo s-au prezentat aceste soluţii tehnice,
    însă se pare că din cauza nivelului mare de investiţii necesare iniţial pentru
    a putea avea acces la aceste zăcăminte în condiţii ecologice, foarte multe
    state şi foarte multe companii sunt descurajate. Vorbim de sute de milioane de
    euro pentru aceste instalaţii.



    Situaţia este complicată şi din
    cauză că, odată închise, capacităţile de extracţie şi de exploatare a cărbunelui
    au nevoie, pentru redeschidere, de eforturi majore, mai spune Dumitru Fornea.

    Oricine îşi va propune, la un
    moment dat, să reconsidere rolul cărbunelui în mixul energetic, ceea ce pare
    puţin probabil având în vedere narativul european în acest moment, va trebui să
    ţină cont că are nevoie de investiţii iniţiale ca şi cum ar redeschide o nouă
    mină. Deci nu se poate pune în discuţie repornirea ca şi cum nimic nu s-a întâmplat.
    Totul va începe de la zero, cu investiţiile iniţiale care presupun deschiderea
    unei noi capacităţi miniere.


  • Energia regenerabilă în România

    Energia regenerabilă în România

    Comisia Europeană şi-a propus ca, în anul
    2020, 20% din consumul de energie să fie din surse regenerabile. La rândul său,
    România s-a angajat ca 24% din consumul din 2020 să fie energie verde.




    Interesul pentru energii regenerabile a crescut
    vertiginos în ultimul deceniu, ceea ce s-a concretizat într-un nivel istoric al
    investițiilor pentru valorificarea acestora.

    Eurodeputatul Marian – Jean
    Marinescu     are detalii:




  • Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, cărbunele o problemă de securitate energetică

    Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, cărbunele o problemă de securitate energetică

    România are nevoie de o strategie energetică deoarece cărbunele nu
    poate dispărea, este o problemă de securitate energetică. Directivă care va reglementa
    reducerea emisiilor de dioxid de carbon de la 1,74% cât este în prezent la 2,2%
    începând din anul 2021.


    Avem nevoie de strategie energetică ieri, nu astăzi pentru că trebuie să știm, cărbunele nu poate dispărea, este o problemă de securitate energetică, mai ales la procentul pe care l-am ajuns la regenerabil, nu se poate să nu ai cărbune, să nu intervii imediat când ai nevoie, a spus eurodeputatul Marian – Jean Marinescu.










  • Lansarea Platformei pentru regiunile carbonifere

    Lansarea Platformei pentru regiunile carbonifere

    Trecerea de la
    combustibilii fosili la surse mai curate de energie este o prioritate
    pentru Uniunea Europeană. În ultimii ani, energia care provine din
    surse regenarabile câştigă din ce în ce mai mult teren în faţa combustibilior
    fosili, iar cărbunele a intrat deja în declin. În acest sens, Uniunea
    Europeană a lansat o nouă platformă pentru regiunile carbonifere pentru a
    impulsiona tranziţia către un viitor mai durabil. Se vor dezvolta proiecte şi
    strategii pe termen lung în regiunile carbonifere şi se vor promova investiţii
    în tehnologii noi, astfel încât fiecare regiune să beneficieze de avantajele pe
    care le oferă tranziţia către o economie curată. Totodată, acest lucru va duce atât la
    combaterea schimbărilor climatice, cât şi la creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă
    în sectorul energetic prin investiţii în tehnologiile moderne.

    Între 2008 şi
    2014, numărul de locuri de muncă în domeniul tehnologiilor bazate pe energia
    regenerabilă a crescut cu 70% şi, în prezent, există aproximativ 2 milioane de
    locuri de muncă în sectorul energiei curate în întreaga Uniune Europeană.
    Există potenţial pentru crearea unui număr suplimentar de 900 de mii de locuri
    de muncă până în 2030, dacă se fac suficiente investiţii publice şi private.

    Maros
    Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil pentru uniunea
    energetică: Trecerea către o economie curată din punct de
    vedere energetic necesită uneori decizii dificile. Dar vom face tot ce ne
    stă în putinţă ca în acest proces de tranziţie să nu rămână nici o regiune
    uitată, când se decide abandonarea economiei bazate pe combustibii fosili. Platforma
    pentru regiunile carbonifere în tranziţie, pe care tocmai am lansat-o,
    este o dovadă tangibilă a acestei promisiuni…Minereurile de cărbune
    sunt extrase în prezent din 41 de regiuni existente în 12 state membre.
    Cu toate acestea, este evident faptul că rolul proemient pe care cărbunele îl
    are în sistemul energetic al UE este în continuă descreştere datorită
    dezvoltării tehnologice. Producţia şi cererea de cărbune prezintă o scădere
    constantă în UE. Productia a scăzut cu 31% între anii 2000 şi 2015, iar
    consumul cu 13%.



    În prezent, în România nici
    o mină de cărbune nu mai este profitabilă. De la 100 de mii de persoane
    care lucrau în acest sector inainte de 1989, acum mai lucrează aproximativ 3000
    de români. La sfârşitul anului trecut, două mine din Valea Jiului au fost
    închise, urmând să intre în programul de ecologizare stabilit în conformitate
    cu notificările transmise Comisiei Europene.